Audiovisual sanction appeal: applicability of 15-day special filing deadline versus general right to modify claims

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2021, la data de 05.11.2021, reclamantul Consiliul Naţional al Audiovizualului, a formulat contesţatie impotriva Deciziei nr. 345/13.10.2021 a Consiliului National al Audiovizualului, solicitand anularea mai sus-amintitei decizii si exonerarea subscrisei de la plata amenzii in cuantum de 5.000 RON.

2. Sentinţa instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1029 din 24 mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia tardivităţii depunerii motivelor suplimentare de contestaţie şi a înlăturat motivele de contestaţie depuse la data de 25.02.2022 ca fiind tardiv formulate.

A respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru motive de nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate si, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, în rejudecare admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Arată recurenta că în motivarea soluţiei de admitere a excepţiei tardivităţii modificării cererii de chemare in judecata, invocate din oficiu, instanţa a susţinut că, potrivit art. 93 alin. 3 din Legea nr. 504/2002, deciziile de sancţionare emise de CNA pot fi atacate in termen de 15 zile de la comunicare, fapt care, în cazul modificării cererii după acest termen, devine incidenţă sancţiunea reglementată de art. 185 (1) C. proc. civ.

Normele invocate de către instanţa nu reglementează în ceea ce priveşte contestaţia impotriva unei decizii de sancţionare emise de CNA, o derogare de la prevederile art. 204 (1) C. proc. civ., astfel că această categorie de acte de învestire a instanţei este susceptibilă de a fi modificată pana la primul termen la care reclamantul a fost legal citat.

Art. 204 (1) C. proc. civ. nu distinge între tipurile de cereri de chemare în judecată, în speţă, între cereri care trebuie exercitate într-un anumit termen - cum este cazul contestaţiei impotriva unei decizii CNA - şi cele care nu sunt condiţionate de un astfel de termen. Din art. 204 (1) C. proc. civ. rezultă deci că orice acţiune introductivă poate fi modificată.

Atunci când legiuitorul a dorit ca o cerere de chemare in judecata sa nu poată fi modificată după implinirea termenului în care aceasta putea fi introdusa, această limitare a fost reglementată expres: este cazul contestaţiei la executare, cu privire la care art. 713 (3) teza a 2-a C. proc. civ. prevede că reclamantul "îşi poate modifica cererea iniţială adăugând motive noi de contestaţie dacă, în privinţa acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestaţiei la executare."

In concluzie, instanţa în mod greşit nu a soluţionat motivele de contestaţie cuprinse în cererea de completare a cererii de chemare in judecata, instanţa făcând o greşită interpretare si aplicare a prevederilor art. 93 (3) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului si ale art. 185 (1) C. proc. civ.

Prima instanţa în mod greşit a respins motivul de contestaţie care a format obiectul cererii iniţiale, motivând că singurul criteriu relevant de individualizare a sancţiunii este acela ca în trecut subscrisa am mai fost sancţionată, iar acest criteriu fiind analizat de către Consiliul Naţional al Audiovizualului.

În mod contrar celor reţinute de către prima instanţă, analiza concretă a tuturor criteriilor de individualizare a sancţiunii in cadrul deciziei este imperativă, fapt consacrat în mod repetat în practica instanţelor. Respectarea prevederilor art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002 si ale art. 144 alin. (3) din Codul audiovizualului ar fi presupus ca în cadrul deciziei sa se regăsească analizate criteriile amintite anterior. Iar aceste criterii nu sunt nici măcar menţionate in decizia de sancţionare.

În final recurenta a indicat o serie de decizii ca practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul -pârât Consiliul Naţional al Audiovizualului nu a depus întâmpinare în cauză.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 345 din 13.10.2021, reclamanta a fost sancţionată de C.N.A. cu amendă de 5.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare (Codul audiovizualului).

În motivarea decizie atacate s-a retinut ca, după analizarea raportului de monitorizare şi vizionarea unor secvenţe din emisiuni, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul nu a respectat obligaţiile legale impuse de normele din domeniul audiovizualului referitoare la informarea corectă a publicului prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului.

Consiliul a considerat că emisiunile au fost difuzate cu încălcarea prevederilor legale ce impun informarea corectă, obiectivă, imparţială şi cu bună-credinţă a publicului cu privire la subiectele, faptele sau evenimentele aduse în atenţia sa, în condiţiile în care, prin titluri sau afirmaţii ale prezentatorilor, moderatorilor, sau reporterilor, au prezentat ca certe şi lipsite de orice echivoc informaţii privind infracţiuni electorale, furtul voturilor pentru primăria Sectorului 1 şi autorii acestuia.

Astfel, pe ecran au afişate titluri, precum:

- emisiunea Subiectiv (20:59-22:45) -"Titluri aferente subiectului reclamat: B./C.: D. si soţul său trebuie arestaţi/Scandalul fraudării voturilor de la Sectorul 11 C. intervine/Imagini scandaloase! D. se interesa de cum se vota/D. spune că nu a intrat în camera cu voturiI Imaginile o contrazic/De asemenea, în emisiuni au fost făcute afirmaţii precum:

• 08.08.2021/10:00 -10:50- Ştiri - Titluri: Scandal uriaş. Reacţia omului care a fost cu D. în sala de voturi/D. în pragul camerei unde se numărau voturile de la Sectorul 1.

Prezentatoare: Cursul anchetei privind presupusa fraudă la alegerile din Sectorul 1 se poate schimba. Au apărut noi imagini scandaloase. D. în interiorul Biroului Electoral de Sector care dă indicaţii soţului si şefei de Cabinet cu privire la procesul electoral

- emisiunea Subiectiv (20:59-22:45) -"(...) Normal că aşteptam o decizie a magistraţilor să mergem în instanţă cu avocaţii noştri să anulăm aceste alegeri care au la bază o fraudă. Doamna D., repet, în afară de D. nu e niciun candidat în acel sediu. E clar că a coordonat un grup infracţional care a dus la fraudarea alegerilor. Este evident pentru toată lumea. De ce stau procurorii şi nu termină odată ancheta?

"E.: Domnule F., dacă nu se întâmplă nimic, foarte mulţi îşi pun următoarea întrebare: de ce să mai merg la vot, dacă si după ce se văd lucrurile astea, chiar nu se întâmplă nimic în statul român. înseamnă că e un simulacru de stat si cu asta-basta.

F.: Dacă nu se întâmplă nimic în legătură cu frauda de la Sectorul 1, vor fi probleme."

Astfel, Consiliul a constatat încălcarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului, apreciind că, în raport de modul în care s-a realizat, informarea publicului referitor la faptele şi evenimentele prezentate în cadrul programelor analizate, a fost în totală contradicţie cu obligaţiile de obiectivitate impuse de reglementările legale.

Reclamanta a formulat, în termen legal, contestaţie judiciară care a fost înregistrată pe rolul primei instanţe la data de 05.11.2021.

În cuprinsul contestatie s-a criticat exclusiv modalitatea în care reclamanta a fost sancţionată, apreciindu-se că modalitatea în care s-a realizat sancţionarea a fost nelegală şi, deci, decizia contestată este nulă.

Ulterior, la data de 25.02.2022 reclamanta A. S.A., în temeiul art. 204 C. proc. civ. a formulat cerere de modificare şi completare a contestaţiei la actul sancţionator.

Prin aceasta cerere suplimentară reclamanta a invocat motive noi de nelegalitate ale deciziei contestate, care au în vedere încadrarea juridică a faptei apreciată ca şi contravenţie, aceasta considerand-o nelegală.

Primul termen de judecată a fost la data de 15.03.2022.

Înalta Curte reţine că, în mod corect, instanţa de fond a admis excepţia tardivităţii depunerii motivelor suplimentare de contestaţie şi a înlăturat motivele de contestaţie depuse la data de 25.02.2022 ca fiind tardiv formulate faţă de dispoziţiile art. art. 93 din Legea 504/2002 potrivit cărora,,(3)Actele emise de Consiliu, în condiţiile prevăzute la alin. (1), pot fi atacate direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare; termenul de 15 zile nu suspendă de drept efectele acestora.".

Aşadar, termenul de 15 zile se aplică atât declarării, cât şi motivării căii de atac faţă de decizia de sanctionare, neexistând niciun text care să permită motivarea acţiunii în anulare ulterior acestui termen.

Totodată, din cuprinsul Legii nr. 504/2002, inclusiv a prevederilor art. 94 din lege, reiese că, în situaţia săvârşirii contravenţiilor, dreptul aplicabil, în măsura în care nu contravine prevederilor Legii nr. 504/2002, este O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Aşadar, numai în ipoteza inexistenţe unei reglementări în legea specială aplicabilă se aplică dreptul comun, respectiv dispoziţiile art. 204 C. proc. civ. care prevăd posibilitatea modificării acţiunii până la primul termen de judecată, la care părţile sunt legal citate.

În speţa de faţă se aplică legislatia specială în materie contraventională, care stabileşte un termen de 15 zile atât pentru declararea, cât şi pentru motivarea căii de atac faţă de actul sanctionator.

Pe cale de consecinţă soluţia instanţei de fond este una corectă.

Curtea de apel prin sentinţa atacată a reţinut că la stabilirea sancţiunii amenzii în cuantum de 5000 RON, membrii C.N.A au avut în vedere atât criteriile prevăzute de art. 90 alin. (4), art. 91 alin. (2) şi (3) din Legea audiovizualului, cât şi pe cele menţionate în art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia CNA nr. 220/2011, în condiţiile în care faptele (contravenţiile) au fost prezentate în mod distinct, fiind evidenţiate elementele de fapt care reprezintă încălcări ale dispoziţiilor legale precum şi efectele produse prin raportare la importanţa dezbaterii pentru societate sau prin raportare la drepturile aflate în conflict în celelalte sase somatii publice (Decizia nr. 118/27.05.2021, Decizia nr. 128/08.06.2021, Decizia nr. 271/16.09.2021, Decizia nr. 541/22.09.2020, Decizia nr. 649/17.11.2020, Decizia nr. 713/22.12.2020) şi patru amenzi contravenţionale aplicate în acelaşi an.

In ce priveşte nemotivarea criteriilor de individualizare, este evident că potrivit dispoziţiilor art. 90 alin. (4) din Legea 504/2002,,(4) Individualizarea sancţiunii în cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute în prezenta lege se face ţinându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum şi de sancţiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an.".

Or, în speţa de faţă sancţiunea amenzii contravenţionale s-a aplicat din perspectiva faptului că reclamanta s-a făcut vinovată de încălcării repetate ale Legii nr. 504/2002, precum şi din perpectiva gravităţii faptelor reţinute.

Astfel, se arată că "raportat la conţinutul programelor şi la modul de abordare, informarea apare ca una părtinitoare, subiectivă, lipsită de neutralitatea unei informări corecte a publicului fiind de natură să influenţeze publicul şi să canalizeze opinia acestuia prin prezentarea ca fapte reale, dincolo de orice dubiu, a unor posibile infracţiuni care nu au fost supuse controlului judecătoresc, situaţie de natură să afecteze libera formare a opinie publicului. reale, dincolo de orice dubiu, a unor posibile infracţiuni care nu au fost supuse controlului judecătoresc, situaţie de natură să afecteze libera formare a opinie publicului.".

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002 enumeră criteriile de individualizare şi nu se referă la conţinutul deciziei de aplicare a sancţiunii, astfel încât absenţa referirii concrete la aceste criterii nu poate atrage nulitatea deciziei.

Din perspectiva cuantumului acestei amenzi, se reţine ca sunt nejustificate criticile reclamantei, cuantumul fiind cel minim prevăzut de lege, suma sub care autoritatea pârâtă nu putea aplica aceasta sancţiune. Ca atare, modalitatea de individualizare a sanctiunii contravenţionale îi profita reclamantei, nu o dezavantajeaza, de vreme ce este situată la pragul legal minim, nu la cel maxim.

Înalta Curte apreciază că măsura de sancţionare a recurentei nu este abuzivă sau excesivă şi este justificată în raport de scopul urmărit şi de gravitatea faptelor, realizându-se prin sancţiunea aplicată un echivalent just între protecţia libertăţii de exprimare consacrată de art. 10 din Convenţie şi pe de altă parte, dreptul la propria imagine şi demnitate al persoanelor în cauză protejat de art. 8 din Convenţie, ca element al vieţii private.

Hotărârile invocate de recurentă atât în faţa primei instanţe, cât şi în recurs nu reprezintă decât o decizii de speţă, care vizează strict individualizarea sancţiunii în respectiva cauză, neconstituind izvor de drept.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 1029 din 24 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.