Cassation appeal annulled for failure to articulate grounds of illegality under the Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 12 iunie 2024

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal la 15 iunie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată U.A.T. - Comuna Beuca, prin Primar şi Instituţia Primarului pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâta să fie obligată la plata sumei de 463.260 RON, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr. x/05.05.2016, nr. y/15.04.2016, nr. z/25.03.2016, nr. w/04.05.2016, nr. t/23.03.2016 şi nr. 131/28.03.2016, precum şi a penalităţilor de întârziere, calculate de la data scadenţei până la data plăţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 608 din 12 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Tribunalul Teleorman, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roşiori de Vede.

Prin sentinţa civilă nr. 41 din 18 ianuarie 2018, pronunţată de Judecătoria Roşiori de Vede, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a instanţei, în soluţionarea cauzei, excepţie invocată de către reclamantă, şi s-a declinat competenţa soluţionării cauzei către Tribunalul Teleorman, secţia Civilă.

Pe rolul Tribunalului Teleorman, secţia Civilă, cauza a fost înregistrată la 15 februarie 2018, sub nr. x/2017*.

Prin sentinţa civilă nr. 207 din 8 iulie 2022, pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia Civilă în dosarul nr. x/2017, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA BEUCA - prin Primar; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 305.220 RON, reprezentând debit restant; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a daunelor moratorii de 0,5%/zi de întârziere, prin raportare la debitul principal, de la scadenţa fiecărei facturi componente (seria x nr. x/15.04.2016, seria x nr. x/04.05.2016, seria x nr. x/05.05.2016), până la achitarea integrală a debitului şi la plata sumei de 5.427,36 RON, reprezentând taxă de timbru, proporţional cu partea din cerere admisă, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1275A din 22 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost admis apelul declarat de apelanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA BEUCA - prin PRIMAR, împotriva sentinţei civile nr. 207 din 8 iulie 2022, pronunţate de Tribunalul Teleorman, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.R.L. şi cu intimata INSTITUŢIA PRIMARULUI BEUCA - prin PRIMAR.

A fost schimbată sentinţa civilă, în sensul că: a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Instituţia Primarului, prin Primar; a fost respinsă cererea de chemare în judecată împotriva pârâtei Instituţia Primarului, prin Primar, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a fost respinsă cererea de chemare în judecată împotriva pârâtei U.A.T. Comuna Beuca, prin Primar, ca neîntemeiată.

Reclamanta a declarat recurs împotriva acestei decizii.

În susţinerea recursului, recurenta-reclamantă arată că a solicitat respingerea apelului declarat de pârâtă.

Astfel, cu privire la primul motiv de apel care vizează nulitatea absolută a sentinţei apelate, deoarece ar fi fost pronunţată de o instanţă necompetentă material, respectiv de Tribunalul Teleorman, secţia Civilă, solicită respingerea cererii, întrucât în cauză competenţa instanţei a fost stabilită prin sentinţa civilă nr. 608/12.10.2017, pronunţată de Tribunalul Teleorman, prin care instanţa de contencios administrativ a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Roşiori de Vede, iar ulterior, prin sentinţa nr. 41/2018, Judecătoria Roşiori de Vede a declinat cauza şi a trimis-o către Tribunalul Teleorman, secţia Civilă.

În motivarea soluţiei de declinare către secţia Civilă din cadrul Tribunalului Teleorman, instanţa a avut în vedere că U.A.T. poate încheia şi contracte civile, iar în cazul contractelor deduse judecăţii s-au vândut băncuţe, stingătoare, dezinfectant, găleţi, etc., produse care nu se referă la bunuri aparţinând domeniului public, ci domeniului privat.

Mai mult decât atât, împrejurarea că una dintre părţi este UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ nu este relevantă nici din perspectiva raportului juridic litigios şi nici în măsură a antrena jurisdicţia administrativă.

Mai arată recurenta-reclamantă că, şi în cazul în care contractele ar fi reţinute ca şi contracte administrative, trebuie avut în vedere un aspect esenţial, respectiv faptul că litigiul a fost înregistrat la Tribunalul Teleorman în anul 2018, când au apărut şi lămuririle legislative, respectiv Legea nr. 212/2018.

În ceea ce priveşte cel de al doilea motiv de apel, solicită a se observa că instanţa de fond în mod corect a obligat pârâta la plata sumelor datorate şi a constatat că are calitate de pârâtă în această cauză.

Cu privire la cel de al treilea motiv de apel, solicită să fie respins, motivat de faptul că în mod corect prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată.

Recurenta-reclamantă susţine că instanţa de apel în mod greşit a admis apelul şi a reţinut în exclusivitate apărările apelantei.

Astfel, recurenta-reclamantă precizează care este obiectul cererii de chemare în judecată, arătând că în anul 2016 a încheiat cu pârâta trei contracte (09/13.04.2016, 73/02.05.2016 şi 03/10.04.2016) pentru livrarea mai multor produse care sunt detaliate în fiecare contract în parte, iar marfa a fost livrată, aşa cum reiese din avizele de însoţire a mărfii nr. 08/14.04.2016 şi nr. 09/03.05.2016 şi din comenzile aflate la dosar.

Mai susţine recurenta-reclamantă că pentru această marfă au fost emise facturi recunoscute la plată prin semnare şi ştampilare, iar noul primar a refuzat să plătească marfa livrată.

Potrivit recurentei-reclamante, deşi facturile de achiziţie sunt semnate de reprezentanţii pârâtei, există recepţii, procese-verbale de predare-primire, instanţa de apel a reţinut că facturile nu ar fi semnate şi că nu au fost înregistrate în evidenţele primăriei.

Recurenta-reclamantă subliniază faptul că toate aceste documente au făcut obiectul cercetării în dosarul penal nr. x/2018 instrumentat de Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Teleorman, iar concluzia în urma investigaţiilor a fost că semnăturile de pe documente aparţin Primarului Comunei Beuca, care încearcă să inducă instanţa în eroare, prezentând ca false aceste documente.

Mai precizează recurenta-reclamantă că toate documentele a căror anulare este cerută în prezentul dosar au făcut obiectul cercetării penale, au fost verificate şi analizate de organele de urmărire penală şi s-a dispus clasarea prin ordonanţa pronunţată în dosarul x/2018, întrucât fapta de înşelăciune, fals şi uz de fals nu există.

Cum prin această ordonanţă, Parchetul s-a pronunţat în urma expertizei grafologice şi a probelor administrate în sensul că nu există infracţiunea de fals, uz de fals, înşelăciune şi că acele contracte şi documente sunt reale, recurenta-reclamantă arată că nu mai poate fi constatată nulitatea acestora.

Potrivit recurentei-reclamante, în referatul cu propunerea de clasare şi disjungere se arată:

"(...) de menţionat că infracţiunea de evaziune fiscală faţă de care s-a disjuns cauza nu înseamnă că bunurile nu au existat ci doar faptul că nu au fost cumpărate de la societăţile comerciale în numele cărora s-au emis facturile fiscale".

Mai susţine recurenta-reclamantă că, pe tot parcursul cercetării penale, precum şi în prezenta cauză, actualul primar a încercat să acuze reprezentanţii reclamantei de fals, de înşelăciune şi a contestat semnăturile de pe facturile de vânzare, de pe contracte şi avize, făcând acelaşi lucru şi la ultimul termen de judecată.

În realitate, potrivit recurentei-reclamante, cercetarea penală a clarificat că nu există infracţiunea de înşelăciune şi fals, că tranzacţiile au existat, că atât contractele de achiziţie, cât şi avizele şi facturile sunt semnate de reprezentanţii pârâtei, dispunându-se clasarea.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Intimatele-pârâte au formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea în motivele de casare, iar în subsidiar au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Recurenta-reclamantă nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost efectuat şi comunicat părţilor, pentru a depune puncte de vedere.

Intimata-pârâtă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA BEUCA - prin PRIMAR a depus punct de vedere cu privire la raport.

Analizând recursul declarat de recurenta-reclamantă sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere şi dispoziţiile art. 499 din acelaşi cod, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

De asemenea, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede expres sancţiunea nulităţii pentru recursul care cuprinde motive ce nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă se aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Aceasta întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că autorii acestuia trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege.

În speţă, Înalta Curte constată că prin memoriul de recurs recurenta-reclamantă, deşi a indicat motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., susţinerile pe care le-a dezvoltat nu se încadrează în niciunul dintre motivele de recurs de la art. 488.

Sub un prim aspect, Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă reiterează în recurs, argumentele expuse în întâmpinarea formulată în apel, prin care a combătut criticile pârâtei în această cale de atac.

Susţinerile recurentei-reclamante prezentate de aceasta drept motive de recurs nu conţin critici, în sens propriu, împotriva deciziei recurate, din moment ce nu sunt altceva decât afirmaţiile aceleiaşi părţi făcute în faţa instanţei de apel, care şi-au primit deja o rezolvare prin hotărârea atacată.

Prezentarea din nou a argumentelor expuse în apărările formulate în combaterea cererii de apel nu răspunde exigenţelor cerute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., care impun invocarea unor critici care pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin reluarea criticilor deja cenzurate de instanţa de apel, recurenta-reclamantă tinde să obţină o nouă verificare a susţinerilor sale, cu toate că legea recunoaşte doar dublul grad de jurisdicţie şi căile extraordinare de atac.

Totodată, Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă, în susţinerea cererii de recurs, face trimitere la situaţia de fapt, la modul de derulare a raporturilor contractuale, la refuzul pârâtei de a achita contravaloarea facturilor emise.

Or, prin argumentele expuse, recurenta-reclamantă urmăreşte o cenzurare a aprecierii date de instanţă mijloacelor de probă şi la o nouă judecată a fondului, ceea ce este incompatibil cu calea de atac extraordinară a recursului, în cadrul căreia se verifică exclusiv legalitatea hotărârii, respectiv corecta aplicare a legii la situaţia de fapt stabilită de instanţele de fond, neputându-se realiza o verificare a temeiniciei şi a elementelor de fapt ale cauzei.

În realitate, recurenta-reclamantă critică modalitatea în care instanţa de apel a evaluat starea de fapt pe care s-a întemeiat decizia atacată pe baza probelor administrate, într-o manieră pe care aceasta o consideră incorectă deoarece nu corespunde cu propria sa viziune asupra temeiniciei acţiunii.

Întrucât temeinicia stării de fapt reţinute de instanţa devolutivă nu poate fi repusă în discuţie în calea extraordinară de atac a recursului, Înalta Curte arată că motivele de nelegalitate astfel formulate nu se circumscriu şi nu pot fi analizate din perspectiva prefigurată de recurenta-reclamantă.

Astfel, Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă nu a expus critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi nu a arătat în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, cerinţe care nu au fost respectate de către recurenta-reclamantă.

Prin urmare, pentru considerentele care preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1275A din 22 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1275A din 22 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 iunie 2024.