Competence for damages action challenging unconstitutional pension cuts under administrative jurisdiction

Şedinţa publică din data de 28 mai 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la 20.02.2023 sub nr. x/2023, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, s-a solicitat să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017; obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 la actualizarea şi indexarea drepturilor de pensie rezultate de la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv data de 28.05.2014, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, în raport cu Legea nr. 152/2017 prin care s-a majorat cu 10%, începând cu data de 01.10.2017, cuantumul brut al salariilor de funcţie ale poliţiştilor din M.A.I. şi art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin care s-a majorat cu 25%, începând cu 01.01.2018, cuantumul brut al salariilor de funcţie şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar; obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 la repararea pagubelor prin achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripţie, la care să se adauge majorările, actualizările şi indexările aplicate ulterior, potrivit Legii nr. 223/2015 nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum şi dobânzile legale aferente, prevăzute de art. 3, alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data intrării în drepturile de pensie până la zi.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 1148/29.11.2023, Tribunalul Harghita a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, reţinând, în esenţă, că acţiunea dedusă judecăţii se încadrează în prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, fiind de competenţa instanţei de contencios administrativ, competenţă atrasă de caracterul de act administrativ al ordonanţei simple sau de urgenţă a Guvernului, aşa cum rezultă în mod expres din paragraful nr. 34 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 4/2017.

Prin sentinţa nr. 39/11.03.2024, Curtea de Apel Târgu Mureş a admis, la rândul său, excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia, reţinând, în esenţă, că reclamanta a sesizat instanţa cu o acţiune în temeiul Legii nr. 223/2013 - jurisdicţia pensiilor, însoţită de o excepţie de neconstituţionalitate potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Constatând că nu rezultă elemente concrete care să confirme calificarea juridică a cauzei conform dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, în raport de dispoziţiile art. 1 şi art. 100 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat instanţa a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea tribunlului de la domiciliul reclamantei.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Târgu Mureş.

Instanţa supremă reţine că reclamanta se consideră vătămată de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituţională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Potrivit alin. (1) al acestui text de lege, persoana vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. În conformitate cu alin. (5) al aceluiaşi text de lege, acţiunea poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative.

Aşadar, cererea cu soluţionarea căreia au fost învestite instanţele priveşte atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autorităţile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Conform art. 1 din acelaşi act normativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În consecinţă, în raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este curtea de apel în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul reclamantei.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2024.