Negative jurisdictional conflict resolved: Tribunalul Argeș competent, case transferred for judges' salary discrimination suit.

Şedinţa publică din data de 28 mai 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub nr. x/2023 reclamanţii A., B., C., D., E., F., G. în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Alba Iulia numai în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii A. (pentru perioada 29.01.2009 - la zi), B. (perioada 24.02.2010- la zi), C. (perioada 15.07.2014- la zi), D. (perioada 01.07.2015 -02.02.2018); Tribunalul Alba numai în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii A. (pentru perioada 29.01.2009- 09.01.2023), B. (perioada 24.02.2010- la zi) şi C. (perioada 15.07.2014- la zi), D. (perioada 03 februarie 2018 - la zi), Curtea de Apel Constanţa, Tribunalul Constanţa, numai în ceea ce îl priveşte pe reclamantul E., pentru perioada 14.12.2017 - la zi, Tribunalul Teleorman numai în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii F. (pentru perioada 15,07.2014 - la zi) şi G. (pentru perioada 07.12,2012 - la zi), Curtea de Apel Bucureşti, numai în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii F. (pentru perioada 15;07,2014 - la zi) şi G. (pentru perioada 07.12.2012 - la zi cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

• recunoaşterea stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial, în raport cu magistraţii asistenţi ai ICCJ, judecătorul din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 mun. Bucureşti şi judecătorul din cadrul Judecătoriei Sânnicolau Mare, ce urmează a fi indicaţi mai jos, începând cu data încadrării în funcţia de judecător pentru fiecare reclamant;

• obligarea pârâţilor, fiecare corespunzător perioadei în care au derulat raporturi de muncă cu reclamanţii, la plata, începând cu data încadrării în funcţia de judecător a fiecărui reclamant şi în continuare, a sporului de vechime continuă în magistratură (vechime în funcţie) prin raportare la dispoziţiile art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 86 din Legea 303/2004 precum şi art. 211 din Legea nr. 303/2022 (stabilirea vechimii în funcţie prin luarea în considerare a perioadei în care reclamanţii au exercitat profesia de consilier juridic, respectiv auditor de justiţie) şi, implicit, la plata diferenţelor salariate dintre sumele efectiv plătite şi sumele rezultate în urma aplicării sporului de vechime continuă în magistratură (vechime în funcţie).

• actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie şi aplicarea dobânzii legale penalizatoare, pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariate, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate, până la plata efectivă a sumelor solicitate.

La termenul din data de 12.10.2023, tribunalul a dispus disjungerea cererilor privind pe reclamanţii A., B., C., D. în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Alba din dosarul nr. x/2023 şi formarea dosarului de faţă, purtând numărul 3628/120/2023.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 1657/12.10.2023, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, motivat de faptul că, fiind incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., precum şi faptul că reclamanţii sunt judecători în cadrul Tribunalului Alba sau Curţii de Apel Alba Iulia, conform regulilor competenţei teritoriale facultative după calitatea părţilor, litigiul nu se poate soluţiona de către Tribunalul Alba.

Prin urmare, competenţa teritorială a fost stabilită în favoarea Tribunalului Argeş, care se află în raza Curţii de Apel Piteşti, instanţă învecinată Curţii de Apel Alba-Iulia, Tribunalul Dâmboviţa aflându-se în raza Curţii de Apel Ploieşti, care nu se învecinează cu instanţa competentă potrivit locului de muncă din raza Curţii de Apel Alba Iulia.

Prin sentinţa civilă nr. 1025/21.03.2024, Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, reţinând că sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., motiv pentru care reclamanţii şi-au manifestat opţiunea de a introduce acţiunea la Tribunalul Dâmboviţa aflat în circumscripţia unei curţi de apel învecinate Curţii de Apel Alba Iulia, care are calitatea de pârâtă în cauză.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Tribunalul Argeş a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Tribunalului Argeş.

În speţă, reclamanţii au calitatea de judecători în cadrul Tribunalului Alba şi Curţii de Apel Alba Iulia şi au învestit Tribunalul Dâmboviţa cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018:

"Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi text legal:

"În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii".

Totodată, conform art. 127 alin. (21) C. proc. civ.:

"Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz(...)".

În speţă, cererea a fost introdusă şi împotriva Tribunalului Alba, instanţă căreia i-ar reveni, în mod obişnuit, competenţa soluţionării în fond a cererii, fiind atrasă incidenţa art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Articolul 127 C. proc. civ. este o normă specială de competenţă care se aplică atunci când reclamantul este o persoană care îşi desfăşoară activitatea în justiţie, ca judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier şi care impune, atunci când acţiunea este de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, să sesizeze una din instanţele judecătoreşti de acelaşi grad, aflată în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. Raţiunea acestui text de lege se regăseşte în imperativul asigurării aparenţei de imparţialitate a instanţei.

Dispoziţiile alin. (1) al art. 127 C. proc. civ. sunt, aşadar, norme de ordine publică în ceea ce priveşte necompetenţa instanţelor din raza teritorială a curţii de apel unde se află şi instanţa la care funcţionează judecătorul care are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia. Aşa fiind, acesta este obligat să sesizeze una dintre instanţele arătate în text.

Altfel spus, prevederile legale evocate instituie un caz de necompetenţă teritorială absolută a instanţei la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul care are calitatea de reclamant, precum şi o prorogare legală de competenţă teritorială în favoarea uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul reclamant, calitate pe care acesta trebuie să o întrunească la momentul sesizării instanţei.

Înalta Curte constată că Tribunalul Dâmboviţa, învestit de reclamanţi cu soluţionarea litigiului se află în circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, care nu este printre curţile de apel învecinate Curţii de Apel Alba Iulia în a cărei circumscripţie se află instanţele la care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Având în vedere că Tribunalul Argeş este instanţă aflată în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, învecinată Curţii de Apel Alba Iulia, este competent teritorial să soluţioneze cererea de chemare în judecată.

În considerarea celor arătate, în temeiul art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2024.