Inadmissibility of Art. 14 Law 554/2004 suspension request challenging CSM career decisions under Law 305/2022 due to special direct appeal procedure

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023

Asupra cererii de suspendare a executării hotărârii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 5 mai 2023, sub nr. x/2023, formulată de către petenta A., în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei, a solicitat suspendarea executării Hotărârii nr. 87/19.03.2023 a secţiei pentru judecători şi a Ordinului subsecvent al Ministerului Justiţiei, acte de care a luat cunoştinţă la data de 2 mai 2023, cu ocazia prezentării la post, potrivit art. 31 alin. (2) din Regulamentul de concurs.

În motivarea cererii, petenta a arătat în esenţă că a fost declarată admisă la examenul de admitere la INM, sesiunea iulie 2022- martie 2023, pe un post de personal de specialitate juridica asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, optând la finalul concursului pentru postul vacant din cadrul Serviciului profesii juridice conexe.

Prin Hotărârea CSM nr. 91/07.07.2022, s-a aprobat declanşarea concursului. Potrivit acestei hotărâri, prin adresa nr. x/15.06.2022, completată ulterior cu adresa nr. x/21.06.2022, Ministerul Justiţiei a comunicat "posturile vacante ce urmează a fi alocate concursului de admitere la I.N.M., acestea fiind distribuite după cum urmează": 1 post Direcţia programe europene; 2 posturi Direcţia contencios; 1 post Direcţia drept internaţional şi cooperare judiciară; 1 post Direcţia avizare acte normative; 2 posturi Direcţia pentru prevenirea criminalităţii; 2 posturi Direcţia afaceri europene şi drepturile omului; 1 post Serviciul profesii juridice conexe; 2 posturi în cadrul ANABI; 6 posturi în cadrul Autorităţii pentru cetăţenie; 2 posturi Direcţiei naţionale de probaţiune.

Promovând acest concurs, petenta a transmis la data de 13 martie 2023, prin email, către CSM- Birouri concursuri, opţiunea sa pentru postul de la Serviciul pentru profesii juridice din cadrul Ministerului Justiţiei.

Acest drept de opţiune şi procedura de concurs au fost inserate prin Legea nr. 242/2018, în cuprinsul Legii nr. 303/2004, începând cu data de 12 octombrie 2018, concursul fiind însă organizat de către CSM pentu toate instituţiile care încadrează personal asimilat. Dreptul de opţiune este prevăzut explicit la art. 31 alin. (2) din Regulamentul de concurs, fiind evident că, din moment ce posturile scoase la concurs sunt enumerate în lista, candidaţii admişi au posibilitatea să-şi aleagă ce post doresc.

La data de 28 martie 2023, prin email, Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei i-a solicitat reclamantei să comunice data la care poate începe activitatea, precum şi înscrisurile necesare încadrării.

Deşi reclamanta a precizat că poate începe activitatea la data de 18 aprilie 2023, la data de 5 aprilie 2023, i s-a propus ca data de începere a activităţii să fie amânată până la data de 2 mai 2023, propunere cu a fost de acord.

La data 02.05.2023, cu ocazia prezentării la post i s-a adus la cunoştinţa verbal, de către conducerea Serviciului pentru profesii juridice conexe, faptul ca nu poate ocupa postul pentru care a optat, întrucât acesta a fost ocupat prin detaşarea unui judecător prin hotărârea secţiei de judecători nr. 87/19.01.2023, pentru o perioada de 2 ani, în condiţiile în care se menţionează că sunt vacante 12 posturi la Judecătoria Sectorului 1.

În toată această perioada de o lună şi jumătate, în care s-a purtat corespondenţa prin email, nimeni din cadrul Ministerului Justiţiei nu i-a comunicat faptul ca postul pentru care a optat s-ar fi ocupat prin detaşare. Abia la data de 4 mai 2023, i s-a înmânat în copie Ordinul nr. 718/C din data de 3 mai 2023, prin care a fost numită, începând cu data de 2 mai 2023, în cadrul Direcţiei avizare acte normative, Serviciul drept privat, fiindu-i încălcat astfel dreptul de opţiune, câştigat ca urmare a promovării concursului şi exprimat cu ocazia convocării de comisia de organizare, în acord cu prevederile art. 31 alin. (2) din Regulamentul de concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 119/16.07.2021.

Apreciază că aceste împrejurări, legate de starea de fapt şi de drept, menţionate anterior sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actelor administrativ contestate, conform art. 2 alin. (2) lit. t), raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În egală măsură, apreciază că hotărârea nr. 87/19.03.2023 este emisă cu încălcarea disp. art. 182 din Legea nr. 303/2022, potrivit cărora detaşarea judecătorilor se dispune de secţia pentru judecători a CSM, cu avizul preşedintelui curţii de apel unde funcţionează judecătorul. Or, din lecturarea hotărârii atacate, rezultă că s-a solicitat avizul din partea Judecătoriei Sectorului 1 şi a Tribunalului Bucureşti, acest ultim aviz nefiind necesar potrivit legii.

Cât priveşte paguba iminentă, condiţie impusă de art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 14 din acelaşi act normativ, a arătat că, în cadrul Serviciului pentru care a optat, salarizarea este într-un cuantum majorat, căci oferă certitudinea participării la organizarea concursurilor sau examenelor anuale pentru profesiile juridice conexe, precum şi la proiecte specifice, toate acestea fiind remunerate suplimentar faţă de personalul Direcţiei avizare acte normative. Astfel, i se produce un prejudiciu viitor şi previzibil, care este imposibil de înlăturat, dacă ulterior executării s-ar constata negalitatea actului administrativ şi acesta ar fi anulat.

Faţă de prejudiciul iminent arătat, apreciază că efectele actelor a căror suspendare o solicită sunt de natură a justifica urgenţa.

2. Apărările formulate în cauză

2.1. La data de 26.05.2023, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale, excepţia inadmisibilităţii, excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, iar pe fond respingerea cererii, ca neîntemeiată.

2.2. La data de 31.05.2023, intimatul Ministerul Justiţiei a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de interes, introducerea în cauză a doamnei B., iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

3. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

3.1. Prin sentinţa civilă nr. 1021 din data de 8 iunie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A., în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii, secţia de Judecători şi Ministerul Justiţiei, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

3.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii deduse judecăţii

Analizând cererea formulată, prin prisma argumentelor petentei, apărărilor intimaţilor şi normelor legale incidente, Înalta Curte apreciază că cererea formulată este neîntemeiată, pentru considerentele ce se succedă.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că, deşi intimatul Ministerul Justiţiei a invocat în cuprinsul întâmpinării excepţia lipsei de interes în susţinerea cererii ce face obiectul prezentei cauze, în realitate, argumentele sale vizează exclusiv oportunitatea numirii petentei în cadrul Serviciului profesii juridice conexe din cadrul acestei instituţii. Drept urmare, Înalta Curte constată că aceasta reprezintă o apărare de fond, urmând a o analiza ca atare, în eventualitatea respingerii excepţiilor invocate în cauză, a căror examinare este prioritară conform art. 248 din C. proc. civ.

II.1. Situaţia dedusă judecăţii

Înalta Curte a fost învestită, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu soluţionarea cererii formulate de petenta A. privind suspendarea executării Hotărârii nr. 87 din data de 19 martie 2023 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ordinului subsecvent al Ministerului Justiţiei nr. 718 din data de 3 mai 2023, privind detaşarea doamnei judecător B. în cadrul Ministerului Justiţiei.

În fapt, petenta a participat la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii ce a avut loc în perioada 12 iulie 2022-31 martie 2023 a cărui organizare a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/07.07.2022.

Potrivit art. 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/07.07.2022 au fost scoase la concurs, alături de 300 de locuri de auditori de justiţie şi alte posturi la alte instituţii, şi 10 posturi de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor în cadrul Ministerului Justiţiei.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 43 din data de 16 martie 2023 au fost validate rezultatele concursului pentru candidaţii admişi conform listelor cuprinzând rezultatele definitive astfel cum au fost publicate la data de 10.03.2023.

La data de 13.03.2023, petenta, care a fost declarată admisă la acest concurs, a transmis către Consiliului Superior al Magistraturii opţiunea pentru postul de personal asimilat din cadrul Ministerului Justiţiei de la Serviciul profesii juridice conexe.

Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 718C/03.05.2023, petenta a fost numită începând cu data de 02 mai 2023 în funcţia de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor în cadrul Direcţiei avizare acte normative, Serviciul drept privat. La momentul prezentării la post, i s-a adus la cunoştinţă verbal, de către conducerea acestui serviciu, că nu poate ocupa postul pentru care a optat, întrucât acesta a fost ocupat prin detaşarea unui judecător de la Judecătoria Sector 1, prin hotărârea secţiei de judecători nr. 87/19.01.2023, pentru o perioada de 2 ani.

Apreciind ca fiind întrunite condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, petenta a solicitat suspendarea executării Hotărârii nr. 87/19.03.2023 a secţiei pentru judecători şi a Ordinului subsecvent al Ministerului Justiţiei, până la pronunţarea unei hotărâri pe fond.

II.2. Examinând, cu prioritate, excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, invocată de petentul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, având în vedere următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, potrivit art. 36 C. proc. civ., "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond."

În materia contenciosului administrativ, din cuprinsul art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (1) lit. a) Legea nr. 554/2004 (potrivit cărora "(1)Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public. (2) Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept." şi "În înţelesul prezentei legi….a)persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri;…") rezultă că poate avea calitate procesuală activă persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

În speţă, raportat la obiectul raportului juridic de drept administrativ, sunt incidente prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022: "Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie". Prin urmare, calitatea procesuală activă nu este rezervată de legiuitor doar magistratului vizat de respectiva hotărâre, ci şi oricărei persoane interesate, terminologie ce nu poate fi îngrădită de interpretul legii.

Cererea de suspendare întemeiată pe art. 14 Legea nr. 554/2004 are la bază un raport litigios născut între reclamantă, terţă persoană care se consideră vătămată într-un interes legitim şi emitentul actului administrativ pretins vătămător, dar şi persoana destinatară a acestui act.

Înalta Curte constată că, petenta a arătat că interesul său cu privire la suspendarea celor două acte administrative menţionate anterior constă în aceea că, prin detaşarea doamnei judecător B. pe postul din cadrul Serviciului profesii juridice conexe i-a fost afectată cariera profesională şi i-a fost încălcat dreptul de opţiune pentru acel post vacant, drept obţinut ca urmare a promovării concursului.

Acest argument este suficient pentru justificarea calităţii procesuale active, având în vedere că, în speţa de faţă, hotărârea prin care s-a dispus detaşarea doamnei judecător nu vizează numai cariera magistratului, ci în egală măsură, a produs consecinţe cu privire la organizarea Serviciului profesii juridice conexe, respectiv la ocuparea postului vacant din cadrul acestuia, post asupra căreia petenta susţine că şi-a exprimat dreptul de opţiune, ca urmare a promovării concursului organizat de către CSM. Din această perspectivă, Înalta Curte reţine că petenta este "persoană interesată" în sensul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

Pentru motivele arătate anterior, va fi respinsă ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

II.2. Analizând excepţia inadmisibilităţii cererii privind suspendarea executării actelor administrative, invocată de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată următoare:

În susţinerea acestei excepţii, intimatul CSM a apreciat că, o cerere de suspendare întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 ar fi inadmisibilă, raportat la procedura specială, derogatorie, care guvernează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor secţiilor CSM, care este incompatibilă cu formularea plângerii prealabile şi, prin urmare, cu formularea unei cereri de suspendare întemeiate pe art. 14, care are drept premisă formularea unei astfel de plângeri. Totodată, intimatul a susţinut că, împotriva Hotărârii nr. 87/19.01.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul CSM, petenta nu a exercitat contestaţie în condiţiile art. 29 alin. (6) şi că termenul pentru formularea acesteia era de 15 zile de la publicarea pe pagina de internet a instituţiei, astfel încât o eventuală contestaţie ar fi formulată cu depăşirea termenului legal.

Înalta Curte aminteşte că actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate care, la rândul său, se bazează pe prezumţia de autenticitate (actul emană de la cine se afirmă că emană) şi pe prezumţia de veridicitate (actul exprimă ceea ce în mod real a decis autoritatea emitentă). De aici, rezultă principiul executării din oficiu, întrucât actul administrativ unilateral este el însuşi titlu executoriu. În acest context, suspendarea efectelor actelor administrative reprezintă o situaţie de excepţie, la care judecătorul de contencios administrativ poate să recurgă numai atunci când sunt îndeplinite condiţiile impuse de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendareaîncetează de drept şi fără nicio formalitate".

Din cuprinsul acestor dispoziţii rezultă că, pentru a se dispune suspendarea în temeiul art. 14, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui act administrativ, parcurgerea procedurii administrative prealabile prin care se solicită autorităţii publice revocarea actului administrativ, prezenţa unui caz bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.

Aşadar, o primă cerinţă se referă la existenţa unui act administrativ, definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din actul normativ anterior indicat, ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Înalta Curte constată îndeplinită această cerinţă întrucât, în cauză, se solicită suspendarea unui act administrativ individual reprezentat de Hotărârea CSM nr. 87/19.01.2023, pronunţată de secţia pentru judecători, prin care s-a dispus detaşarea doamnei judecător B., în cadrul Ministerului Justiţiei, şi, numai în mod subsecvent şi accesoriu, a actului administrativ individual reprezentat de Ordinul Ministerul Justiţiei cu nr. 718/C/03.05.2023.

Cu toate acestea, suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Hotărârea CSM nr. 87/19.01.2023, pronunţată de secţia pentru judecători este inadmisibilă din perspectiva art. 14 Legea 554/2004 pentru următoarele considerente:

Hotărârile secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturi au natura unor hotărâri privind cariera judecătorilor, fiind supusă controlului judecătoresc pe calea prevăzută de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

Potrivit art. 29 alin. (5) din legea menţionată, "(5) Hotărârile cu caracter individual ale plenului şi secţiilor privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare", iar alin. (6) al aceluiaşi articol prevede:

"(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. (…)".

Instanţa de control judiciar constată că dispoziţiile legale menţionate anterior derogă de la dreptul comun în materia contestării actelor administrative, reprezentat de Legea nr. 554/2004, stabilind în mod imperativ că o astfel de hotărâre se contestă în mod direct în faţa instanţei de contencios administrativ, fără obligativitatea formulării unei plângeri prealabile, în conformitate cu cerinţele art. 7 Legea nr. 554/2004.

Totodată, se reţine că art. 14 din Legea nr. 554/2004 reglementează un caz de suspendare la cerere, dispusă de instanţa de judecată, pe parcursul etapei procedurii prealabile administrative, aşa cum rezultă în mod expres din dispoziţia legală, în timp ce suspendarea executării actului administrativ întemeiată pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 poate fi solicitată de reclamant prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea actului, odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată.

În speţa de faţă, ne aflăm în prezenţa primului caz, cererea de suspendare fiind formulată în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ, fără a fi însoţită şi de o solicitare de anulare a actelor administrative contestate.

Or, având în vedere că Hotărârea nr. 87/19.01.2023, pronunţată de secţia pentru judecători din cadrul CSM putea fi atacată numai în condiţiile expres prevăzute de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, prin acţiune directă, adresată instanţei de judecată, Înalta Curte apreciază că procedura suspendării actului administrativ prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 este incompatibilă cu legea specială.

Cu alte cuvinte, din coroborarea prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 cu prevederile Legii nr. 554/2004, rezultă că petenta putea solicita suspendarea executării actelor administrative atacate doar odată cu acţiunea în anulare declarată împotriva acestora, conform art. 15 din Legea contenciosului administrativ. Lipsind etapa procedurii prealabile administrative, respectiv actul administrativ neaflându-se în procedura de evaluare a autorităţii emitente, art. 14 Legea nr. 554/2004 nu este aplicabil, o cerere de suspendare întemeiată pe aceste dispoziţii fiind inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată ca fiind întemeiată excepţia inadmisibilităţii, invocată de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, urmând a o admite, cu consecinţa respingerii acţiunii formulate de petenta A., ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, ca nefondată.

Admite excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge cererea formulată de petenta A. privind suspendarea executării Hotărârii nr. 87 din data de 19 martie 2023 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia de judecători şi a Ordinului subsecvent al Ministerului Justiţiei nr. 718 din data de 3 mai 2023, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Dată

Tip

Sursă

20/06/2017

Cerere de chemare în judecată

C. 13/06/2018

Motive de recurs

Recurent - DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUCUREŞTI - ADMINISTRAŢIA FISCALĂ PENTRU

27/06/2018

Acte

Curtea de Apel BUCUREŞTI

09/07/2018

Întâmpinare

Intimat - C.

21/01/2019

Cerere de preschimbare a termenului de judecată

Intimat - C.

14/05/2019

Anunţarea schimbării sediului sau denumirii

Intimat - C.

13/05/2020

Cerere acces la dosar electronic

Intimat - C.

Pronunţată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.