Health insurance audit report ruled an administrative act; appeal allowed, judgment quashed and remanded

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj a solicitat instanţei:

- anularea Raportului de control nr. x/10.02.2022 privind acţiunea de control efectuată în baza Dispoziţiei de serviciu nr. 135/26.10.2021 întocmit de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 5263/15.02.2022 şi constatarea nelegalităţii procesului-verbal de constatare nr. x/18.01.2022 întocmit de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 2078/19.01.2022.

- admiterea cererii de suspendare a Raportului de control nr. x/10.02.2022 privind acţiunea de control efectuată în baza Dispoziţiei de serviciu nr. 135/26.10.2021 întocmit de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 5263/15.02.2022, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la data soluţionării definitive a acţiunii în anulare.

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 284 din 20 octombrie 2022, a admis excepţia inadmisibilităţii şi, în consecinţă, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

În motivare arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii. Nulitatea sentinţei recurate [art. 488 alin. (1) pct. 5 şi art. 405 C. proc. civ..]

Prin cererea de chemare în judecată, Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău a solicitat atât anularea Raportului de control nr. x/10.02.2022, cât şi admiterea cererii de suspendare a Raportului, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la data soluţionării definitive a acţiunii în anulare.

Deşi cu ocazia dezbaterilor din data de 20.10.2022, judecătorul fondului nu a pus în discuţia contradictorie a părţilor şi cererea de suspendare, ori excepţia inadmisibilităţii inclusiv în privinţa acesteia, la finalul considerentelor, se pronunţă şi asupra cererii de suspendare.

Astfel fiind, în opinia recurentului, devine incident motivului de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea normelor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, respectiv:

a) art. 7 C. proc. civ.:

"Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legii. Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces.";

b) art. 9 alin. (2) C. proc. civ.:

"Obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.";

c) art. 13 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. (consacrat deopotrivă în cuprinsul art. 6 din Convenţie):

"Dreptul la apărare este garantat." [...] "Părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului. Ele pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege/';

d) art. 14 alin. {5) şi (6) C. proc. civ.:

"Instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate. Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.";

e) art. 20 C. proc. civ.:

"Judecătorul are îndatorirea să asigure respectarea şi să respecte el însuşi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancţiunile prevăzute de lege.";

Sancţiunea într-o atare situaţie nu poate fi decât nulitatea hotărârii judecătoreşti prin raportare la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material [art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ..]

Concret, recurentul susţine că judecătorul fondului, încalcă şi aplică greşit atât prevederile Legii nr. 554/2004, considerând că actul a cărui anulare şi suspendare se solicită nu este un act administrativ, cât şi a dispoziţiilor regăsite în cuprinsul Normelor Metodologice din 2013 privind activitatea structurilor de control din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate aprobate prin Ordinul 1012/2013.

Consideră că în mod greşit, Curtea de Apel Cluj a admis excepţia inadmisibilitaţii acţiunii invocate de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj raportat la prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), c) şi o) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Raportat la definiţia dată de Legea contenciosului administrativ, actul emis, pentru a fi considerat act administrativ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

i. să fie un act unilateral cu caracter individual sau normativ ii. să fie emis în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau executării în concret a legii de către o autoritate publică iii. să dea naştere, să modifice sau să stingă raporturi juridice de drept administrativ.

Ca orice act juridic, prin actul administrativ se dă naştere, se modifică sau se sting raporturi juridice de drept administrativ, adică raporturi juridice născute între autoritatea publică, astfel cum este definită prin lege şi o persoană fizică sau juridică.

Contrar argumentelor expuse de către instanţa de fond, Raportul de control nr. x/10.02.2022 privind acţiunea de control efectuată în baza Dispoziţiei de serviciu nr. 135/26.10.2021 întocmit de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 5263/15.02.2022 este un act administrativ.

Recurentul apreciază că în cazul de faţă, în mod clar, chiar dacă ipotetic Spitalul Judeţean de Urgentă Zalău s-ar plasa în locul Casei de Asigurări de Sănătate Sălaj, acesta nu ar avea posibilitatea să emită actul de control a cărui anulare se solicită, întrucât nu beneficiază de prerogativele oferite de lege Casei de Asigurări de Sănătate. Aşadar, rezultă că ne aflăm în prezenţa unui act administrativ şi din această perspectivă, contrar celor susţinute de către CAS Sălaj şi reţinute de către judecătorul fondului care opinează în sensul că raportul este un act emis în virtutea raporturilor de drept civil derulate între părţi ca urmare a verificării de către CAS a modalităţii în care Spitalul a pus în aplicare clauzele contractuale, respectiv ale contractului nr. x/2018.

Dată fiind situaţia concretă din prezenta cauză, apreciem că intimata-pârâtă a procedat la aplicarea în concret a prevederilor legale care îi confereau drept de control asupra Spitalului.

Cu toate acestea, consideră că raportul de control se bucură de caracter executoriu, atât timp cât conferă CAS posibilitatea de a lua de îndată şi în mod direct, măsuri împotriva Spitalului Judeţean de Urgentă Zalău pentru recuperarea sumelor de bani stabilite. Mai mult, prin acest act se stabilesc sumele de recuperat, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi. Ne conduce la această concluzie, inclusiv argumentul invocat de către CAS Sălaj în răspunsul dat contestaţiei formulate de către Spital şi reţinut de către Curtea de Apel Cluj prin hotărâre conform căruia Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj a comunicat Spitalului că, în privinţa termenului de plată a sumelor datorate, sunt incidente dispoziţiile art. 8 alin. (6) din contractul nr. x/2018/2021, potrivit cărora pentru recuperarea sumelor care sunt stabilite ca urmare a unor acţiuni de control, suma se recuperează în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data notificării furnizorului de servicii medicale, prin plată directă. Aşadar, CAS Sălaj declară şi recunoaşte faptul că a acţionat în baza procedurilor de recuperare a sumelor prevăzute de contractele nr. x/2018 şi y/2021 cărora le sunt aplicabile prevederile Normelor Metodologice din 2013 privind activitatea structurilor de control din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate aprobate prin Ordinul 1012/2013 şi care permit Casei să reţină sumele pretins a fi datorate de către Spital, în mod direct.

Aşadar, este cert că în baza acestui raport de control, CAS poate refuza decontarea serviciilor medicale curente prestate de către Spital, până la recuperarea sumelor din raport. Altfel spus, Casa poate pune în executare raportul de control prin nedecontarea serviciilor medicale prestate în mod curent de către Spital, până la acoperirea sumei din raport, ce s-a indicat a fi acordată în mod nejustificat.

Chiar dacă instanţa de fond reţine că potrivit contractului, "nepunerea, de bună voie, în executare a măsurilor dispuse prin raportul de control, nu are nici un efect asupra reclamantului, recuperarea sumelor pretins acordate în dezacord cu clauzele contractuale putând fi făcută doar ca urmare a unei hotărâri emise de comisia de arbitraj care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, respectiv de către o instanţă de judecată", această susţinere pare lipsită de fundament, atât timp cât, aşa cum deja am arătat, chiar instanţa validează posibilitatea CAS de a recupera sumele pretins datorate conform prevederilor din contractele de bază nr. x/2018 şi y/2021, CAS având inclusiv posibilitatea de a reţine sumele din cheltuielile curente, deşi în contractul nr. x/2018 nu există nicio menţiune conform căreia acest din urmă contract s-ar completa cu prevederile contractelor de bază. Mai mult, în cuprinsul contractului nr. x/2018 nu există vreo menţiune cu privire la procedura emiterii raportului de control sau cu privire la vreun termen de 10 zile, ceea ce ne conduce la concluzia că CAS a acţionat conform procedurii prevăzute de Ordinul 1012/2013, în calitate de autoritate de control.

Conform Normelor Metodologice din 2013 privind activitatea structurilor de control din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate aprobate prin Ordinul 1012/2013, procedura de contestare a raportului de control este reglementată astfel:

În ceea ce priveşte cele trei contracte încheiate între Spital şi CAS Sălaj (cele două contracte de bază, având ca şi obiect furnizarea de servicii medicale spitaliceşti nr. 1455/26.04.2018 şi nr. 1455/29.07.2021 şi contractul nr. x/14.02.2018), se arată că ultimul contract referit - 5311/14/02.2018 nu reglementează concret procedura de recuperare a sumelor de la furnizori. Or, procedura de control este reglementată de prevederile Ordinului 1012/2013, iar referiri în acest sens se regăsesc doar în contractele de bază nr. x/2018 şi y/2021.

Pentru recuperarea sumelor care nu sunt stabilite ca urmare a unor acţiuni de control, casa de asigurări de sănătate notifică furnizorul de servicii medicale în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data stabilirii sumei ce urmează a fi recuperată; furnizorul de servicii medicale are dreptul ca în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data primirii notificării cu confirmare de primire, să conteste notificarea. Soluţionarea contestaţiei se face în termen de maximum 10 zile lucrătoare, în situaţia în care, casa de asigurări de sănătate respinge motivat contestaţia furnizorului de servicii medicale, aduce la cunoştinţa furnizorului de servicii medicale faptul că în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii răspunsului la contestaţie, suma se recuperează prin plată directă. În situaţia în care recuperarea nu se face prin plată directă, suma se recuperează prin executare silită.

Pentru recuperarea sumelor care sunt stabilite ca urmare a unor acţiuni de control, suma se recuperează în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data notificării furnizorului de servicii medicale, prin plată directă, în situaţia în care recuperarea nu se face prin plată directă, suma se recuperează prin executare silită efectuată potrivit legii în temeiul unui titlu executoriu.

Studiind contractul nr. x/14.02.2018 care reglementează plata influenţelor salariale, se constată că acesta nu prevede clauze referitoare la recuperarea sumelor care fac obiectul acestuia. Prin urmare, în procedura de control, CAS uzează tot de prevederile Ordinului 1012/2013 şi de procedura prevăzută în contractele de bază, referită şi redată anterior în extras. Acest aspect este confirmat chiar şi în adresa nr. x/4.04.2022 prin care Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj răspunde la adresa Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău nr. 7015/2.03.2022. Chiar şi instanţa de judecată, în motivarea sa, la pagina 8, paragraful 4, face referire la dispoziţiile art. 8 alin. (6) din contractele nr. x/2018 şi y/2021.

Poziţia judecătorului de la instanţa de fond care susţine mai întâi că intimata-pârâtă acţionează şi emite raportul (simplu înscris prin care o parte contractantă a verificat maniera în care contractul a fost executat) în calitate de parte a contractului civil nr. x/2018 pentru verificarea raportului de drept civil, nefiindu-i aplicabile procedurile prevăzute de Ordinului 1012/2013, pare cel puţin contradictorie cu poziţia sa prin care reţine şi face referire la art. 8 alin. (6) din contractele nr. x/2018 şi y/2018 (contracte care sunt supuse procedurii de control din acelaşi Ordin 1012/2012 care aprobă Normele metodologice privind activitatea structurilor de control din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru contractele încheiate de către furnizori cu CAS, dar care au ca şi obiect servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale şi materiale sanitare).

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că obiectul cererii de chemare în judecată constă în anularea Raportului de control nr. x/10.02.2022 privind acţiunea de control efectuată în baza Dispoziţiei de serviciu nr. 135/26.10.2021 întocmit de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi înregistrată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 5263/15.02.2022 şi constatarea nelegalităţii procesului-verbal de constatare nr. x/18.01.2022 întocmit de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 2078/19.01.2022, precum şi suspendarea executării Raportului de control nr. x/10.02.2022 privind acţiunea de control efectuată în baza Dispoziţiei de serviciu nr. 135/26.10.2021 întocmit de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 5263/15.02.2022, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la data soluţionării definitive a acţiunii în anulare.

Astfel, între Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău s-au încheiat contractele de furnizare servicii medicale spitaliceşti nr. 1455/26.04.2018 şi nr. 1455/29.07.2021, precum şi contractul nr. x/14.02.2018, având ca obiect acordarea sumelor pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. g) din Legea-cadru nr. 1536/2017 privind salarizarea personalului public plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale O.U.G. nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare, conform Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 78/14/2018 privind stabilirea pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 3 din O.U.G. nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare.

În perioada 26.10.2021-15.01.2022, în baza Dispoziţiei de serviciu nr. 135/26.10.2021 a Directorului General al CAS Sălaj, Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj a derulat un control la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, perioada supusă controlului fiind 01.01.2018-31.07.2021, tematica şi obiectivele controlului fiind următoarea: verificarea modului de respectare de către furnizor a clauzelor şi a responsabilităţilor contractuale; verificarea modului de utilizare a bugetului FNUASS; implementarea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 12/12.07.2021 a Camerei de Conturi Sălaj; alte aspecte constatate la faţa locului.

La finalul controlului, Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj a întocmit procesul-verbal de constatare nr. x/18.01.2022, înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău sub nr. x/19.01.2022, constatările pârâtei fiind structurate astfel: 1) punerea în aplicare a măsurii nr. 1 dispuse de Camera de Conturi Sălaj prin Decizia nr. 12/12.07.2021; 2) punerea în aplicare a măsurii nr. 2 dispuse de Camera de Conturi Sălaj prin Decizia nr. 12/02.07.2021

Ulterior, Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj a emis Raportul de control nr. x/10.02.20211 privind acţiunea de control efectuată în baza Dispoziţiei de serviciu nr. 135/26.10.2021 şi înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 5263/15.02.2022, prin care echipa de control a formulat următoarele concluzii:

1. Modalitatea de calcul aplicată de către furnizor a condus la stabilirea eronată a sumelor solicitate sub forma influenţelor financiare determinate de creşterile salariale din bugetul FNUASS de la cap. "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", astfel:

- pentru anul 2018 suma solicitată de furnizor şi plătită de către CAS Sălaj este mai mică decât suma rezultată prin recalculare conform statelor de plată-Influente-Anexa 3 cu 5.9444.985 RON;

- pentru anul 2019 suma solicitată de furnizor şi plătită de către CAS Sălaj este mai mică decât suma rezultată prin recalculare, conform Statelor de plată-Influente-Anexa 3 cu 2.090.376 RON;

- pentru anul 2020 suma solicitată de furnizor şi plătită de către CAS Sălaj este mai mare decât suma rezultată prin recalculare conform Statelor de plată-Influente-Anexa 3 cu 6.142.695 RON;

- pentru anul 2021 suma solicitată de furnizor şi plătită de către CAS Sălaj este mai mare decât suma rezultată prin recalculare, conform Statelor de plată-Influente Anexa 3 cu 1.842.356 RON.

În concluzie, echipa de control a constatat încălcarea de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, a clauzelor contractuale prevăzute în Contractul nr. x/2018 încheiat cu CAS Sălaj; a art. 38 alin. (3) lit. g), art. 4 din Legea nr. 153/2017, art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 117/2018, art. 45 din Legea nr. 5/2020, art. 1 din O.U.G. nr. 114/2017.

Având în vedere constatările şi concluziile prezentate în cuprinsul Procesului-Verbal de control, echipa de control a formulat următoarele măsuri:

1. Se impută furnizorului suma de 10.033.680,54 RON, din care 8.756.722 RON debit şi 1.276.958,54 RON accesorii (dobânzi şi penalităţi de întârziere), reprezentând sume acordate nejustificat Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, în baza contractului nr. x/2018 încheiat cu CAS Sălaj pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 153/2017 şi ale O.U.G. nr. 114/2017, conform art. 4 alin. (1) lit. c) şi art. 8 din Contractul nr. x/2018-termen de implementare 10 zile;

2. Se impută furnizorului suma de 9.679,06 RON, din care 8.748,29 RON debit (valoare majorare brută 8.591 RON, la care se adaugă 193,29 RON CAM plătit de către angajator aferent acestuia) şi 894,77 RON accesorii (dobânzi şi penalităţi de întârziere), reprezentând sume acordate nejustificat Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2020, respectiv O.U.G. nr. 147/2020, conform anexei nr. 2 la prezentul raport de control; accesoriile au fost calculate până la data întocmirii raportului de control-termen de implementare 10 zile.

Prin controlul efectuat, s-a verificat modalitatea în care reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău a pus în aplicare clauzele contractuale, respectiv ale contractului nr. x/2018 încheiat între părţi, având ca obiect acordarea sumelor pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale O.U.G. nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare, conform Ordinului ministrului sănătăţii şi al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 7814/2018 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 3 din O.U.G. nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare.

Instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă, reţinând că actele contestate nu sunt acte administrative, soluţie neîmpărtăşită de Înalta Curte.

Problema care se impune a fi dezlegată, mai întâi, este aceea dacă raportul de control este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 prin act administrativ se înţelege "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ".

Pentru a fi considerat act administrativ, condiţiile prevăzute de lege trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv să fie vorba de un act unilateral emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, în scopul de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii.

Este adevărat că nu toate actele unilaterale emise de autorităţile publice sunt acte administrative ci numai cele care sunt emise în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării acesteia.

Contrar argumentelor expuse de către instanţa de fond, Raportul de control nr. x/10.02.2022 privind acţiunea de control efectuată în baza Dispoziţiei de serviciu nr. 135/26.10.2021 întocmit de către Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj şi înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău cu nr. 5263/15.02.2022 este un act administrativ, astfel că în mod greşit a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Înalta Curte apreciază că Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău nu poate să emită actul de control contestat în cauză, deoarece nu are prerogativele Casei de Asigurări de Sănătate.

Prin urmare, susţinerile reţinute de instanţa de fond în sensul că raportul este un act emis în virtutea raporturilor de drept civil derulate între părţi sunt greşite.

În mod cert raportul reprezintă un act administrativ, cu caracter executoriu iar pârâta a efectuat controlul asupra spitalului în temeiul prevederilor legale care îi permit acest drept, luând măsuri împotriva acestuia pentru recuperarea sumelor de bani stabilite.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, pe care o va casa şi, pe cale de consecinţă, va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va analiza toate susţinerile, argumentele şi apărările părţilor, urmând a se analiza şi aspectele de fond invocate în susţinerea motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. şi pe care Înalta Curte nu le-a mai analizat, faţă de soluţia casării cu trimitere.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi trimite cauza spre o noua judecată, aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău împotriva sentinţei nr. 284 din 20 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre o noua judecată, aceleiasi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.