Public service suspension does not cure political party leadership incompatibility under Law No. 161/2003

Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.08.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/23.07.2021 întocmit de Inspecţia de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 277/2021 din 12 octombrie 2021 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. împotriva pârâtei Agenţia Naţională de Integritate.

3. Cererile de recurs

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs atât reclamanta A. solicitând în temeiul dispoziţiilor art. 488 admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, pe fond, admiterea acţiunii şi anularea Raportului de evaluare nr. x/23.07.2021 întocmit de Inspecţia de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Arată recurenta că instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile art. 512 alin. (3) din Codul administrativ şi art. 98 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, efectele suspendării raportului de muncă reprezentând o reglementare de protecţie a funcţionarului al cărui raport de muncă este suspendat, în sensul că îi oferă acestuia protecţie împotriva încetării sau modificării raportului de serviciu pe această perioadă.

Totodată, arată că în mod greşit prima instanţă a reţinut că incompatibilitatea este generată nu de exercitarea funcţiei, fiind suficientă deţinerea calităţii de funcţionar public, inclusiv în cazul suspendării raportului de serviciu.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, şi faţă de întreg probatoriul administrat, prin raportare la normele legale incidente, Înalta Curte, în urma propriului demers de verificare a actelor şi lucrărilor dosarului reţine că recursul de faţă este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prealabil, Înalta Curte va respinge excepţia tardivităţii recursului declarat de reclamanta A. reţinând dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004, potrivit cărora "Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare" şi faptul că hotărârea instanţei de fond a fost recomunicată la data de 07.02.2022, iar cererea de recurs a fost transmisă la data de 21 februarie 2022 potrivit email-ului transmis, aspecte în raport de care recursul a fost declarat cu respectarea termenului prevăzut de lege.

Aşa cum reiese din art. 483, art. 488 C. proc. civ. scopul recursului este acela de a supune instanţei de recurs doar examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, ceea ce presupune realizarea doar a unui control de legalitate cu privire la hotărârea atacată, fără a se putea reaprecia starea de fapt stabilită de instanţa de fond, şi, în mod implicit, fără a se putea reanaliza probele întrucât reanalizarea probelor implică reanalizarea situaţiei de fapt.

În ceea ce privesc criticile circumscrise motivului de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susţinând că judecătorul fondului a interpretat şi aplicat în mod greşit prevederile legale incidente în cauză, respectiv dispoziţiile art. 98 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 coroborate cu dispoziţiile art. 512 alin. (3) Cod administrativ, raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit recurenta reclamantă prin deţinerea simultană a funcţiei publice în cadrul în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi calitatea de membru al organelor de conducere (preşedinte interimar) al B..

Prin raportul de evaluare nr. x/23.07.2021 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate s-a reţinut că doamna A., funcţionar public în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a încălcat legislaţia privind regimul juridic al incompatibilităţilor întrucât, a deţinut începând cu data de 04.10.2020 şi calitatea de membru al organelor de conducere (preşedinte interimar) al B..

Prin sentinţa recurată, acţiunea a fost respinsă, reclamanta formulând critici din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, încălcarea normelor de drept material se poate face prin aplicarea unui text de lege străin situaţiei de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică sau restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor legale, precum şi prin încălcarea unor principii generale de drept. Altfel spus, textul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se referă, fie la nesocotirea unei norme de drept material, fie la interpretarea ei eronată, în sensul că instanţa a dat o greşită interpretare a acesteia sau faptele au fost reţinute greşit în raport de exigenţele textului de lege.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.

În primul rând, instanţa de control judiciar reţine că elementele de fapt reţinute în raportul de evaluare, în sensul deţinerii calităţii de funcţionar public în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a membru al organelor de conducere (preşedinte interimar) al B., nu sunt contestate în cauză.

Recurenta-reclamantă a invocat, prin memoriul de recurs, că efectele suspendării raportului de muncă reprezentă o reglementare de protecţie a funcţionarului al cărui raport de muncă este suspendat, în sensul că îi oferă acestuia protecţie împotriva încetării sau modificării raportului de serviciu pe această perioadă.

Înalta Curte apreciază aceste critici ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar şi să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Potrivit art. 98 alin. (2) din Legea "Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic."

Starea de incompatibilitate prevăzută de art. 98 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 este generată prin simpla deţinere simultană a două funcţii/calităţi incompatibile potrivit legii, fără a fi nevoie de îndeplinirea altor condiţii, susţinerile reclamantei, în sensul că i-au fost suspendate raporturile de serviciu din cadrul ANPM, nu înlătură starea de incompatibilitate, dispoziţiile normative nereglementând nicio excepţie de la această stare de incompatibilitate, în condiţiile în care articolul 98 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 nu utilizează termenul "exercitarea".

Pentru a se putea aprecia asupra situaţiei de incompatibilitate, în raport de prevederile art. 98 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, trebuie stabilit dacă reclamanta are calitatea de funcţionar public la data dobândirii calităţii de membru al organelor de conducere ale unui partid politic, respectiv preşedinte interimar al partidului B.

Potrivit art. 512 alin. (2) şi (3) din Codul Administrativ" Suspendarea raportului de serviciu are ca efecte juridice suspendarea prestării muncii de către funcţionarul public şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către autoritatea sau instituţia publică.

Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa sau cu acordul funcţionarului public în cauză."

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că este suficientă deţinerea calităţii de funcţionar public pentru naşterea situaţiei de incompatibilitate, fără a fi fost necesar exercitarea acestei funcţii.

Contrar susţinerilor reclamantei, recurenta-reclamantă s-a aflat în situaţia de incompatibilitate reţinută prin raportul de evaluare contestat, astfel cum în mod corect a reţinut prima instanţă.

Art. 98 din Legea nr. 161/2003 face parte din Secţiunea a 5-a a Legii- Incompatibilităţi privind funcţionarii publici. Art. 98 alin. (2) din lege consacră o incompatibilitate a funcţionarului public (funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic) şi nu poate fi primit argumentul recurentei-reclamante în sensul că "de la intrarea în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru a fi reţinută o situaţie de incompatibilitate există condiţia exercitării acestora".

Nu poate fi primită nici interpretarea recurentei-reclamantei în sensul că valorile sociale ocrotite prin Legea nr. 161/2003 sunt ameninţate şi există incompatibilitate numai în situaţia unei suprapuneri a exercitării efective a funcţiei publice cu activităţile cu care se află în incompatibilitate.

Incompatibilitatea reţinută în sarcina reclamantei există între exercitarea funcţiei publice şi calitatea de membru al organelor de conducere (preşedinte interimar) al B., independent de acţiunile şi activităţile pe care le-a desfăşurat sau nu.

Legea nr. 161/2003 reglementează incompatibilităţi atât în legătură cu acţiuni/activităţi, cât şi în legătură cu existenţa altor calităţi, în acest din urmă caz fără să existe condiţia exercitării efective a unei din acţiunile/activităţile care caracterizează respectiva calitate, motiv pentru care nu prezintă nicio relevanţă argumentul invocat de reclamantă conform căruia raportul de serviciu era suspendat a momentul numirii în funcţia de Preşedinte al B..

Dispoziţiile referitoare la incompatibilităţile funcţionarilor publici din Legea nr. 161/2003 se coroborează cu cele cuprinse în Codul administrativ, astfel cum rezultă din prevederile art. 80 din Legea nr. 161/2003, care prevăd că "Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu."

Inalta Curte apreciază ca fiind necesară şi suficientă simpla deţinere a ambelor calităţi pentru a fi în prezenţa unei stări de incompatibilitate. Condiţionările impuse funcţionarilor publici în legătură cu manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor politice se reduc la perioada în care aceştia se află în exercitarea funcţiei publice, nefiind la alegerea persoanei evaluate şi, totodată, impun acesteia o anumită conduită, cu consecinţa intervenirii unei sancţiuni în cazul nerespectării legii.

Afirmaţia recurentei-reclamante că "numirea în calitate de preşedinte al B. s-a făcut în lipsa acesteia şi fără consimţământul acesteia" nu are niciun efect, ipoteza normei de la art. 98 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 nereglementând vreo condiţionare pentru naşterea stării de incompatibilitate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 519 C. proc. civ., respectiv art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia tardivităţii recursului invocată de intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 277/2021 din 12 octombrie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 31 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.