Obligation to approve promotion of court clerks to higher-education archivist posts following successful examination under salary law.

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi, la data de 27.04.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat obligarea pârâţilor la modificarea statului de funcţie şi la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 89 din data de 5 mai 2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii, ca neîntemeiată, iar pe fondul cauzei, a admis acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Bucureşti şi Ministerul Justiţiei şi a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să aprobe modificarea statului de funcţii, iar pârâta Curtea de Apel Bucureşti să emită decizia de încadrare în grefier arhivar cu studii superioare.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei menţionate anterior a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi rejudecare cauzei, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Recurentul-pârât a arătat că, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea 567/2004, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, iar promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcţii de execuţie este prevăzută de art. 43 şi art. 44 din acelaşi act normativ. Organizarea concursurilor de promovare reglementate de aceste texte de lege este detaliată în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate, aprobat de CSM prin Hotărârea nr. 181/2007. Situaţia concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate şi pe cale de consecinţă, această situaţie nu se regăseşte nici în dispoziţiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziţii.

Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea care reglementează statutul acestora. Totodată, norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condiţiile de numire în funcţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată (2), cu modificările şi completările ulterioare:

"Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres.

În acest sens, Curtea Constiţională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006, că abrogarea implicită - parţială sau totală - a unei dispoziţii legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parţial sau total, conţinutul normativ al acesteia.

Or, în speţă, normele în discuţie nu se află în contradicţie, întrucât nu au acelaşi obiect, iar legea ulterioară, adică Legea-cadru de salarizare nr. 153/2017, nu conţine o dispoziţie legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Este adevărat că transformarea posturilor se aprobă de ministrul justiţiei în urma modificării statelor de funcţii, prin ordinul acestuia conform art. 135 din Legea nr. 304/2004, însă decizia de transformare a unor astfel de posturi este una de oportunitate, iar dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice aparţine angajatorului, adică preşedintelui curţii de apel, potrivit disp.art. 37 din Legea nr. 567/2004, neputând fi supus cenzurii unei instanţe de judecată.

În susţinerea recursului, a indicat cu titlu de practică judiciară sentinţele civile nr. 715/2019 şi nr. 678/2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, precum şi sentinţa civilă nr. 108/2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare faţă de recursul dedus judecăţii, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia completului de judecată, s-a fixat termen la data de 15 noiembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi, Înalta Curte reţine că reclamanta A. este grefier arhivar în cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi a participat la examenul de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, organizat de Curtea de Apel Bucureşti, la data de 27 şi 28 noiembrie 2018, promovând acest examen.

Potrivit Adresei nr. x/20.12.2018, Ministerul Justiţiei a refuzat în mod expres solicitarea de transformare a posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare şi încadrarea pe aceste funcţii, în gradul corespunzător vechimii.

Prima instanţă a reţinut că refuzul pârâtului Ministerul Justiţiei este nejustificat şi vatămă dreptul reclamantei de a promova şi, în temeiul art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, a obligat Ministerul Justiţiei să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii din cadrul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 27-28 noiembrie 2018 şi, ulterior, Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti să emită decizia de încadrare a reclamantei pe funcţie.

Recurentul-pârât a criticat această soluţie, susţinând că refuzul său este justificat întrucât în cuprinsul Legii nr. 567/2004 nu există o reglementare expresă a studiilor superioare drept condiţie a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori şi nu se poate promova în funcţia de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare şi a susţinut examenul de promovare corespunzător.

Înalta Curte reţine că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen o constituie Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 şi 9 prin care s-au introdus funcţiile de grefier-arhivar treapta I, II şi debutant, cu nivel de studii superioare. În vederea executării acestor dispoziţii legale, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului şi examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare şi din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Prin această hotărâre au fost stabilite condiţiile de participare la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 101 alin. (4), dar şi modalitatea de numire în noile funcţii (art. 39 şi 41).

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reţine că această condiţie de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar şi registrator, dar în prezenta speţă nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 81 şi 82 din hotărârea CSM 181/2007.

De asemenea, instanţa supremă constată că nu se poate reţine existenţa vreunui conflict între dispoziţiile Legii nr. 567/2004 şi Legea nr. 153/2017. Legea nr. 567/2004 prevede atât condiţii de încadrare cât şi condiţii de promovare a persoanalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice şi arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte normative sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Bucureşti, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Prin urmare, refuzul pârâtului este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora, neputând fi primite alegaţiile acetuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator.

În continuare, reţine Înalta Curte că emiterea deciziei de numire în funcţie a reclamantei, în calitate de grefier declarat admis la examenul organizat de Curtea de Apel Bucureşti la data de 27-28 noiembrie 2018, conform prevederilor art. 39 şi 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcţii şi de personal, prin ordin al Ministrului Justiţiei, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată şi modificată "Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiţiei."

Înalta Curte nu poate primi nici susţinerile recurentului-pârât în sensul că legea îi conferă drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi de personal pentru instanţele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiţiei de apreciere cu privire la necesitatea: operării acestor modificări.

Este adevărat că manifestarea de voinţă a autorităţii publice, în actul său decizional este ghidată şi de criteriul oportunităţii acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalităţii, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal.

Instanţa supremă observă că, în speţă, nu au fost contestate nici organizarea examenului şi nici rezultatele acestuia, fiind legale şi producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiţionată de existenţa vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiţiei, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Bucureşti cu luarea în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenulului organizat este nejustificat şi vatămă dreptul intimatei-reclamante de a promova.

Prin urmare, în raport de considerentele expuse, instanţa de control judiciar constată că hotărârea primei instanţe este dată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, fiind în mod corect obligat Ministerul Justiţiei să aprobe modificarea statului de funcţii, respectiv a posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 27-28 noiembrie 2018 şi, ulterior, Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti să emită decizia de încadrare a reclamantei pe funcţie.

III. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei şi continuat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei şi continuat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 89 din data de 5 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Dată

Tip

Sursă

20/06/2017

Cerere de chemare în judecată

B. 13/06/2018

Motive de recurs

Recurent - DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUCUREŞTI - ADMINISTRAŢIA FISCALĂ PENTRU

27/06/2018

Acte

Curtea de Apel BUCUREŞTI

09/07/2018

Întâmpinare

Intimat - B.

21/01/2019

Cerere de preschimbare a termenului de judecată

Intimat - B.

14/05/2019

Anunţarea schimbării sediului sau denumirii

Intimat - B.

13/05/2020

Cerere acces la dosar electronic

Intimat - B.

Pronunţată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.