Tort claim over undisclosed Securitate past of elected president fails as plaintiff's appeal void for unstated grounds, State's appeal rejected

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2023

Deliberând asupra recursurilor, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava la 3 decembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000.000 €, reprezentând daune morale şi daune materiale pentru traumele psihice provocate prin neinformarea, prealabil votării şi învestirii lui B. în funcţia de preşedinte al României, că acesta ar fi fost colaborator al securităţii.

Prin sentinţa nr. 21 din 16 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, către Tribunalul Suceava, secţia I civilă.

La 21 martie 2022, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale şi a trimis cauza spre competentă soluţionare secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Suceava.

Prin încheierea nr. 219 din 4 aprilie 2022, pronunţată în dosar nr. x/2021, s-a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Suceava, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Suceava.

Prin sentinţa nr. 12 din 18 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Suceava a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Suceava, dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2021.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal

Prin sentinţa civilă nr. 1404 din 18 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului, ca neîntemeiată; a respins acţiunea în constatare formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, ca neîntemeiată. A dispus avansarea sumei de 942 RON, reprezentând onorariul avocatului din oficiu al reclamantului (delegaţie nr. 2208/2022 - avocat C.), către Baroul Suceava, din fondurile Ministerului Justiţiei, sumă ce a rămas în sarcina statului.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Prin decizia nr. 177 din 22 februarie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins apelurile declarate de reclamantul A. şi pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, prin reprezentant Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, împotriva sentinţei civile nr. 1404 din 18 octombrie 2022 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021, ca neîntemeiate.

A dispus avansarea sumei de 942 de RON, reprezentând onorariul avocatului din oficiu al apelantului-reclamant din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Suceava, aceste cheltuieli rămânând în sarcina statului.

4. Recursurile exercitate în cauză

4.1 Motivele de recurs formulate de reclamantul A.

Prin cererea de recurs formulată la 23 februarie 2023, înainte de comunicarea deciziei recurate, reclamantul a susţinut că Statul Român este direct răspunzător pentru propulsarea lui B. ("informatorul securităţii") în funcţia de preşedinte al României.

Recurentul-reclamant şi-a exprimat nemulţumirea pentru că nu a fost informat de Statul Român, prin pârghiile sale, că fostul preşedinte al României a fost informator al securităţii.

De asemenea, a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 292 C. proc. pen.

Recurentul-reclamant nu a indicat motivul de casare, prevăzut de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în care se încadrează criticile formulate.

La 20 mai 2023 (e-mail, fila x), după expirarea termenului de 30 de zile în care avea obligaţia să motiveze recursul, conform art. 485 alin. (1) coroborat cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., raportat la data comunicării deciziei recurate - 13 martie 2023, recurentul-reclamant a depus motive suplimentare.

Nu au fost identificate motive de ordine publică.

4.2 Motivele de recurs formulate de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor

Recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor, formulând următoarele critici:

Instanţa de apel a reţinut, în mod greşit, că Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, are calitate procesuală pasivă în cauză, în calitatea sa de garant al respectării drepturilor, libertăţilor si intereselor legitime ale persoanelor şi a legilor ţarii, inclusiv cea privind organizarea alegerilor, precum şi dreptul de a avea acces la orice informaţie de interes public, căruia îi incumbă şi riscurile aferente.

Prin acţiunea formulată, reclamantul a invocat o vătămare provocată prin învestirea în funcţia de preşedinte a domnului B., urmărind antrenarea răspunderii Statului Român, întemeiată pe încălcarea unor dispoziţii constituţionale, dar şi pentru eşecul de a organiza alegerile prezidenţiale şi confirmarea sufragiului.

Calitatea procesuală, reglementată de art. 36 C. proc. civ., presupune identitate între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului, precum şi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecăţii. Sarcina indicării calităţii procesuale revine reclamantului, care prin cererea de chemare în judecată trebuie să expună împrejurările din care rezultă că el este îndreptăţit să-l cheme în judecată pe pârât.

Statul Român a asigurat cadrul legislativ privind procedura de alegere a preşedintelui României prin adoptarea Legii nr. 370/2004, care conferă atribuţii privind organizarea alegerilor, verificarea candidaturilor şi validarea alegerilor unor instituţii înfiinţate în acest scop.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 din acest act normativ: "Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale."

Curtea Constituţională are atribuţii de verificare a respectării procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi de validare a acestuia, faţă de dispoziţiile art. 82 din Constituţia României şi art. 37 din Legea nr. 47/1992.

Ministerul Finanţelor reprezintă statul ca subiect de drepturi şi obligaţii în faţa organelor de justiţie, precum şi în alte situaţii în care participă în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, astfel cum stipulează dispoziţiile art. 3 pct. 81 din H.G. nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor.

În mod greşit a reţinut instanţa că temeiurile de drept invocate în calea de atac formulată de pârât sunt străine de cauză, cu argumentul că reclamantul nu şi-a întemeiat acţiunea prin raportare la anumite instituţii ale statului, cu privire la care să fi fost invocată vreo culpă în ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale.

Cererea de recurs nu este întemeiată în drept.

Nu au fost identificate motive de ordine publică.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

II.1. Asupra recursului declarat de reclamantul A., în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

În conformitate cu textele legale enunţate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să se circumscrie cazurilor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Motivarea recursului conform exigenţelor prevăzute de lege presupune expunerea unei argumentaţii juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Înalta Curte reţine că a fost legal învestită cu examinarea motivelor formulate în cuprinsul cererii de recurs formulate de reclamant la 23 februarie 2023, întrucât, potrivit art. 489 alin. (1) coroborat cu art. 485 alin. (1) C. proc. civ., recursul se motivează, sub sancţiunea nulităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii atacate, care în cauză s-a realizat la 13 martie 2023 . Conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate." Faţă de dispoziţii legale menţionate, se constată că nu pot fi analizate motivele suplimentare depuse de recurentul-reclamant la 20 mai 2023 (e-mail, fila x), după expirarea termenului de 30 de zile în care avea obligaţia să motiveze recursul.

Analizând cererea de recurs, se constată că recurentul-reclamant şi-a expus nemulţumirea faţă de soluţia de respingere a acţiunii civile delictuale, susţinând că pârâtul Statul Român este direct răspunzător pentru prejudiciile pe care le-a suferit, fără a prezenta aspecte de nelegalitate susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Întrucât situaţia de fapt este stabilită în mod suveran de instanţele de fond, fiind sustrasă cenzurii instanţei de recurs, care nu realizează un control al temeiniciei hotărârii, ci doar unul de conformitate a hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, astfel cum prevede expres art. 483 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste susţineri nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute expres de legiuitor.

În ceea ce priveşte indicarea prevederilor art. 292 C. proc. pen. de către recurentul-reclamant, potrivit cărora "Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârşit o infracţiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 şi încheie un proces-verbal în acest sens.", se constată că acestea nu pot fi aplicate în prezenta cauză, deoarece sesizarea din oficiu cu privire la săvârşirea unei infracţiuni este prerogativa organului de urmărire penală.

Pentru considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv anularea recursului declarat de reclamantul A..

II.2. Analizând criticile formulate de pârâtul Statul Român, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Criticile deduse analizei pun în discuţie legalitatea deciziei pronunţate de instanţa de apel din perspectiva calităţii procesuale pasive a Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor, încadrându-se în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul-pârât a criticat concluzia instanţei de apel potrivit căreia Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, are calitate procesuală pasivă în cauză, în calitatea sa de garant al respectării drepturilor, libertăţilor si intereselor legitime ale persoanelor şi a legilor ţarii.

Examinarea acestor critici presupune, cu titlu prealabil, verificarea limitelor învestirii primei instanţe sub aspectul obiectului şi cauzei cererii de chemare în judecată.

În acest sens, Înalta Curte reţine că litigiul pendinte are ca obiect o acţiune în răspundere civilă delictuală, prin care reclamantul A. a solicitat obligarea Statului Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata daunelor în sumă de 1.000.000 euro pentru prejudiciul moral cauzat prin numirea lui B. în funcţia de preşedinte al României. Reclamantul a susţinut că a fost vătămat, deoarece statul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a-l informa, în prealabil votării, că B. a fost informator al securităţii în perioada regimului comunist, caz în care nu l-ar mai fi votat.

Instanţa de apel a menţinut soluţia tribunalului, de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, confirmând că acţiunea reclamantului are ca scop angajarea răspunderii civile delictuale, obiective, independente de orice vinovăţie a statului, în calitatea sa de garant al respectării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor, a legilor ţării, inclusiv cea privind organizarea alegerilor, precum şi dreptul de a avea acces la orice informaţie de interes public, căruia îi incumbă şi riscurile aferente. În acest context, şi cu referire la cauza juridică a acţiunii, a apreciat instanţa de apel că a fost corect determinat cadrul procesual pasiv de către reclamant.

Înalta Curte reţine că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor, a fost în mod corect respinsă, cu respectarea prevederilor art. 36 C. proc. civ., care stipulează astfel: "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond."

Îndreptând acţiunea împotriva statului, în raport cu motivele prezentate, care dau în concret cauza juridică a acţiunii, reclamantul a solicitat angajarea răspunderii civile delictuale, obiective, independente de orice vinovăţie a statului, în calitatea acestuia de garant al legalităţii, căruia îi incumbă şi riscul de activitate privind serviciul public de organizare a alegerilor, cu respectarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.

De asemenea, aşa cum a arătat recurentul-pârât, Statul Român participă, prin Ministerul Finanţelor, în nume propriu, ca titular de drepturi şi obligaţii, în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în acest sens fiind prevederile art. 223 alin. (1) din C. civ. şi art. 3 pct. 81 din H.G. nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor.

Legitimarea pasivă a Statului Român este pe deplin justificată în prezenta cauză, întrucât răspunderea delictuală pe care reclamantul tinde să o antreneze nu este una subsidiară, care să devină aşadar activă după angajarea răspunderii "organelor, autorităţilor şi instituţiilor publice", astfel cum reglementează art. 224 alin. (1) din C. civ.

Nu pot fi validate nici criticile prin care recurentul-pârât a susţinut că, faţă de dispoziţiile art. 82 din Constituţia României şi art. 37 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională are atribuţii de verificare a respectării procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi de validare a acestuia, iar potrivit art. 29 din Legea nr. 370/2004, Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de formă şi de fond prevăzute de această lege pentru candidaturi, din moment ce, prin cererea dedusă judecăţii, reclamantul nici nu a pus în discuţie că ar fi fost săvârşite neregularităţi în cadrul procedurii de alegere şi de validare a preşedintelui României.

Astfel fiind, nu era vorba de existenţa sau verificarea vreunei subsidiarităţi a răspunderii statului în raport cu alte persoane juridice cu atribuţii în domeniu, pentru a se pune problema lipsei calităţii sale procesuale în absenţa acţionării în instanţă, în principal şi prioritar, a altor entităţi.

În litigiul pendinte, statul se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de obligaţii, drept urmare, faţă de raportul juridic litigios, care configurează calitatea procesuală a părţilor în proces, se observă că nu sunt incidente normele legale indicate de recurentul-pârât, prin care acesta urmăreşte să determine, fără temei, că ar avea calitatea procesuală pasivă Curtea Constituţională sau Biroul Electoral Central.

Din această perspectivă, contrar susţinerilor recurentului-pârât, Înalta Curte confirmă raţionamentul curţii de apel în sensul că temeiurile de drept invocate prin apel de către pârât sunt străine de cauză, în condiţiile în care reclamantul nu şi-a întemeiat acţiunea prin raportare la culpa unor instituţii ale statului în alegerile prezidenţiale.

Pentru toate considerentele arătate, decizia atacată are caracter legal, întrucât motivele reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ. nu sunt incidente, astfel că recursul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 177 din 22 februarie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava împotriva deciziei nr. 177 din 22 februarie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2023.