Stamping obligations in administrative litigation: failure to pay judicial stamping fee leading to annulment of claim
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court's decision to annul the initial statement of claim for lack of stamping. The dispute concerned a plaintiff's attempt to compel a public anti-discrimination authority to communicate the outcome of prior requests in writing, which the trial court initially declined on grounds of material incompetence before the case was referred to the appellate level. The decisive legal basis rested on the general principle under the Code of Civil Procedure and Government Emergency Ordinance No. 80/2013 that administrative claims are subject to mandatory upfront judicial stamping, which the plaintiff failed to discharge; specifically, the court held that the provision in Law No. 554/2004 regarding free urgent procedure for complaints and appeals did not exempt the initial filing from stamping obligations, resulting in the valid application of the sanction for netimbrare under Article 197 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 148 alin. (6) din C. proc. civ, art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 197 din C. proc. civ; Stamping obligations in administrative litigation: failure to pay judicial stamping fee leading to annulment of claim: The dispute concerned a plaintiff's attempt to compel a public anti-discrimination authority to communicate the outcome of prior requests in writing, which the trial court initially declined on grounds of material incompetence before the case was referred to the appellate level. The decisive legal basis rested on the general principle under the Code of Civil Procedure and Government Emergency Ordinance No. 80/2013 that administrative claims are subject to mandatory upfront judicial stamping, which the plaintiff failed to discharge; specifically, the court held that the provision in Law No. 554/2004 regarding free urgent procedure for complaints and appeals did not exempt the initial filing from stamping obligations, resulting in the valid application of the sanction for netimbrare under Article 197 of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis explicitly cited in the dispositive to justify the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 19.10.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a solicitat obligarea pârâtului să comunice în scris informaţiile şi modul de rezolvare a sesizărilor, pe care le-a solicitat prin adresele depuse pe adresa de email a instituţiei, precum şi fixarea unui termen în care să fie comunicate în scris aceste informaţii.
2. Sentinţa instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1271 din 21 septembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de netimbrare şi a a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru netimbrare.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1271 din 21 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A. aratând că potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, atât plângerea, cât şi recursul se judecă de instanţă, în procedură de urgenţă, şi sunt scutite de taxă de timbru. În raport de aceste prevederi legale recurentul apreciază că instanţa a dat o interpretare greşită cererii sale stabilind în sarcina sa obligaţia achitării taxei de timbru.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele invocate, normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reţine Înalta Curte că prin cererea cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a solicitat obligarea pârâtului să comunice în scris informaţiile şi modul de rezolvare a sesizărilor, pe care le-a solicitat prin adresele depuse pe adresa de email a instituţiei, precum şi fixarea unui termen în care să fie comunicate în scris aceste informaţii.
Prin sentinţa civilă nr. 903 din 12.02.2021 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu, şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Prin rezoluţia din data de 22 aprilie 2021 recurentul reclamant a fost citat cu menţiunea de a achita taxa de timbru în cuantumul de 50 RON, (dovada de comunicare - dosar fond). Reclamantul a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, cerere care a fost respinsă ca neîntemeiată prin încheierea de şedinţă din data de 21 mai 2021 pronunţată în dosarul x/2020
Aşadar, faţă de soluţia antemenţionată subzistă obligaţia reclamantului recurent de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.
Porivit art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013: "În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 RON;".
Potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013:
"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege", iar alin. (2) prevede:
"Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei". De asemenea, art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., potrivit cărora:
"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi act normativ care dispun în mod expres că:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii".
Din analiza textelor de lege enunţate rezultă fără putinţă de tăgadă obligaţia părţii de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunea şi cererile introduse la instanţa judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, iar aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice şi se plătesc anticipat.
Recurentul reclamant nu a îndeplinit această obligaţie până la termenul de judecată fixat în vederea soluţionării cauzei în primă instanţă, aşa încât, constatând că cererea de chemare în judecată nu a fost timbrată anticipat sau până la închiderea dezbaterilor, acesta neconformându-se obligaţiei de timbrare comunicate de instanţa de fond, în mod corect, prima instanţă a dat eficienţă dispoziţiilor art. 197 din C. proc. civ., aplicând sancţiunea neîndeplinirii acestei obligaţii, respectiv anularea cererii ca netimbrată.
Aşadar, este corectă soluţia primei instanţe de judecată în sensul anulării ca netimbrată a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1271 din 21 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1271 din 21 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1271 din 21 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 19 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.