Competence to adjudicate pension damages based on alleged unconstitutionality of government emergency ordinances

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 12 decembrie 2023 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la plata diferenţei dintre pensia netă cuvenită de 7.955 RON lunar (aferentă pensiei brute cuvenită de 8.617 RON) şi pensia netă acordată de 5.156 RON lunar de la data de 01.10.2020 la zi, actualizate cu rata inflaţiei de la data datorării la data plăţii efective şi a daunelor moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, de la data trecerii în rezervă şi până la data plăţii efective.

De asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. (1) - (5) din Legea nr. 554/2004, reclamantul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017 în ansamblul ei şi a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017.

Prin sentinţa nr. 68 din 12 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Gorj.

În motivare, curtea a reţinut incidenţa art. 100-103 din Legea nr. 223/2015 potrivit cărora legiuitorul a instituit norme speciale în privinţa modului de stabilire, calculare/actualizare a pensiilor militare, învestind în primă instanţă secţia specializată a tribunalului în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale.

În consecinţă, a stabilit că litigiul dedus judecăţii vizând actualizarea pensiei militare de stat are natura unui conflict de asigurări sociale, motiv pentru care competenţa soluţionării cererii îndreptată împotriva Casei Sectoriale de Pensii trebuie stabilită prin raportare la prevederile anterior citate din legea cu caracter special.

2. Cauza a fost înregistrată la 28 martie 2023 pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2024.

Prin sentinţa nr. 1401 din 28 mai 2024, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În argumentarea soluţiei, instanţa a reţinut că reclamantul se consideră vătămat în dreptul său la pensie prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, solicitând acordarea diferenţelor dintre pensia considerată ca fiind cuvenită şi pensia efectiv acordată în aplicarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 59/2017 şi invocă neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 59/2017.

Aşa fiind, s-a constatat că acţiunea reclamantului este circumscrisă prevederilor art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, sumele solicitate având caracterul unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o ordonanţă a guvernului, considerată neconstituţională.

Curtea a stabilit că acţiunea intră în competenţa instanţei de contencios administrativ în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, constatând că actul administrativ considerat vătămător este o ordonanţă a guvernului, care este un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, observând şi domiciliul reclamantului, ce se află în raza Curţii de Apel Craiova, instanţa a reţinut că acţiunea este de competenţa Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, potrivit art. 9 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

3. Dosarul a fost înregistrat la 7 iunie 2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, pentru următoarele considerente:

În cauză, obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei.

Acţiunea formulată de reclamant, fost militar, beneficiar de pensie de serviciu, vizează obligarea pârâţilor la acordarea unor despăgubiri calculate la nivelul sumelor reţinute din pensie în temeiul O.U.G. nr. 59/2017, potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004, indexate şi actualizate cu indicele de inflaţie.

De asemenea, în cuprinsul cererii, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. (1) - (5) din Legea nr. 554/2004, reclamantul a solicitat şi sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017 în ansamblul ei, precum şi a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din acelaşi act normativ.

Cererea introductivă a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 9 alin. (1) - (5) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte constată că Tribunalul Gorj în mod just a reţinut că acţiunea are ca scop înlăturarea efectelor O.U.G nr. 59/2017 care se produc direct asupra unui drept legitim al reclamantului, respectiv dreptul la pensie şi sunt apreciate de către reclamant ca fiind vătămătoare, fiind astfel incidentă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004, care prevede sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate al actului Guvernului, sesizare care a fost formulată în cauză.

Astfel, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ acelaşi act normativ "persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă" şi alin. (5) "acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative".

În considerarea temeiurilor legale evocate şi având în vedere finalitatea demersului judiciar privind plata de despăgubiri pentru prejudicii cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, constând în reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal, ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecăţii are natura unui litigiu de contencios administrativ.

Sub acest aspect, Curtea Constituţională a statuat la paragraful nr. 33 din decizia nr. 4/2017 că "din punct de vedere formal, al autorităţii emitente, atât legislaţia secundară (hotărârile de Guvern), cât şi legislaţia primară (ordonanţele simple şi de urgenţă) reprezintă acte administrative. Dreptul comun în materia controlului actelor administrative îl constituie Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004" iar la paragraful nr. 34 că "dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă norma cu caracter special care evidenţiază raportul dintre caracterul de act administrativ al ordonanţei simple sau de urgenţă a Guvernului, care atrage competenţa instanţei de contencios administrativ sub aspectul remedierii vătămării create prin adoptarea acestui act, şi calitatea sa de act normativ de reglementare primară, care atrage competenţa Curţii Constituţionale sub aspectul controlului de constituţionalitate în raport cu Legea fundamental".

Totodată, în justificarea naturii litigiului de contencios administrativ, se constată că reclamantul şi-a întemeiat în drept acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Pentru stabilirea competenţei instanţei de contencios administrativ, dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ instituie două criterii, cel al rangului autorităţii care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecăţii, în sistemul organelor administraţiei publice şi, respectiv, criteriul valoric, în cauză fiind aplicabil criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ.

Aşadar, litigiile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale sunt soluţionate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi, având în vedere că ordonanţa de urgenţă contestată este emisă de Guvernul României, autoritate publică centrală, competenţa de soluţionare a cauzei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.

În continuare, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, stabilită potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, revine Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, faţă de domiciliul reclamantului din Mun. Tg. Jiu.

În considerarea celor expuse şi prin raportare la dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 septembrie 2024.