Judicial transfer as jurisdictional delegation precluding subsequent territorial competence review
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Gorj County Court, declaring its decision definitive and binding. The dispute arose when the Gorj County Court, to which the case had been previously transferred by the Supreme Court, declinéd territorial jurisdiction under Article 127(1) and (21) of the Civil Procedure Code, asserting that the plaintiff, a court acting in an administrative capacity, required a different venue, while the Valcea County Court, to which the case was subsequently transferred, referred it back to Gorj, creating a stalemate. The court held that the initial transfer order constituted a judicial delegation of jurisdiction (prorogare judecătorească) that was final and unchallengeable, thereby precluding the receiving court from re-evaluating territorial competence based on the special rules for suits involving judicial bodies; the decisive legal basis is Article 140 and following of the Civil Procedure Code regarding transfers, which renders the transfer decision res judicata and obligates the receiving court to adjudicate the matter, specifically a claim for the restitution of social health insurance differences between an employer’s payments and mandatory contributions.
Legislator headnote
AI generatedart. 52 din O.U.G. nr. 158/2005, art. 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 140 alin. (2) C. proc. civ, art. 144 alin. (2) C. proc. civ; Judicial transfer as jurisdictional delegation precluding subsequent territorial competence review: Prin cererea înregistrată la data de 21 iunie 2023 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2023, reclamantul Tribunalul Dolj a solicitat obligarea pârâtei Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, la restituirea sumei de 17.016 RON, reprezentând diferenţa dintre indemnizaţiile sociale de sănătate plătite de către angajator salariaţilor proprii, suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, datorată pentru luna noiembrie 2022, în temeiul art. 52 din O.U.G. nr. 158/2005.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată la data de 21 iunie 2023 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2023, reclamantul Tribunalul Dolj a solicitat obligarea pârâtei Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, la restituirea sumei de 17.016 RON, reprezentând diferenţa dintre indemnizaţiile sociale de sănătate plătite de către angajator salariaţilor proprii, suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, datorată pentru luna noiembrie 2022, în temeiul art. 52 din O.U.G. nr. 158/2005.
Prin încheierea din 16 noiembrie 2023, dată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a luat act de încheierea nr. 2369 din 15 noiembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023, prin care s-a admis cererea de strămutare a dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Dolj, la Tribunalul Gorj.
În consecinţă, s-a înaintat dosarul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru continuarea judecăţii.
2. Cauza a fost înregistrată la 23 noiembrie 2023 pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub acelaşi număr de dosar.
Prin sentinţa nr. 17 din 11 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
În motivare, instanţa a reţinut că faţă de calitatea de reclamant a Tribunalului Dolj, competenţa de soluţionare aparţine uneia dintre instanţele arătate la art. 127 alin. (1) C. proc. civ., Tribunalul Gorj neregăsindu-se între aceste instanţe, deoarece este în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, respectiv a Curţii de Apel Craiova.
În consecinţă, instanţa a declinat soluţionarea cauzei Tribunalului Vâlcea în temeiul dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (21) C. proc. civ.
3. Cauza a fost înregistrată la 31 ianuarie 2024 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, sub acelaşi număr de dosar.
Prin sentinţa civilă nr. 1330 din 25 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În argumentarea soluţiei, s-a reţinut că instanţa supremă, urmarea strămutării cauzei, a stabilit competenţa de soluţionare a acesteia în favoarea Tribunalului Gorj, astfel că, această din urmă instanţă, nu mai avea posibilitatea de a proceda la o altă verificare a competenţei, din punct de vedere teritorial, fiind o situaţie de excepţie în cazul strămutării. Or, singura discuţie posibilă sub aspectul competenţei putea viza competenţa materială, orice altă interpretare lipsind de efecte hotărârea de strămutare.
4. Dosarul a fost înregistrat la 12 iunie 2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Gorj şi Tribunalul Vâlcea, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, pentru următoarele considerente:
Obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.
Cele două instanţe care au generat conflictul negativ de competenţă, respectiv Tribunalul Gorj şi Tribunalul Vâlcea, au apreciat diferit asupra corelaţiei dintre efectele hotărârii de strămutare a cauzei, pronunţate în condiţiile prevăzute de art. 140 alin. (2) C. proc. civ., şi competenţa specială, determinată potrivit art. 127 alin. (1) şi (21) din acelaşi cod.
În cauză, Tribunalul Dolj, în calitate de reclamant, a introdus pe rolul Tribunalului Dolj o acţiune în pretenţii având ca obiect restituirea diferenţei dintre indemnizaţiile sociale de sănătate plătite de către angajator salariaţilor proprii şi contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, datorată pentru luna noiembrie 2022.
Prin încheierea nr. 2369 din 15 noiembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a admis cererea formulată de petenta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj privind strămutarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Dolj, dispunându-se strămutarea judecării cauzei la Tribunalul Gorj.
Contrar celor reţinute de Tribunalul Gorj, pentru stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei nu mai pot fi avute în vedere dispoziţiile speciale prevăzute la art. 127 alin. (1) şi (21) C. proc. civ., întrucât prin încheierea evocată a fost admisă cererea de strămutare a cauzei, procesul fiind trimis spre a fi judecat de această instanţă.
Este de subliniat faptul că strămutarea reprezintă un caz de prorogare judecătorească a competenţei, deoarece competenţa instanţei la care s-a strămutat pricina este efectul hotărârii judecătoreşti care a încuviinţat cererea de strămutare.
Totodată, este de menţionat că încheierea asupra strămutării este definitivă, potrivit dispoziţiilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ.
Drept urmare, instanţa căreia i s-a trimis dosarul este obligată să respecte măsura strămutării cauzei, dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât aceasta reprezintă un caz de prorogare judecătorească de competenţă, care împiedică repunerea în discuţie a aspectelor definitiv tranşate şi intrate în autoritate de lucru judecat.
Faţă de considerentele anterior expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 140 şi urm. C. proc. civ. prin raportare la prevederile art. 135 alin. (4) din acelaşi cod, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 septembrie 2024.