Unconstitutionality exception in annulment proceedings: lack of strict connection to merits under Art. 29 Law 47/1992
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the Court of Appeal's refusal to refer a unconstitutionality exception to the Constitutional Court. The case involved an extraordinary appeal for annulment (contestație în anulare) challenging a final court decision, where the appellant argued that specific provisions of Emergency Governmental Ordinance No. 111/2010 and the Civil Procedure Code violated the Constitution. The court held that the appeal was inadmissible because the unconstitutionality exception lacked the requisite "strict connection" to the merits of the case; under Article 29 of Law No. 47/1992, such exceptions require the contested norm to directly determine the solution to the dispute, which is not the case in an annulment proceeding where the court only verifies strict procedural grounds under Article 503 of the Civil Procedure Code without analyzing the subjective rights or substantive merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) C. proc. civ, art. 487 alin. (1) C. proc. civ, art. 14 din O.U.G. nr. 111/2010, art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 111/2010, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; Unconstitutionality exception in annulment proceedings: lack of strict connection to merits under Art. 29 Law 47/1992: Mai arată reclamantul că instanţa de fond a pronunţat o soluţie de respingere cu încălcarea dispoziţiile art. 48 şi art. 16 din Constituţia României, dar şi principiile proporţionalităţii şi egalităţii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 18.04.2023 s-a înregistrat la Curtea de Apel Piteşti contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 397/R-Cont din 23.03.2023, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2023.
În motivare, contestatorul susţine că nu a fost citat pentru termenul la care a fost pronunţată hotărârea atacată şi au fost încălcate dreptul la apărare şi principiile fundamentale ale procesului civil, fiind incidente dispoziţiile art. 6, art. 8, art. 13 şi art. 14 alin. (5), art. 222 şi art. 509 alin. (1) C. proc. civ.
Contestatorul a solicitat admiterea contestaţiei, admiterea cererii de revizuire, anularea deciziei nr. 1193/R-cont din 13.12.2022 şi pe fond admiterea recursului, cu anularea sentinţei civile nr. 902/23.12.2021, susţinând că dezlegarea dată recursului prin decizia nr. 1193/R-cont din 13.12.2022 este rezultatul unei erori materiale, fiind încălcate dispoziţiile art. 470 alin. (5) şi art. 487 alin. (1) C. proc. civ., decizii ale Curţii Constituţionale, art. 147 din Constituţia României şi decizia ÎCCJ nr. 867/16.05.2017.
La termenul de judecată din 30.05.2023, contestatorul a depus la dosar un înscris prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a), art. 13 şi art. 14 din O.U.G. nr. 111/2010, precum şi a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În motivare, contestatorul a arătat că sintagma "pe bază netransferabilă" cuprinsă în art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 111/2010 este profund neconstituţională, încălcând dispoziţiile art. 48 şi art. 16 din Constituţia României, dar şi principiile proporţionalităţii şi egalităţii.
Cu privire la neconstituţionalitatea art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., se arată că prin aceste dispoziţii se încalcă dreptul la apărare şi liberul acces la justiţie, întrucât împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs şi care nu evocă fondul nu se poate solicita în revizuire analizarea cererii de recurs prin prisma dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ci numai prin prisma pct. 4, respectiv plângere la Inspecţia Judiciară.
Hotărârea instanţei de fond
Prin decizia nr. 633/R-CONT din 30 mai 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., în motivarea căii de atac arătându-se că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a Curţii Constituţionale textele legale sunt în vigoare, Curtea Constituţională nu a pronunţat anterior o decizie de neconstituţionalitate a normelor legale şi există o strânsă legătură cu prezenta cauză.
Mai arată reclamantul că instanţa de fond a pronunţat o soluţie de respingere cu încălcarea dispoziţiile art. 48 şi art. 16 din Constituţia României, dar şi principiile proporţionalităţii şi egalităţii.
II. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, "(1)Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi, sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale".
Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) şi (3) al Legii nr. 47/1992 rezultă că pentru sesizarea Curţii constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate trebuie îndeplinite următoarele condiţii, în mod cumulativ:
- excepţia să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial;
- excepţia să aibă ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;
- norma vizată de excepţie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei şi să nu fi fost constată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
Condiţia relevanţei excepţiei, care impune ca normele criticate să aibă incidenţă în soluţionarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracto şi dedusă din orice fel de tangenţă a prevederilor legale în discuţie cu litigiul aflat pe rolul instanţei.
Astfel se impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual şi a stadiului concret în care se află litigiul.
În acest sens, Înalta Curte constată că în mod corect instanţa a arătat că partea care pretinde încălcarea legii fundamentale, trebuie să argumenteze legătura cu cauza a dispoziţiilor normative criticate, întrucât doar în ipoteza existenţei acestei legături, neconstituţionalitatea ar determina soluţia ce urmează a fi pronunţată de instanţa de judecată.
Altfel spus, decizia Curţii Constituţionale în soluţionarea excepţiei trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conţinutului hotărârii în procesul principal.
Din perspectiva interesului procesual, Înalta Curte apreciază că, în cauză, nu este îndeplinită cerinţa legăturii cu pricina ce se judecă, impusă de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, câtâ vreme instanţa de fond a fost învestită cu o contestaţia în anulare în cadrul căreia nu face aplicarea acestor texte de lege.
Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare şi nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greşite din cauza unor inadvertenţe de ordin formal.
Aceasta poate fi exercitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de art. 503 din C. proc. civ.
Aşadar, în cadrul contestaţiei în anulare nu se analizează temeinicia soluţiei cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii, ci se verifică incidenţa unuia dintre motivele strict şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 503 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, constatând că încheierea recurată nu este afectată de nelegalitate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantul A. împotriva deciziei nr. 633/R-CONT din 30 mai 2023 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 633/R-CONT din 30 mai 2023 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.