Nullity of recourse for failure to pay stamp duty in annulment of insurance arbitral award

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2024

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

1. Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, la 23.02.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 7.779,27 RON, reprezentând diferenţă de despăgubire aferentă dosarului de daună x şi a penalităţilor de întârziere aferente acestui debit, conform art. 21 pct. 5 din Legea nr. 132/2017, precum şi a cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiul pornit.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 132/2017, ale Normelor ASF nr. 18/2017 şi nr. 20/2017 şi ale art. 541 şi următoarele C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din 12 iunie 2023, Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat a constatat că este competent să soluţioneze litigiul, respingând ca neîntemeiată excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de pârâtă.

2. Prin hotărârea arbitrală nr. 185 din 3 iulie 2023, Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pârâta B. să achite reclamantei suma de 7.779,27 RON, reprezentând diferenţă de despăgubire aferentă dosarului de daună x, penalităţi de întârziere de 0,2%/zi de întârziere, raportat la debitul de 7.779,27 RON, calculate începând cu data de 18.03.2020, până la plata integrală a debitului principal, precum şi suma de 2.023,75 RON, reprezentând taxe arbitrale în sumă de 1.723,75 RON şi taxă de înregistrare dosar în sumă de 300 RON.

3. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, la 24.07.2023, sub nr. x/2023, pârâta B. a formulat acţiune în anularea hotărârii arbitrale nr. 185 din 3 iulie 2023 şi a încheierii de şedinţă din 12 iunie 2023 pronunţate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, în dosarul nr. x/2023, solicitând, în temeiul art. 608 alin. (1) lit. a), b) şi d) coroborate cu prevederile art. 613 alin. (3) lit. a) C. proc. civ., anularea hotărârii arbitrale, cu consecinţa respingerii acţiunii introductive ca inadmisibilă şi obligarea reclamantei la restituirea sumelor de bani la care pârâta a fost obligată prin hotărârea arbitrală, cu cheltuieli de judecată.

Reclamanta A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţiile insuficientei timbrări, tardivităţii şi inadmisibilităţii, iar pe fond, respingerea acţiunii în anulare ca nefondată şi netemeinică şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică.

Prin încheierea de şedinţă din 12 decembrie 2023, Curtea de Apel a respins excepţiile insuficientei timbrări şi tardivităţii recursului, calificând excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anulare drept o apărare de fond.

Prin sentinţa nr. 111 din 19 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, s-a admis acţiunea în anulare formulată de pârâta B. în contradictoriu cu reclamanta A. S.R.L.

S-au anulat hotărârea arbitrală nr. 185/03.07.2023 şi încheierea de şedinţă din 12.06.2023 pronunţate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, în dosarul arbitral nr. x/2023, şi s-a dispus trimiterea cauzei spre soluţionare Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

4. La 5 februarie 2024, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 111 din 19 decembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, cu consecinţa desfiinţării hotărârii recurate, iar în rejudecare să se dispună respingerea acţiunii în anulare formulate de către pârâtă, cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.

Motivele de recurs au fost întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind temeinică şi legală, cu cheltuieli de judecată.

Înalta Curte a luat în examinare excepţia netimbrării recursului, asupra căreia, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:

Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentei-reclamante A. S.R.L. o taxă judiciară de timbru aferentă soluţionării recursului pendinte, în cuantum de 764.38 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, aceasta fiind înştiinţată cu privire la această obligaţie la data de 11 martie 2024, potrivit dovezii aflate la dosarul de recurs.

De asemenea, prin citaţia transmisă pentru termenul din 17 septembrie 2024, instanţa de recurs a informat, din nou, recurenta-reclamantă cu privire la obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru stabilite în procedura de regularizare a cererii de recurs, fiind comunicată inclusiv taxa actualizată datorată pentru penalităţile de întârziere solicitate în cauză, astfel cum rezultă din dovada aflată la fila x, însă aceasta nu a îndeplinit obligaţia privind timbrajul.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabileşte că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-reclamantă nu şi-a îndeplinit obligaţia de timbrare până la termenul de judecată, potrivit comunicărilor aflate la dosar, precum şi faptul că în cauză nu operează scutirea legală de la obligaţia timbrării, Înalta Curte va da eficienţă dispoziţiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, va anula ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A. S.R.L.

Referitor la cererea intimatei-pârâte privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei."

Prin raportare la această dispoziţie legală, aplicabilă şi în recurs potrivit art. 494 C. proc. civ., se constată că intimata-pârâtă nu a depus la dosarul cauzei dovezi privind efectuarea cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, Înalta Curte va respinge cererea intimatei-pârâte B. privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 111 din 19 decembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.

Respinge cererea privind cheltuielile de judecată formulată de intimata-pârâtă B..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2024.