Jurisdictional conflict resolved: military pension claims against central authorities assigned to administrative court

Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal la 22 februarie 2023 sub nr. x/2023, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., în calitate de urmaşă după susţinătorul decedat maistru militar principal I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T. şi U., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, au solicitat:

- să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor lor legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de ARX VII din O.U.G. nr. 59/2017 care prevede că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

"1. La articolul 3, după litera, k) se introduc două noi litere, lit. p) şi m), cu următorul cuprins: 1) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;

m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivii legislaţiei în vigoare".

Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată".

Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă, nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei."

- obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei care le reveneau reclamanţilor dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv la data de 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, astfel:

Art. 59

"(l) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent.

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent".

Art. 60

"(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie".

- obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să le restituie reclamanţilor sumele reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei, raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi art. 1 şi art. 2 din H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, conform gradului militar deţinut de fiecare pensionar, reclamant în prezenta acţiune civilă, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare, prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Reclamanţii invocă excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său.

Susţin reclamanţii că dispoziţiile actelor normative criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ şi art. 147 alin. (4) privind deciziile Curţii Constituţionale.

Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 590 din 12 octombrie 2023 a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţii, în favoarea completelor specializate în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiei I Civile a Tribunalului Caraş-Severin.

Pentru a dispune astfel, curtea a reţinut incidenţa prevederilor art. 100-103 din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, în conformitate cu care:

"Art. 100 - Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel. Art. 101 - Litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale. Art. 102 - Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul. Art. 103 - Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel".

De asemenea, faptul că reclamanţii au înţeles să solicite şi sesizarea Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017, s-a apreciat că acest aspect nu este de natură să atragă competenţa instanţei de contencios administrativ, în absenţa unui raport juridic de drept administrativ ori fiscal, în condiţiile în care, excepţia de neconstituţionalitate poate fi invocată în orice litigiu aflat pe rolul instanţelor de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, secţia I civilă, la 20 octombrie 2023, sub nr. x/2023.

Tribunalul Caraş Severin, secţia I civilă - Complet Specializat - Conflicte de Muncă şi de Asigurări Sociale, prin sentinţa civilă nr. 461 din 25 aprilie 2024 a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţi, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în speţă, cadrul procesual în privinţa obiectului şi a cauzei litigiului a fost determinat de reclamanţi, care au arătat că acţiunea lor este întemeiată pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, sens în care au şi solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Caraş Severin, secţia I civilă - Complet Specializat - Conflicte de Muncă şi de Asigurări Sociale s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 27 mai 2024, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate în cauză, Înalta Curte constată că reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., în calitate de urmaşă după susţinătorul decedat maistru militar principal I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T. şi U. au formulat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, o cerere prin care au solicitat să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor lor legitime, în sensul neactualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, care prevede că "Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, cu completările şi modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. la art. 3, după lit. k), se introduc două noi litere, 1) şi m), cu următorul cuprins: 1). solda/salariul lunar net - solda/salariul lunar brut, prevăzut de art. 28, alin. (1), din care se deduce contribuţia lunară la bugetul de stat, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare; m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, conform legislaţiei în vigoare".

Au mai solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, ce trebuiau realizate, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, asupra art. 59 şi 60, din Legea 223/2015, precum şi cele rezultate din aplicarea H.G. nr. 28/2023, privind actualizarea soldelor de grad, publicată în MO nr. 41/13.01.2023.

De asemenea, reclamanţii au mai solicitat obligarea pârâţilor să restituie sumele reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, asupra prevederilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023, privind actualizarea soldelor de grad, conform gradului militar deţinut de fiecare pensionar reclamant, sume actualizate cu indicele de inflaţie, dacă este cazul şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, se reţine că reclamanţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1, alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţia României, care afectează O.U.G. nr. 59/2017, în ansamblul său, susţinând că dispoziţiile actelor normative criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţia României, art. 1 alin. (3) şi (5), privind statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ şi art. 147 alin. (4), privind deciziile Curţii Constituţionale.

În speţă, cadrul procesual în privinţa obiectului şi a cauzei litigiului a fost determinat de reclamanţi, care au arătat că acţiunea lor este întemeiată pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, sens în care au şi solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017.

Din analiza motivelor cererii de chemare în judecată, se poate constata că acestea se circumscriu unei veritabile cereri de obligare a pârâţilor Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor de Interne, în calitatea sa de autoritate care a pus în aplicare dispoziţiile O.U.G. nr. 59/2017 de a repara prejudiciul afirmat ca fiind cauzat reclamanţilor, în condiţiile în care, calitatea de pârâte o au autorităţi publice centrale, fapt ce atrage competenţa de judecată a curţii de apel.

Astfel, potrivit art. 96 alin. (1) C. proc. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010), "Curţile de apel judecă: (...) 1. în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii speciale".

De asemenea, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "litigiile (...) privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Cum în cauză prejudiciul, astfel cum a fost înfăţişat de către reclamaţi, a fost produs de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor de Interne, care în executarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 59/2017 a efectuat plata pensiei prin emiterea unei decizii de pensionare în care a utilizat plafonarea introdusă prin noul act normativ, se constată că acţiunea persoanei vătămate având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin conduita vătămătoare revine în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios administrativ.

Aşadar, ţinând seama că în cauză se invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017 şi se solicită acordarea de despăgubiri ca urmare a aplicării unor dispoziţii neconstituţionale, Înalta Curte constată că Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal este competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.

Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2024.