Recusal by superior court when incompatible judges prevent panel constitution under Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Argeş la 13.02.2024, sub numărul x/2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C. - pentru D., E., F., G., H., I., J., K., în temeiul prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuirea deciziei nr. 569/19.12.2023 pronunţată de Tribunalul Specializat Argeş în dosarul nr. x/2018, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierile din 12.04.2024, respectiv 08.05.2024, au fost admise declaraţiile de abţinere de la soluţionarea cauzei, formulate de doamnele judecător L., respectiv M., motivat de faptul că au pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită.

Prin încheierea din 10.05.2024, Tribunalul Specializat Argeş, sub rezerva respingerii declaraţiei de abţinere formulate de domnul judecător N., a amânat judecata cauzei la 14.06.2024, iar, în temeiul dispoziţiilor art. 50 alin. (2) C. proc. civ., a înaintat spre soluţionare către Curtea de Apel Piteşti declaraţia de abţinere formulată.

În fundamentarea acestei hotărâri, instanţa a arătat că decizia a cărei revizuire se solicită a fost soluţionată de un complet format din trei judecători, judecata fiind începută în perioada de incidenţă a Legii nr. 207/2018, iar, până la acest moment, toţi cei trei judecători care au pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită (L., M., N.) au formulat cereri de abţinere în cauză.

Totodată, s-a reţinut că Tribunalul Specializat Argeş îşi desfăşoară activitatea cu un număr de cinci judecători, întrucât cel de-al şaselea, respectiv doamna judecător O. se află în concediu de odihnă, iar în continuare în concediu de maternitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la 22.05.2024, sub acelaşi număr de dosar.

Prin decizia nr. 15/A- C. civ. din 23 mai 2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cererii de abţinere formulate de domnul judecător N. în favoarea Tribunalului Specializat Argeş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de conflict a arătat, în esenţă, că acele cazuri incompatibilitate prevăzute de art. 41 şi art. 42 C. proc. civ. se raportează la soluţionarea pricinii, iar nu la soluţionarea incidentului procedural reprezentat de cererea de abţinere pentru care art. 50 alin. (1) din acelaşi cod prevede că "abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine".

Aşa fiind, a conchis că, în mod eronat a reţinut Tribunalul Specializat Argeş că este întrunită ipoteza prevăzută de art. 50 alin. (2) C. proc. civ., întrucât, în afara judecătorului care a declarat că se abţine, ceilalţi judecători din cadrul tribunalului nu erau incompatibili să-i soluţioneze declaraţia de abţinere.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la 10.06.2024, sub acelaşi număr de dosar.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, în considerarea argumentelor ce succed:

Conflictul negativ de competenţă s-a ivit în legătură cu soluţionarea cererii de abţinere formulate de domnul judecător N..

Articolul 50 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine".

Potrivit art. 50 alin. (2) C. proc. civ. "când, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanţa ierarhic superioară".

Sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul textului evocat, anume alcătuirea completului de judecată, respectiv compunerea completului de judecată, desemnează alcătuirea instanţei cu numărul de judecători prevăzut de lege.

Din actele dosarului aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeş, Înalta Curte constată că la această instanţă sunt numiţi în funcţie şase judecători, dintre care doar cinci îşi desfăşoară activitatea în mod efectiv, şi anume: L., M., N., P. şi Q., doamna judecător O. aflându-se în concediu de odihnă, iar în continuare în concediu de maternitate.

Mai constată şi faptul că declaraţiile de incompatibilitate formulate în cauză, respectiv declaraţiile de abţinere formulate de doamnele judecător L. şi M., au fost soluţionate de un complet de judecată alcătuit din trei judecători, în sensul admiterii acestora, astfel că cele două doamne judecător nu mai pot la soluţionarea litigiului şi nici la soluţionarea unor eventuale incidente de procedură ivite în derularea procesului.

Prin urmare, pentru soluţionarea declaraţiei de abţinere formulate de domnul judecător N. constituirea completului de judecată era imposibilă la nivelul Tribunalului Specializat Argeş, în condiţiile în care completul care judecă cererea de abţinere sau recuzare trebuie să fie compus cu acelaşi număr de judecători ca şi completul din care face parte judecătorul recuzat sau care s-a abţinut. Or, în cauză, trei din cei cinci judecători ce îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei au formulat cereri de abţinere, două dintre ele fiind admise (ale doamenlor judecător L. şi M.) iar o a treia declaraţie de abţinere (a dl. Judecător N.) se impunea a fi soluţionată de un complet de judecată din al cărui alcătuire nu putea face parte nici judecătorii a căror declaraţie de abţinere a fost încuviinţată şi nici judecătorul a cărui declaraţie de abţinere se impunea a fi soluţionată.

Înalta Curte reţine că art. 50 alin. (2) C. proc. civ. are în vedere premisa că în instanţă nu mai există un număr suficient de judecători, alţii decât cei cu privire la care s-a constatat incompatibilitatea, precum şi alţii decât cei care s-au abţinut ori au fost recuzaţi, astfel încât nu se mai poate alcătui un complet de judecată care să soluţioneze incidentul procedural apărut, complet din care să nu facă parte nici judecătorii recuzaţi, nici cei care au declarat că se abţin şi, desigur, nici cei a căror incompatibilitate a de participa la judecarea cauzei a fost deja constatată anterior.

Opus concluziei curţii de apel, potrivit căreia cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 41 şi art. 42 C. proc. civ. nu se raportează la soluţionarea incidentului procedural reprezentat de cererea de abţinere, ci la judecarea pricinii, instanţa supremă subliniază o eventuală constatare a incompatibilităţii unui judecător de a participa la soluţionarea unei cauze presupune retragerea acestuia de la judecarea pricinii, în acord cu prevederile art. 51 alin. (6) C. proc. civ., şi imposibilitatea participării sale la judecarea oricărei cereri ulterioare formulate în respectivul dosar, indiferent dacă este vorba despre o cerere de probaţiune, o cerere de amânare ori vreun incident procedural cum ar fi o declaraţie de incompatibilitate a unui membru al completului reconfigurat, o cerere de suspendare a judecăţii etc. O astfel de concluzie se impune deoarece judecarea unei pricini nu presupune doar soluţionarea capetelor de cerere care configurează obiectul judecăţii ci şi rezolvarea altor cereri şi incidente ce se formulează ori se ivesc pe parcursul procesului. Or, plecând de la dispoziţiile art. 41, art. 42 şi art. 51 alin. (6) C. proc. civ., nu se poate aprecia în mod rezonabil că incompatibilitatea în care se află judecătorul, de a participa la judecarea unei cauze, ar fi versatilă pe parcursul soluţionării litigiului.

În consecinţă, faţă de considerentele arătate şi de dispoziţiile legale incidente în cauză, prevăzute de art. 50 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., constatând că, în urma constatării incompatibilităţii a doi judecători a instanţei, pentru soluţionarea declaraţiei de abţinere a unui al treilea judecător, nu se mai poate constitui un complet de judecată alcătuit din alţi judecători compatibili a soluţiona pricina la nivelul tribunalului Specializat Argeş, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 iunie 2024.