Labor pay dispute over retroactive rights assigned to Argeș Tribunal after jurisdictional conflict resolved.

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.12.2022, pe rolul Tribunalului Olt sub nr. x/2023, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., personal auxiliar de specialitate şi conex în cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, au chemat în judecată pârâţii Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov, şi a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa: să dispună obligarea pârâtului Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în calitate de ordonator principal de credite la alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale stabilite prin Decizia nr. 176/28.04.2023 şi prin Decizia nr. 186/DFFA/18.05.2023 ale Preşedintelui Curţii de Apel Braşov; obligarea pârâtei Curtea de Apel Braşov, în calitate de ordonator secundar de credite, la plata integrală printr-o singură operaţiune financiară a sumelor de bani reprezentând drepturi salariale restante, începând cu data de 01.01.2018, şi în continuare, pe viitor, ce au fost stabilite prin Decizia nr. 176/28.04.2023 şi prin Decizia nr. 186/DEFA/18.05.2023 ale Preşedintelui Curţii de Apel Braşov; obligarea pârâtului Tribunalul Braşov, în calitate de ordonator terţiar de credite, la plata integrală printr-o singură operaţiune financiară a sumelor de bani reprezentând drepturi salariale restante, începând cu data de 01.01.2018, ce au fost stabilite prin Decizia nr. 176/28.04.2023 şi prin Decizia nr. 186/DEFA/18.05.2023 ale Preşedintelui Curţii de Apel Braşov; actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind neacordarea drepturilor salariale restante, ce au fost stabilite prin Decizia nr. 176/28.04.2023 şi prin Decizia nr. 186/DRFA/18.05.2023 ale Preşedintelui Curţii de Apel Braşov, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumei ce ar ti trebuit să fie achitate reclamanţilor (datele la care s-au efectuat plăţile către reclamanţi) până la plata efectivă a sumelor cuvenite solicitate anterior.

La termenul din 11.10.2023, Tribunalul Olt a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei.

Prin sentinţa civilă nr. 484 din 11.10.2023, Tribunalul Olt a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat judecarea cauzei, în favoarea Tribunalului Argeş.

În esenţă, Tribunalul Olt a reţinut că cererea de chemare în judecată a fost promovată de reclamanţi la Tribunalul Olt pe considerentul că face parte din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, care se învecinează cu Curtea de Apel Braşov, iar aceştia sunt angajaţi ai Curţii de Apel Braşov. Totodată, a reţinut că pârâţi în cauză sunt Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov, iar în raport de dispoziţiile art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., au optat să se judece la Tribunalul Olt.

Instanţa a mai reţinut că reclamanţii sunt angajaţi ca personal auxiliar de specialitate şi conex în cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, astfel că o instanţă aflată în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea aceştia este Tribunalul Argeş, şi nu Tribunalul Olt, cum au optat reclamanţii.

Prin urmare, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Olt şi a declinat judecata prezentei cauze în favoarea Tribunalului Argeş.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 1252 din 4 aprilie 2024, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că faţă de obiectul acţiunii - drepturi salariale, prezenta cauză reprezintă un conflict individual de muncă, în sensul art. 266 din Codul muncii, iar faţă de acest text şi prevederile art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

A mai reţinut tribunalul că reclamanţii s-au prevalat în alegerea instanţei competente să soluţioneze cauza de dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ.. Totodată, instanţa a reţinut că prin Decizia nr. 290/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 638/23.07.2018, Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

Aşadar tribunalul a constatat că reclamanţii şi-au manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 (1) din C. proc. civ., determinând astfel competenţa teritorială în soluţionarea cererii de chemare în judecată, învestind cu soluţionarea litigiului Tribunalul Olt, aflat în circumscripţia Curţii de Apel Craiova, învecinată Curţii de Apel Braşov.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Argeş competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Tribunalul Olt şi Tribunalul Argeş, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între secţiile sesizate fiind reciproce şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect un litigiu de muncă, reclamanţii având calitatea de personal auxiliar de specialitate şi conex în cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov.

Pentru a determina competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, instanţa supremă va avea în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi alin. (2)1 C. proc. civ., dispoziţii legale care reglementează competenţa facultativă de soluţionare a litigiilor în care părţile au calitatea de judecător sau de instanţă de judecată, fie că sunt reclamanţi sau pârâţi.

În conformitate cu aceste dispoziţii legale, în cazul cererii introduse de către un judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau împotriva unei instanţe de judecată, competenţa de soluţionare aparţine uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Astfel cum a statuat Curtea Constituţională în considerentele Deciziei nr. 290 din 26 aprilie 2018, "competenţa facultativă are caracter de noutate în legislaţia procesual civilă, neregăsindu-se în C. proc. civ. din 1865. Prin reglementarea acesteia s-a urmărit crearea unui mecanism mai simplu, mai eficient şi mai energic decât cel al strămutării procesului, legea creând un drept al părţii de a proceda la alegerea unei alte instanţe pentru soluţionarea cauzei, fără să mai fie necesară sesizarea unei instanţe superioare spre a se pronunţa asupra cererii de strămutare. Prevederile art. 127 C. proc. civ. au drept scop asigurarea climatului de imparţialitate şi de obiectivitate necesar soluţionării cauzelor în conformitate cu exigenţele art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul părţii la "o instanţă independentă şi imparţială".

Prin dispozitivul aceleiaşi decizii a Curţii Constituţionale s-a stabilit că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă, soluţie care a fost reflectată în alin. (2)1 al art. 127 din acelaşi cod, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018.

În prezenta cauză, în calitate de pârât a fost chemat Tribunalul Braşov, instanţă din cadrul Curţii de Apel Braşov, competent să soluţioneze litigiul, astfel că instanţa competentă să judece cauza se stabileşte în raport de noţiunea extinsă pe care Curtea Constituţională a dat-o sintagmei de judecător din art. 127 C. proc. civ., incluzând şi instanţa de judecată, în scopul asigurării imparţialităţii obiective.

În temeiul textelor de lege mai sus menţionate, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Argeş, instanţă judecătorească de acelaşi grad cu Tribunalul Braşov, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, învecinată Curţii de Apel Braşov.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2024.