Securitate collaborator status: interpretation of "activities or attitudes hostile to the regime" under declassification legislation

Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 15.04.2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat să se constate calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1501 din data de 25 octombrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva hotărârii judecătoreşti menţionate în punctul I.2 de mai sus a declarat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin care, invocând incidenţa motivului de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii şi constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A. .

În esenţă, în motivare, s-a arătat că prima instanţă a emis o soluţie cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 deoarece informaţiile furnizate de pârât se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

A arătat recurentul că monitorizarea permanentă a "stării de spirit a populaţiei" de către Securitate şi Miliţie consta în obţinerea de informaţii, furnizate oral sau în scris de sursele din reţeaua informativă, care era instruită şi dirijată astfel încât să semnaleze orice comentariu critic referitor la starea de lucruri din ţară, în special la situaţia economică şi socială, orice referire depreciativă la conducerea politică a României, cu deosebire la adresa familiei B., orice comparaţie devaforabilă cu situaţia din alte ţări, inclusiv comuniste. Ofiţerii de Securitate şi Miliţie, indiferent de profilul de muncă al unităţii sau compartimentului în care îşi desfăşurau activitatea, aveau obligaţia să solicite surselor note informative referitoare la "starea de spirit" din mediile sau din grupurile de persoane cu care acestea intrau în contact.

Aşadar, monitorizarea permanentă a "stării de spirit a populaţiei" a constituit un obiectiv principal al activităţii aparatului represiv al Securităţii şi Miliţiei, în scopul exercitării controlul informativ total asupra populaţiei. România comunistă nu a fost doar o ţară închisă, în care libertatea de circulaţie era îngrădită, ci şi o ţară ai cărei cetăţeni erau urmăriţi pentru a li se cenzura opiniile, afirmaţiile, credinţele religioase etc. Libertatea opiniei şi libertatea de expresie, drepturi prevăzute de art. 28 din Constituţia RSR din 1965, erau încălcate chiar prin instrumentarea acţiunilor de urmărire informativă care aveau ca obiect supravegherea stării de spirit.

În raport de aceste aspecte, recurentul - reclamant a făcut trimitere la amplitudinea şi profunzimea acţiunilor de supraveghere informativă instrumentate de Securitate referitoare la problema "ETERUL", menţionată în Raportul cu propunere de recrutare în calitate de informator a numitului A., din C., datat 09.07.1985, întocmit de serg. maj. R.I., din cadrul I.J.S. Satu Mare. Problema "ETERUL", pentru care, în anul 1981, s-a constituit o Grupă Operativă Specială în cadrul conducerii DSS, a fost coordonată la nivel naţional şi a avut ca scop identificarea şi urmărirea informativă a cetăţenilor care audiau, răspândeau ştiri sau comentarii preluate de la posturile de radio străine, în special de la postul de radio "D.". În consecinţă, a fost emis Ordinul nr. 00140, prin care ofiţerii de Securitate şi Miliţie au primit sarcina de a crea reţele informative la toate nivelurile, inclusiv în mediul rural, pentru identificarea tuturor persoanelor care erau considerate un potenţial "pericol" pentru stabilitatea regimului comunist.

În sus indicatul raport s-a consemnat că intimatul - pârât "este sincer şi combativ faţă de unele persoane din comună/.. ./astfel a procedat în cazul numiţilor E. şi F.., care au sustras lemne din pădure şi G.., care în mod repetat consumă băuturi alcoolice în mod abuziv, este preocupat de audierea unor emisiuni la posturile de radio străine. Atitudinea deschisă adoptată în relaţie cu organele noastre ne face să credem că şi în viitor va proceda la fel."

A mai arătat recurentul - reclamant că, din Nota informativă datată 13.07.1985, ar rezulta că pârâtul a furnizat subofiţerului de legătură de la Postul de Miliţie Valea Vinului, jud. Satu Mare, sub numele conspirativ "H.", asumat printr-un înscris olograf, informaţii despre "starea de spirit necorespunzătoare" şi problemele existente în cadrul CAP, nemulţumirile privind faptul că cetăţenii nu au putut să-şi transporte fânul, iar CAP-ul nu i-a sprijinit.

În aceste condiţii, recurentul a apreciat că este îndeplinită prima condiţie reglementată de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii, mai precis furnizarea de informaţii despre atitudini sau acţiuni potrivnice regimului comunist. A mai arătat recurentul că semnalarea unor aprecieri negative la adresa stării de lucruri din tară, a situaţiei economice sau a funcţionării structurilor social-politice ale statului comunist era asimilată de Securitate şi Miliţei cu "manifestările ostile" la adresa regimului, fiind, astfel, sinonimă cu sintagma "atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist" din cuprinsul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Totodată, recurentul - reclamant a arătat că, potrivit notei subofiţerului de poliţie "Nota informativă a fost dată cu ocazia recrutării sursei. Informatorului i-au fost trasate în continuare sarcini cu caracter general. Nota a fost exploatată la dosarul candidatului".

Prin alt set de argumente, recurentul - reclamant a arătat că informaţiile furnizate de intimatul-pârât au vizat, contrar celor reţinute prin sentinţa recurată, îngrădirea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului. În opinia recurentului, şi această condiţie este îndeplinită deoarece, nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări precum cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.

Pârâtul nu putea să cunoască, în momentul furnizării informaţiilor, dacă Securitatea avea sau nu cunoştinţă de situaţiile pe care acesta urma să le denunţe. Atât timp cât pârâtul nu a luat în calcul şi ipoteza în care Securitatea nu ar fi cunoscut situaţiile denunţate, rezultă că acesta nu a menajat interesele persoanelor denunţate, nu a avut o atitudine precaută şi nici de protejare a celor denunţaţi. Prin urmare, nesocotind interesele celor denunţaţi, în opinia recurentului, pârâtul a vizat îngrădirea drepturilor privind viaţa privată şi libertatea cuvântului, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale.

A mai arătat recurentul că îngrădirea dreptului la viaţă privată s-a produs în momentul în care informaţiile referitoare la preocupările şi opiniile unei persoane potrivnice regimului comunist erau aduse la cunoştinţa fostei Securităţi, indiferent dacă pârâtul a avut o atitudine mai mult sau mai puţin cooperantă, precum şi indiferent dacă ofiţerii de legătură din cadrul acesteia foloseau sau nu respectivele informaţii şi indiferent de efectele concrete ale acestor informaţii asupra celor denunţaţi.

Recurentul a mai apreciat şi că este suficientă condiţia vizării încălcării, iar nu dovedirea încălcării propriu-zise a drepturilor respective, deoarece legea accesului la propriul dosar şi deconspirarea fostei securităţi pune accent strict pe devoalarea profilului moral al denunţătorului, iar nu pe repararea prejudiciilor suferite de victimele denunţurilor.

De asemenea, recurentul a învederat că beneficiarii verificării acestor persoane nu sunt doar victimele regimului comunist, ci toţi cetăţenii care au dreptul de a fi informaţi cu privire la statura morală a persoanelor prevăzute de art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008. De aceea, relevantă este activitatea concretă desfăşurată de persoana verificată în relaţia cu Securitatea, iar nu activitatea desfăşurată de ofiţerii de Securitate, ulterior primirii informaţiilor de la persoana verificată. Modul în care ofiţerii de Securitate înţelegeau să reacţioneze ulterior momentului primirii informaţiilor era în afara controlului denunţătorului. Prin urmare, consecinţa finală a denunţului - lezarea dreptului celui denunţat - reprezenta un element independent de voinţa denunţătorului, întrucât depindea de voinţa şi interesele reprezentanţilor autorităţilor represive comuniste.

Nu în ultimul rând, recurentul a subliniat că niciunul dintre înscrisurile aflate la dosar nu demonstrează existenţa unor presiuni exercitate pentru furnizarea notei informative citate în cuprinsul acţiunii introductive.

În atare condiţii, recurentul - reclamant a apreciat, contrar celor reţinute prin sentinţa recurată, că toate condiţiile legale impuse de legiuitor pentru constatarea calităţii de colaborator, sunt îndeplinite, astfel că se impune admiterea căii de atac

4. Apărările formulate în cauză

Legal citat, intimatul-pârât A. nu a formulat întâmpinare împotriva recursului declarat de recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 17 octombrie 2022 s-a fixat termen de judecată la data de 1 noiembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs asupra căii de atac formulate

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate şi normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul - reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat să se constate că intimatul - pârât A. a fost colaborator al fostei Securităţi, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii cu motivarea că, din niciun mijloc de probă nu rezultă că în speţă sunt întrunite, în sarcina pârâtului, condiţiile cumulative pentru a se reţine calitatea sa de colaborator al fostei Securităţi, întrucât notele nu conţin informaţii care să fie considerate denunţarea unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să fie de natură a viza îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a susţinut că hotărârea primei instanţe a fost dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ. "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:... 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.", iar art. 483 C. proc. civ. prevede că "(3) Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." [s.n.].

În cauză, partea recurentă-reclamantă a invocat motivul de casare/nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Astfel, noţiunea de "colaborator al Securităţii" este definită în cuprinsul dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 ca fiind "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".

Potrivit acestor dispoziţii, prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securităţii este aceea ca persoana să fi furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii; a doua condiţie vizează calitatea informaţiei furnizate, în sensul denunţării de activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist; a treia condiţie se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că acestea au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Astfel, nu orice informaţie sau declaraţie se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din actul normativ menţionat.

Obiectul cererii recurentului-reclamant îl constituie informaţiile furnizate de către intimatul-pârât sub numele conspirativ "H." (nume conspirativ atribuit după semnarea unui angajament la data de 13.07.1985- filele x ale dosarului de fond) în baza notei informative din 13.07.1985, semnată olograf .

Astfel cum reiese din analiza notei informative amintite mai sus, potrivit situaţiei de fapt stabilite de curtea de apel, pârâtul a învederat exclusiv faptul că în rândul certăţenilor există o stare de spirit necorespunzătoare datorită faptului că mai mulţi cetăţeni au cosit fân la CAP, iar din cauza timpului nefavorabil acest fân nu a putut fi transportat de către CAP, iar dacă CAP-ul nu a transportat fânul nici cetăţenii nu au putut să transporte fânul acasă. În nota în discuţie nu este nominalizată expres nicio persoană, referirile fiind generale referitoare la condiţiile meteorologice ce au afectat procedura de transport a fânului.

Prin urmare, niciuna dintre informaţiile comunicate nu vizează activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ci doar au reprezentat o raportare a unei situaţii de fapt, nefiind oferite Securităţii informaţii care să poată fi considerate o denunţare a unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care să fie de natură a viza îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

De asemenea, Înalta Curte constată că dispoziţiile legii sunt de natură imperativă şi neechivoce, legiuitorul făcând vorbire despre activităţi şi atitudini potrivnice regimului comunist, concluzie ce nu poate fi reţinută cu privire la nota informativă în discuţie, astfel că în mod corect prima instanţă a apreciat că în cauză nu poate fi reţinută calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.

Altfel spus, deşi este îndeplinită condiţia furnizării de informaţii, nu rezultă a fi îndeplinită şi condiţia privind calitatea informaţiei furnizate, în sensul denunţării de activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

În ceea ce priveşte ultima condiţie prevăzută de textul de lege, anume îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, Înalta Curte reţine că aceasta se impune a fi analizată în strânsă legătură cu caracterul informaţiilor furnizate. Or, cum în cauză informaţiile furnizate nu au vizat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, o eventuală îngrădire a drepturilor şi libertăţilor nu prezintă relevanţă, în contextul în care această îngrădire trebuie, cu necesitate, să fie consecinţa denunţării unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ceea ce în speţă recurentul-reclamant nu a reuşit să demonstreze.

Aşa fiind, raportat la situaţia de fapt stabilită de prima instanţă, rezultă că activitatea intimatului-pârât nu poate fi încadrată ca fiind aceea de colaborator al Securităţii, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât îi lipsesc elemente esenţiale, respectiv ca informaţiile furnizate să fi vizat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Prin urmare, aspectele invocate de recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, întrucât reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

În raport de considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare/nelegalitate a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamantul Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 1501 din data de 25 octombrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Dată

Tip

Sursă

20/06/2017

Cerere de chemare în judecată

I. 13/06/2018

Motive de recurs

Recurent - DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUCUREŞTI - ADMINISTRAŢIA FISCALĂ PENTRU

27/06/2018

Acte

Curtea de Apel BUCUREŞTI

09/07/2018

Întâmpinare

Intimat - I.

21/01/2019

Cerere de preschimbare a termenului de judecată

Intimat - I.

14/05/2019

Anunţarea schimbării sediului sau denumirii

Intimat - I.

13/05/2020

Cerere acces la dosar electronic

Intimat - I.

Pronunţată astăzi, 1 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.