Debtor’s challenge to enforcement assigned to Babadag Court on fixed-competence rule

Şedinţa publică din data de 28 mai 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Babadag, la data de 22.05.2023 sub nr. de dosar x/2023, contestatoarea A. a solicitat în contradictoriu cu intimatele B.. şi C., anularea în parte/în tot a actelor de executare din cadrul dosarului execuţional nr. x/2012, aflat pe rolul D.; constatarea perimării executării silite în dosarul de executare nr. 1203/NA/2012, având drept consecinţă anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul execuţional; în lumina prevederilor Ordonanţei din 06 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-75/19, lămurirea întinderii şi aplicării titlului executoriu, sens în care solicită anularea tuturor actelor de executare emise în cadrul dosarului mai sus menţionat, referitoare la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 379 din C. proc. civ. de la 1865, în ceea ce priveşte caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei şi prin prisma constatării caracterului abuziv al clauzelor contractuale de la art. 3.1.1, art. 3.1.5., art. 3.1.8 şi art. 6.1. din Contract de credit de consum nr. x/18.09.2008; anularea actelor de executare întrucât din cuprinsul contractului de credit rezultă mai multe clauze abuzive şi comisioane percepute în mod nelegal de către Bancă; suspendarea executării silite în dosarul execuţional contestat; întoarcerea executării silite, prin restabilirea situaţiei anterioare executării, în sensul obligării intimatelor la restituirea sumelor poprite, ca urmare a iniţierii procedurii de executare silită împotriva contestatoarei, iar în privinţa sumelor ce urmează a fi restituite sau anulate din actele de executare, solicit obligarea intimatelor la plata dobânzii legale, calculată pentru aceste sume de la data plăţii lor şi până la data achitării efective a debitului.

De asemenea, a mai solicitat şi micşorarea cuantumului onorariului executorului judecătoresc, precum şi obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 389, art. 399 şi următoarele C. proc. civ. de la 1865, art. 401 şi 504 din acelaşi act normativ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 557/14.07.2023, Judecătoria Babadag, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călăraşi, în raport de localitatea unde îşi avea domiciliul debitoarea la data executării (31.03.2000-27.05.2020), prezumându-se că aceasta are bunuri urmăribile pe raza acelei circumscripţii, înscrisurile de la dosar nerelevând faptul că ar deţine bunuri pe raza localităţii Baia, sau altor localităţi arondate jurisdicţional Judecătoriei Babadag, judeţul Tulcea.

Prin decizia nr. 1559/11.10.2023, Judecătoria Călăraşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Constanţa, reţinând că debitoarea are domiciliul în judeţul Constanţa, conform procesului-verbal din 07.07.2023 întocmit ca urmare a accesării bazei de date DEPABD, prezumându-se că aceasta are bunuri urmăribile în raza aceleiaşi circumscripţii., înscrisurile aflate la dosarul cauzei nerelevând faptul că ar deţine bunuri pe raza judeţului Călăraşi.

Prin sentinţa civilă nr. 2061/05.03.2024, Judecătoria Constanţa, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Babadag. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Curţii de Apel Constanţa în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivare, instanţa a reţinut că instanţa de executare este Judecătoria Babadag, care a încuviinţat executarea silită prin încheierea nr. 110/07.06.2012, în dosarul nr. x/2012 şi în circumscripţia căreia, în raport de domiciliul indicat în cererea de executare silită existau indicii că se aflau, la momentul încuviinţăriii executării silite, bunuri ce puteau fi supuse urmăririi.

Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de insolvenţă şi litigii cu profesionişti şi societăţi a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag, pentru următoarele considerente:

Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă este reprezentat de contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. în contradictoriu cu intimaţii B. prin mandatar S.C. E. S.R.L. şi C., ce face obiectul dosarului execuţional nr. x/2012 aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc D. şi întoarcerea acesteia.

În materia contestaţiei la executare, instanţa retine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, contestaţia se introduce la instanţa de executare, aceasta din urma fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865 ca fiind "judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea".

Alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Conform dispoziţiilor legale anterior menţionate, în cazul contestaţiei la executare, competenţa teritorială este exclusivă, o astfel de cerere adresându-se judecătoriei în circumscripţia căreia se va face executarea.

Contestaţia la executare promovată în cauză vizează actele de executare silită întocmite în dosarul de executare nr. 1203/NA/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc D., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/00077 din 18.09.2008, încheiat între contestatoarea-debitoare A. şi creditoarea C..

Din actele dosarului, reiese că executarea silită împotriva contestatoarei a fost demarată în anul 2012, domiciliul acesteia indicat în cererea de executare silită fiind situat în comuna Baia, judeţul Tulcea, în circumscripţia Judecătoriei Babadag.

Totodată, prin încheierea nr. 110/07.06.2012 pronunţată în dosarul nr. x/2012, Judecătoria Babadag a încuviinţat executarea silită, declanşată în temeiul titlului executoriu menţionat, în toate modalităţile de executare prevăzute de lege, până la realizarea dreptului rezultat din acesta.

Or, ca efect al încuviinţării executării silite a titlului executoriu anterior menţionat, Judecătoria Babadag a devenit instanţa de executare în sensul dispoziţiilor art. 373 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865.

Nu este lipsit de relevanţă de a sublinia faptul că prin contestaţia la executare părţile nu au contestat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine principiul unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi cererile având ca obiect contestaţie la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

Competenţa instanţei de executare este fixată la momentul sesizării acesteia pentru prima oară cu cererea de încuviinţare a executării silite. Până la data acestei cereri, executarea silită se află într-un stadiu incipient, potenţial, iar competenţa instanţei nu este încă angajată. Dimpotrivă, odată sesizată instanţa cu cererea de încuviinţare a executării silite, calitatea sa de instanţă de executare este legal dobândită pentru tot cursul executării silite.

De aceea, schimbarea împrejurărilor avute în vedere la începerea executării silite (debitoarea nu mai are domiciliul/reşedinţa pe raza Judecătoriei Babadag, eventuale înstrăinări de bunuri) nu are relevanţă asupra instanţei de executare, care rămâne competentă să soluţioneze orice alte incidente apărute în cursul executării silite, potrivit alin. (3) al art. 373 C. proc. civ. de la 1865.

În măsura în care s-ar interpreta contrariul, s-ar ajunge în situaţia în care fiecare schimbare a domiciliului debitorului pe parcursul unei executări silite să conducă la modificarea instanţei de executare şi chiar a executorului judecătoresc, aspect care contravine principiilor executării silite.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Babadag, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine tot acestei instanţe, potrivit principiului unicităţii instanţei de executare, anterior evocat şi dispoziţiilor art. 373 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea dedusă judecăţii este Judecătoria Babadag, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2024.