Conflict of jurisdiction over appellate section specialization derived from first-instance civil competence in retrial

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de 24 aprilie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.R.L. la plata despăgubirilor băneşti în cuantum de cca. 20.000 RON, reprezentând prejudiciul material, precum şi la plata de daune morale în cuantum de 200.000 RON, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 8701 din 26 noiembrie 2015, Judecătoria Piteşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă, pe rolul căruia cauza a fost înregistrată la data de 5 iulie 2016, sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 236 din 2 mai 2022, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a respins lipsa calităţii procesuale pasive invocată de pârâta B. S.R.L. şi a admis în parte acţiunea, obligând chematul în garanţie C. S.A. să plătească reclamantei A. sumele de 241.080 RON, 7161 RON şi, respectiv, 50.000 RON, daune materiale şi morale şi 1000 RON, cheltuieli de judecată. S-a respins acţiunea faţă de chematul în garanţie D..

Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal, au declarat apel principal reclamanta şi chematul în garanţie şi apel incident pârâta.

Prin decizia nr. 438/A-COM/11.10.2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis apelurile declarate şi, pe cale de consecinţă, a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Argeş, secţia civilă sub 7971/280/2015*.

În rejudecare, prin sentinţa civilă nr. 102 din 9 martie 2023 pronunţate în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B. S.R.L.; a respins cererea de chemare în judecată introdusă de reclamanta A., prin procurator E., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta B. S.R.L. în contradictoriu cu chemaţii în garanţie D. şi C. S.A. ca fiind rămasă fără obiect.

2. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel principal reclamata A., prin procurator E. şi apel incident pârâta B. S.R.L.

Prin încheierea din 11 octombrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal şi a trimis dosarul spre competentă soluţionare secţiei I civile, din cadrul aceleiaşi curţi.

În considerentele acestei încheieri, instanţa de apel, raportându-se la obiectul cererii deduse judecăţii şi având în vedere Deciziile RIL nr. 13/2020 şi nr. 4/2023 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a reţinut că natura juridică a litigiului a fost stabilită în mod definitiv prin decizia de anulare a sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare. În concret, s-a reţinut că reclamanta A. a înţeles să exercite o acţiune în răspundere civilă delictuală îndreptată împotriva proprietarului autovehiculului implicat în accidentul rutier a cărui victimă a fost reclamanta, autor al faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, şi nu o acţiune în materie de asigurări de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, îndreptată împotriva asigurătorului, distincţia fiind relevantă din perspectiva Deciziei RIL nr. 13/2020.

S-a mai constatat că sentinţa atacată a fost pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia civilă, aspect care are relevanţă din perspectiva Deciziei RIL nr. 4/2023.

Întrucât în structura Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile, prin Hotărârea nr. 5/2016, colegiul de conducere al instanţei a decis ca, începând cu data de 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secţii civile, dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond, să fie soluţionate de secţia a II-a Civilă. Astfel, determinant în stabilirea competenţei materiale procesuale a celor două secţii este criteriul ce ţine de natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea persoanelor implicate în proces, aceea de profesionişti.

În acest sens, instanţa a făcut a trimitere şi la interpretarea dată în soluţionarea recursurilor în interesul legii prin Decizia nr. 18/2016, prin Decizia nr. 13/2020 şi prin Decizia nr. 4/2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, obligatorii pentru instanţe.

3. Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei I civile a Curţii de Apel Piteşti sub nr. x/2015, care, prin încheierea din 11 aprilie 2024, a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă, sens în care s-a dispus suspendarea judecării cauzei.

În pronunţarea acestei soluţii, s-a reţinut, în esenţă, că prezenta cauză se află în cel de-al doilea ciclu procesual, după soluţionarea în primul ciclu procesual a apelului de către secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti, care prin decizia nr. 438/A-COM/11.10.2022 a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

În opinia instanţei, competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar a fost verificată şi stabilită în raport de obiectul şi natura cauzei în primul ciclu procesual, astfel încât rămâne dobândită cauzei şi nu mai poate fi repusă în discuţie. Consideră concluzia ca fiind în concordanţă şi cu cele reţinute prin considerentele Deciziei nr. 4/2023 pronunţate de ÎCCJ - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, respectiv cu prevederile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

4. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 14 iunie 2024.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă ivit între două secţii aparţinând aceleiaşi instanţe, respectiv secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi secţia I civilă din cadrul Curţii de Apel Piteşti, care se declară necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a apelului în favoarea secţiei I Civilă a Curţii de Apel Piteşti, pentru următoarele considerente:

Cauza dedusă judecăţii are ca obiect solicitarea reclamantei A. de obligare a pârâtei B. S.R.L., în calitate de autor al faptei ilicite, la plata de despăgubiri pentru prejudiciul material şi prejudiciul moral suferit în urma accidentului de circulaţie a cărei victimă a fost.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie interpretarea diferită a normelor privind competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar, respectiv a instanţei de apel, în cel de-al doilea ciclu procesual, urmare a faptului că în primul ciclu procesual apelul a fost soluţionat de către secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Notează Înalta Curte că obiect al apelului declarat în cauză este sentinţa civilă nr. 102 din 9 martie 2023, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul nr. x/2015, iar judecarea apelului în primul ciclu procesual de către Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu este de natură a consolida competenţa materială procesuală în favoarea acestei secţii, secţie specializată în soluţionarea cauzelor cu profesionişti.

Câtă vreme chestiunea competenţei materiale procesuale (specializată) nu a fost invocată în faţa primei instanţe, în primul ciclu procesual - la nivelul căreia existau structuri specializate în cauze cu profesionişti şi insolvenţă - se impune concluzia că acest aspect nu mai putea fi invocat în al doilea ciclu procesual cu privire la competenţa secţiei instanţei superioare chemate să soluţioneze, în rejudecare, calea de atac, întrucât competenţa instanţei de control judiciar este derivată din competenţa primei instanţe care a judecat efectiv procesul.

Altfel spus, competenţa instanţei de apel se stabileşte în raport cu instanţa ori, după caz, secţia ori completul (specializat sau nu) care a judecat procesul în primă instanţă.

Argumentele expuse sunt susţinute şi de considerentele din cuprinsul Deciziei nr. 18/17.10.2016 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, unde, în paragraful 164, s-a statuat: "în căile de atac se păstrează în mod corespunzător competenţa materială procesuală a instanţei care a judecat litigiul în fond".

De altfel, potrivit Deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii: "Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare; (…) astfel, în condiţiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competenţa trebuie atribuită instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…).".

De asemenea, prin Decizia nr. 4/24.04.2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a stabilit: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina:

- cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac;

- în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).".

Prin urmare, având în vedere că litigiul a fost soluţionat în al doilea ciclu procesual, în rejudecare, de un complet în materie civilă, competenţa de soluţionare a apelului revine secţiei din cadrul curţii de apel corespunzătoare secţiei din cadrul tribunalului care a pronunţat hotărârea în prima instanţă, completul învestit cu soluţionarea căii de atac neputând face abstracţie de competenţa completului ce a soluţionat procesul în primă instanţă.

Concluzionând, dat fiind faptul că litigiul a fost soluţionat, în fond, de secţia civilă a Tribunalului Argeş, deşi exista o altă structură specializată în soluţionarea litigiilor privind activitatea profesioniştilor, în cadrul verificărilor privind competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanţe, care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, fiind depăşit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competenţa materială procesuală, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I a Curţii de Apel Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 septembrie 2024.