Suspension of administrative act: failure to establish "well-justified case" where claimed defects pertain to separate enforcement document or are raised for first time in appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the appellate court's refusal to suspend the immediate enforceability of the administrative act. The dispute involved a company challenging a national consumer protection authority's order declaring certain products unsafe and seeking suspension under the Romanian administrative litigation framework. The court held that the appellant failed to meet the cumulative statutory requirements for suspension, specifically failing to demonstrate a "well-justified case" that would cast serious doubt on the administrative act's presumption of legality through evident indications of illegality. Furthermore, the court rejected the appellant's argument regarding the lack of description of the testing procedures in the order, deeming it a new ground of illegality barred from first-time introduction in the appeal phase, thus confirming that the prior procedural defects cited related to a separate enforcement document rather than the challenged order.
Legislator headnote
AI generatedart. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, art. 15 din Legea nr. 554/2004, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 270/2017, art. 4 alin. (5) din Legea nr. 270/2017; Suspension of administrative act: failure to establish "well-justified case" where claimed defects pertain to separate enforcement document or are raised for first time in appeal: Circumscris cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă critică modalitatea de interpretare a condiţiilor prevăzute de art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 pentru dispunerea suspendării executării unui act administrativ şi de aplicare concretă a acestora în cauza de faţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 19.01.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului: (i) anularea Ordinului Preşedintelui ANPC nr. 31 din 10.01.2023, (ii) în temeiul prevederilor art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea efectelor Ordinulu Preşedintelui ANPC nr. 31 din 10.01.2023, până la soluţionarea definitivă a a acţiunii în anulare.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 46/2023 din 14 februarie 2023, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de suspendare.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei de fond a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând în principal casarea sentinţei recurate şi în rejudecare, admiterea cererii de suspendare aşa cum a fost formulată, iar în subsidiar casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă arată că hotărârea atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea art. 15 prin raportare la art. 14 din Legea nr. 554/2004 deoarece există un caz bine justificat, precum şi riscul iminent al producerii unei pagube, care nu mai poate fi reparată.
Cât priveşte paguba iminentă, în mod corect a reţinut prima instanţă că această condiţie este îndeplinită în speţă.
În ceea ce priveşte condiţia cazului bine justificat, prima instanţă a reţinut că recurenta-reclamantă nu a adus motive de nelegalitate ale actului administrativ de natură a răsturna prezumţia de legalitate. În acest sens a reţinut că împrejurările invocate de reclamantă nu constituie un caz bine justificat, ci acestea au legătură cu procesul-verbal de contravenţie, iar nu cu actul administrativ a cărui suspendare se cere şi constituie cauze de nulitate intrinsecă sau extrinsecă ale acestuia. Or, contrar celor reţinute de prima instanţă, în cauză, este îndeplinită această condiţie de admisibilitate întrucât lipsa descrierii procedurii prin care a fost constatat caracterul de produse nesigure (analize de laborator, constatări ale DSV Gorj) în cuprinsul Ordinului nr. 31 din 10.01.2023, constituie cel puţin un indiciu de nelegalitate al actului administrativ atacat în sensul prev. de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală, pentru apărările dezvoltate la dosar.
În esenţă, arată că soluţia instanţei de fond este legală şi corectă, sub aspectul constatării neîndeplinirii în mod cumulativ a condiţiilor cererii de suspendare formulate în cauză.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Circumscris cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă critică modalitatea de interpretare a condiţiilor prevăzute de art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 pentru dispunerea suspendării executării unui act administrativ şi de aplicare concretă a acestora în cauza de faţă.
Analizând criticile de nelegalitate expuse de reclamantă, Înalta Curte le apreciază a fi nefondate, instanţa de fond constatând în mod corect că în cauză nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cerinţele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a se putea dispune suspendarea executării Ordinului preţedintelui ANPC nr. 31/10.01.2023.
Conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
La modul concret, condiţia existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.
Prin urmare, pentru a înlătura, chiar şi temporar, regula executării imediate şi din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanţa poate aprecia necesitatea unei asemenea măsuri doar prin raportare la probele administrate în cauză şi care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate a actului administrativ, instanţa având posibilitatea să efectueze numai o examinare sumară a aparenţei dreptului.
În jurisprudenţa sa constantă, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi a reţinut că pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ.
Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/şi de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reţinute cu titlu exemplificativ de către Înalta Curte, ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ.
În prezenta cauză nu se regăseşte niciuna din aceste "împrejurări vădite", argumentele recurentei-reclamante neavând capacitatea de a produce o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ.
Analizând prima facie motivele invocate de reclamantă, în mod corect prima instanţă a constatat că acestea nu relevă împrejurări legate de starea de fapt sau de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, care să poată fi decelată în analiza sumară care are loc în procedura referitoare la suspendarea actului administrativ.
Înalta Curte reţine că nu este suficient ca reclamanta să afirme existenţa unor motive de nelegalitate, ci trebuie să ofere unele elemente probatorii, evidente, care fără o cercetare aprofundată, să permită formarea unui dubiu asupra legalităţii actului.
Aceste indicii de nelegalitate este necesar să fie evidente, pentru a putea fi identificate cu uşurinţă la nivelul aparenţelor.
Or, după cum a reţinut în mod corect judecătorul fondului, motivele detaliate prezentate în cererea introductivă [referitoare, în esenţă, la faptul că în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie nu s-a făcut referire şi nici nu au fost aplicate principiile regăsite în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 270/2017, precum şi la lipsa anexei la procesul-verbal de contravenţie, constând în planul de remediere prevăzut de art. 4 alin. (5) din Legea nr. 270/2017] nu constituie un caz bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, deoarece acestea au legătură cu procesul-verbal de contravenţie, iar nu cu actul administrativ a cărui suspendare s-a solicitat.
În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că prima instanţă a concluzionat, cu interpretarea şi aplicarea corectă a Legii nr. 554/2004, că nu este îndeplinită condiţia cazului bine justificat.
Referitor la critica vizând lipsa descrierii procedurii prin care a fost constatat caracterul de produse nesigure (analize de laborator, constatări ale DSV Gorj) în cuprinsul Ordinului nr. 31 din 10.01.2023, Înalta Curte constată că acest motiv de nelegalitate a fost invocat pentru prima dată prin cererea de recurs, nefăcând parte din conţinutul cererii de chemare în judecată şi pe cale de consecinţă, nu a făcut obiectul examinării instanţei de fond.
Potrivit art. 478 alin. (3) C. proc. civ.:
"În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nu se pot formula pretenţii noi.", iar potrivit art. 494 din acelaşi act normativ:
"Dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secţiune.". Înalta Curte va avea în vedere şi dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., potrivit cărora, prin recurs se examinează conformitatea hotărârii pronunţate cu regulile de drept aplicabile, prevederi care, coroborate cu textele de lege sus indicate, conduc spre concluzia imposibilităţii formulării unor pretenţii noi în calea de atac, în sensul prezentării unor capete de cerere ori a unor motive de nelegalitate suplimentare.
În concluzie, motivul de nelegalitate invocat de recurentă, referitor la lipsa descrierii procedurii prin care a fost constatat caracterul de produse nesigure (analize de laborator, constatări ale DSV Gorj) în cuprinsul Ordinului nr. 31 din 10.01.2023, nefăcând obiectul cererii de chemare în judecată, nu poate fi analizat pentru prima dată în calea de atac a recursului.
Prin urmare, prima instanţă a făcut o analiză a premiselor suspendării executării actului administrativ şi a reţinut fondat că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute în mod cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea efectelor actului administrativ emis de autoritatea pârâtă, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anularea acestui act administrativ.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta B. S.R.L., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 46/2023 din 14 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023, ca nefondat.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 5 octombrie 2023.