Taxpayer's revision rejected for failure to show conflicting judgments where parties, object, and cause differed.

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2023

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 12.02.2020 sub nr. x/2020 pe rolul Tribunalului Braşov, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov a solicitat anularea actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia de impunere nr. xnr. 374/27.08.2019, anularea actului premergător reprezentat de Raportul de inspecţie fiscală nr. x/27.08.2019, rambursarea soldului negativ al T.V.A. în sumă de 157.956 RON şi a dobânzii legale calculate de la data de 20.11.2018 până la data plăţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 762/CA/06.08.2021, Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a constatat rămasă fără obiect excepţia prematurităţii invocată de pârâte, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi a stabilit onorariul final pentru raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert B. la suma de 2.000 RON, achitată de reclamantă.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamanta A. S.R.L. solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate iar în rejudecare anularea ca nelegală a deciziei de impunere nr. x/27.08.2019, a R.I.F.-ului premergător nr. x/27.08.2019 şi a deciziei nr. 2387/16.02.2020 de soluţionare a contestaţiei prealabile; cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 367/08.06.2022 Curtea de Apel Braşov a admis recursul declarat de recurenta reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 762/CA din 06.08.2021 pronunţată de Tribunalul Braşov, pe care a casat-o şi a reţinut cauza spre rejudecare.

Prin decizia nr. 760/R/2022 pronunţată la 21 decembrie 2022 în dosar x/2020, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, ca nefondată.

În dosarul nr. x/2014

Prin sentinţa nr. 5928/24.10.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C. C. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Administraţia Sector 2 a Finanţelor Publice, a anulat decizia nr. 481/21.07.2014 privind soluţionarea contestaţiei, a admis contestaţia fiscală şi a anulat decizia de impunere nr. x/04.12.2013 şi raportul de inspecţie fiscală nr. x/04.12.2013 în ceea ce priveşte TVA stabilită suplimentar la plată, în sumă de 60.441 RON şi 19.355 RON, aferentă facturilor fiscale seria x F nr. x/10.09.2009 şi nr. x/01.04.2009, precum şi accesoriile aferente acestora, a respins în rest acţiunea, a obligat pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 3.350 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei nr. 5928/24.10.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014, a formulat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, prin care a solicitat casarea sentinţei recurate şi respingerea acţiunii.

Prin decizia nr. 3731 pronunţată la 2 octombrie 2017 în dosar nr. x/2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată excepţia nulităţii recursului declarat de D.G.R.F.P. Bucureşti, a admis recursurile declarate de recurentele-pârâte Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în nume propriu şi în reprezentarea Administraţiei Sector 2 a Finanţelor Publice, împotriva sentinţei nr. 5928/24.10.2016 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata-reclamanta S.C. C. S.R.L., a casat sentinţa recurată şi rejudecând a admis în parte acţiunea, a anulat în parte decizia privind soluţionarea contestaţiei nr. 481/21.07.2014, respectiv în ceea ce priveşte măsura de la pct. 1 al dispozitivului acestei decizii, şi obligă pârâta D.G.R.F.P. Craiova să soluţioneze contestaţia formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr. x/04.12.2013, a respins în rest acţiunea ca neîntemeiată şi a obligat pârâta D.G.R.F.P. Craiova să plătească reclamantei suma de 50 de RON cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, proporţional cu pretenţiile admise.

Prin decizia civila nr. 94/R pronunţată la 20 februarie 2024 de Curtea de Apel Braşov in dosar nr. x/2023, s-a respins acţiunea prin care s-a cerut, in principal, corectarea erorilor materiale din decontul de TVA -D300 nr. x/2014.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Prin cererea formulată şi înregistrată în data de 01 aprilie 2022, sub nr. x/2022 pe rolul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, A. S.R.L., a formulat o cerere de revizuire a deciziei civile nr. 760 pronunţate la 21 decembrie 2022 în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Braşov,

Printr-un amplu istoric al cauzelor, revizuenta arată următoarele:

- prin decizia civila nr. 760/21.12.2022, Curtea de Apel Brasov a dispus respingerea actiunii prin care s-a cerut anularea Deciziei de impunere nr. x/27.08.2029 emisa de Administratia Judeteana a Finantelor Publice Brasov, apreciindu-se ca actiunea dedusa judecatii ar fi nefondata.

Decizia de impunere nr. x/27.08.2009 a fost emisa de A.J.F.P. Braşov în urma acţiunii de inspecţie fiscale pe linie de TVA pentru perioada fiscala cuprinsa intre 14.05.2014 - 01.02.2015. Analiza organelor fiscale a fost centrată in principal pe Decontul de TVA D 300 nr. x/25.07.2014, prin care societatea procedase la corectarea informaţiilor greşit înscrise in decontul de TVA D300 nr. x/23.12.2013 respectiv de transpunere în evidentele fiscale a operaţiunii de anulare a facturii nr. x/01.05.2010 prin metoda prevăzută de art. 159 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal, in

Astfel, reclamanta cumpărătoare A. S.R.L. a înscris pe randul 16 de "regularizare TVA colectat" din D300 nr. x/23.12.2013 TVA in suma de 273.278 RON aferenta facturii nr. x/01.05.2010, in timp ce vanzatoarea C. S.R.L. a inscris aceeasi valoare de TVA, provenita din aceeasi factura, pe randul 30 "regularizare taxa dedusa" din decontul de TVA D 300 depus la A.S2. F.P. Bucuresti, ca organ fiscal competent in cazul său.

In reglementarea evidenţierii TVA in suma de 273.278 RON aferenta facturii nr. x/01.05.2010 a intervenit pe parcurs Decizia de impunere nr. x S2- 271/04.12.2013 emisa de A.S2. F.P. Bucuresti, ca organ fiscal competent in raport cu societatea vânzătoare din tranzacţia dată. Prin decizia 271/2013 s-a stabilit ca anularea acestei facturii este gresita şi s-a dispus ca TVA in suma de 273.278 RON sa rămână pe colectat, ca obligatie de plata in sarcina societatii vanzatoare C. S.R.L..

Concret, din punct de vedere juridico-fiscal, prin aceasta dispozitie s-a constatat nulitatea de fapt si de drept a decontului de TVA D300 nr. x/2013 depus de reclamanta, prin care TVA aferenta facturii in cauza a fost înscrisa pe randul 16 "regularizări taxa colectata", si, prin care, deci, obligatia de plata cadea in sarcina societatii cumpărătoare, reclamanta din cauza.

Urmare acestei imprejurari, dupa emiterea si executarea Deciziei de impunere nr. x/04.12.2013, TVA in suma de 273.278 RON aferenta facturii nr. x/01.05.2010 apărea ca obligaţie de plata atât la vânzătorul C. S.R.L., prin efectele Deciziei de impunere nr. x/04.12.2013, cat si la cumpărătorul A. S.R.L., reclamanta din cauza, prin efectele Decontului de TVA D 300 nr. x/2013.

Decizia de impunere nr. x/04.12.2013 a rămas definitivă si executorie prin Decizia nr. 3731/02.10.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti in dosarul nr. x/2014.

Faţă de puterea autoritatii de lucru judecat generată de concluziile Deciziei de impunere nr. x/04.12.2013, ramasa definitiva si executorie pe cale judecatoreasca, s-a impus in sarcina reclamantei A. S.R.L. obligatia reintrarii in legalitate, prin corectarea informatiilor gresit inscrise in Decontul de TVA D300 nr. x/2013.

Aceasta operaţiune de corectare s-a făcut prin Decontul TVA D 300 nr. x/25.07.2014, care apartine unei perioade fiscale ulterioare, aplicând-se in acest sens prevederile ar. 156 .2. alin. (3) din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal, coroborate cu prev. O.P.A.N.A.F. nr. 790/2012 . Astfel, TVA in suma de 273.278 RON aferenta facturii nr. x/01.05.2010 a fost preluata de pe randul 16 "regularizare taxa colectata" din decontul D300 nr. x/2013 si a fost inscrisa pe randul 30 "regularizare taxa dedusa" din Decontul D300 nr. x/25.07.2014.

Pe cale de consecinta, rezulta, cu puterea adevărului de necontestat, ca Decizia nr. 760/21.12.2022 pronuntata de Curtea de Apel Brasov in dosarul nr. x/2020 incalca autoritatea de lucru judecat a primei hotarari definitive si executorii, respectiv Decizia nr. 3731/02.10.2017 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosar nr. x/2014

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire, raportat la înscrisurile cauzei şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte o va respinge, pentru considerentele ce urmează.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În speţă, A. S.R.L. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 760/R/2022 pronunţată la 21 decembrie 2022 în dosar x/2020, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocând contradicţia acesteia cu decizia nr. 3731 pronunţată la 2 octombrie 2017 în dosar x/2014 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Cazul de revizuire menţionat vizează situaţia în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, iar în temeiul art. 430 alin. (2) din C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Raţiunea reglementării acestui motiv de revizuire constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au pronunţat soluţii contrare în dosare diferite, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi. Revizuirea nu poate fi însă admisă atunci când hotărârile a căror contrarietate se invocă nu conţin toate elementele pentru a se reţine existenţa puterii de lucru judecat, întrucât părţile, cauza sau obiectul litigiilor sunt diferite.

În practica judiciară s-a reţinut că instanţa învestită cu calea de atac de retractare a revizuirii nu are atribuţia să aprecieze care dintre hotărârile potrivnice conţine soluţia corectă, ci doar să constate dacă prin ultima hotărâre s-a nesocotit puterea de lucru judecat ce rezultă din prima hotărâre.

În examinarea motivului de revizuire care sancţionează încălcarea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri, urmează a se avea în vedere şi prevederile legale care dau conţinut acestei instituţii.

Astfel, dispoziţiile art. 431 din C. proc. civ. reglementează efectele lucrului judecat, referindu-se în alin. (1) la efectul negativ al lucrului judecat, iar în alin. (2) la efectul pozitiv al lucrului judecat.

Constatând că instituţia autorităţii de lucru judecat protejează atât efectul negativ (imposibilitatea reluării aceleiaşi judecăţi, pentru a se statua în sens contrar), cât şi efectul pozitiv al lucrului judecat (un aspect litigios, odată tranşat jurisdicţional, nu poate fi contrazis de o judecată ulterioară), se reţine că motivul invocat pe calea prezentei cereri de revizuire este nefondat.

Înalta Curte apreciază că pentru a fi incident acest motiv de revizuire, este necesar ca anumite considerente care dezleagă una şi aceeaşi chestiune litigioasă să intre în contradicţie, cu precizarea că prin contrarietate nu trebuie să se înţeleagă orice diferenţă de argumentare, ci doar că aceeaşi problemă litigioasă a primit în cele două cauze rezolvări opuse.

În cauză, revizuenta invocă existenţa unei contrarietăţi, în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., între hotărârile pronunţate în două litigii prin care s-a solicitat anularea unor acte administrativ-fiscale emise de organe diferite.

Potrivit revizuentei, prin hotărârea atacată nu s-a aplicat puterea autorităţii de lucru judecat generată de concluziile Deciziei de impunere nr. x/04.12.2013, rămasa definitiva si executorie pe cale judecătorească, respectiv faptul că decizia nr. 3731/2017 a impus in sarcina reclamantei A. S.R.L. obligatia reintrarii in legalitate, prin corectarea informatiilor gresit inscrise in Decontul de TVA D300 nr. x/2013.

Primul proces, soluţionat definitiv prin decizia nr. 3731 pronunţată la 2 octombrie 2017 în dosar x/2014 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a avut ca obiect cererea precizată a reclamantei de anulare a Deciziei nr. 481/21.07.2014 privind soluţionarea contestaţiei, modificarea RIF nr. x/04.12.2013 în partea privitoare la TVA şi modificarea Fişei privind obligaţiile fiscale suplimentare nr. x/04.12.2013 şi a deciziei de impunere nr. x/04.12.2013

Prin decizia 3731/2017, Curtea de Apel Bucureşti a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C. C. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Administraţia Sector 2 a Finanţelor Publice, a anulat în parte decizia privind soluţionarea contestaţiei nr. 481/21.07.2014, respectiv în ceea ce priveşte măsura de la pct. 1 al dispozitivului acestei decizii, şi obligă pârâta D.G.R.F.P. Craiova să soluţioneze contestaţia formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr. x/04.12.2013, a respins în rest acţiunea ca neîntemeiată.

Cel de-al doilea litigiu, a avut ca obiect cererea reclamantei A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov de anulare a Decizia de impunere nr. xnr. 374/27.08.2019, anularea actului premergător reprezentat de Raportul de inspecţie fiscală nr. x/27.08.2019, rambursarea soldului negativ al T.V.A. în sumă de 157.956 RON şi a dobânzii legale calculate de la data de 20.11.2018 până la data plăţii efective. Cauza a fost soluţionată definitiv prin decizia nr. 760/R/2022 pronunţată la 21 decembrie 2022 în dosar x/2020, unde Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, ca nefondată.

Trebuie precizat că alegaţiile revizuentei în sensul că decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 3731/2017 a impus in sarcina sa obligatia reintrarii in legalitate, prin corectarea informatiilor gresit inscrise in Decontul de TVA D300 nr. x/2013, reprezintă o interpretare eronată a legii fiscale cu privire la obligaţiile stabilite prin decizia de impunere nr. x/04.12.2013 şi la consecinţele fiscale ale operaţiunilor contabile efectuate în legătură cu factura fiscală nr. x/01.05.2010.

Prin decizia a cărei revizuire se solicită a fost obligată pârâta D.G.R.F.P. Craiova să soluţioneze contestaţia formulată împotriva deciziei de impunere nr. x/04.12.2013 şi a fost respinsă în rest acţiunea reclamantei S.C. C. S.R.L. În concret decizia nr. 3731/2017 a impus în sarcina reclamantei S.C. C. S.R.L. obligaţiile stabilite prin decizia de impunere nr. x/04.12.2013.

Înalta Curte reţine în privinţa celor două procese că nu există identitate de părţi, obiect şi cauză, în raport cu cadrul procesual al dosarelor respective şi prin urmare, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Contrar susţinerilor revizuentei, decizia nr. 760/R/2022 pronunţată la 21 decembrie 2022 în dosar x/2020 de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal nu este potrivnică deciziei nr. 3731 pronunţată la 2 octombrie 2017 în dosar x/2014 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi nu a fost încălcat efectul pozitiv sau negativ al autorităţii de lucru judecat.

Înalta Curte precizează că autoritatea de lucru judecat reprezintă un principiu ce guvernează activitatea de înfăptuire a justiţiei şi în virtutea căruia un litigiu soluţionat printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai poate forma obiectul unui nou proces având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 760/R/2022 din 21 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 760/R/2022 din 21 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Recursul se va depune la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.