Untimeliness of contestation of insurance guarantee fund denial: deadline starts at dispatch to old address; failure to notify address change precludes reinstatement
Romania (RO)
Legislator summary
AI generated**Outcome:** The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s judgment that rejected the plaintiff’s request for reinstatement into time and dismissed the underlying challenge as untimely. **Dispute:** The plaintiff challenged a 2018 decision by the Insurance Guarantee Fund, which had refused her claim for material damages arising from a 2016 road traffic accident on grounds that the original payment request was filed late. The plaintiff argued that the statutory 10-day deadline to contest the Fund’s 2018 rejection decision did not begin to run until she actually received the decision via email in March 2020, as the prior postal notification to her old address was ineffective, and that the 2020 state of emergency suspended the applicable deadlines. **Legal Basis:** The court held that the 10-day deadline for filing an objection against a Fund decision began to run from the date of dispatch of the registered mail to the address indicated in the plaintiff’s original claim, consistent with the legal presumption that service at the provided address is valid unless the party notifies the opposing party of a change in domicile under the Code of Civil Procedure; consequently, the plaintiff’s failure to inform the Fund of her new address meant the postal notification was legally sufficient, and the contest filed in May 2020 was significantly late, precluding admissibility.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 13 alin. (5) din Legea nr. 503/2004, art. 184 C. proc. civ, art. 186 C. proc. civ, art. 19 alin. (2) din Legea nr. 503/2004, art. 19 din Legea nr. 503/2004; Untimeliness of contestation of insurance guarantee fund denial: deadline starts at dispatch to old address; failure to notify address change precludes reinstatement: **Dispute:** The plaintiff challenged a 2018 decision by the Insurance Guarantee Fund, which had refused her claim for material damages arising from a 2016 road traffic accident on grounds that the original payment request was filed late. The plaintiff argued that the statutory 10-day deadline to contest the Fund’s 2018 rejection decision did not begin to run until she actually received the decision via email in March 2020, as the prior postal notification to her old address was ineffective, and that the 2020 state of emergency suspended the applicable deadlines. **Legal Basis:** The court held that the 10-day deadline for filing an objection against a Fund decision began to run from the date of dispatch of the registered mail to the address indicated in the plaintiff’s original claim, consistent with the legal presumption that service at the provided address is valid unless the party notifies the opposing party of a change in domicile under the Code of Civil Procedure; consequently, the plaintiff’s failure to inform the Fund of her new address meant the postal notification was legally sufficient, and the contest filed in May 2020 was significantly late, precluding admissibility.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for dismissing the appeal as unfounded under administrative litigation rules.
Civil procedure provision governing the resolution of appeals at the court of cassation.
Full text
Şedinţa publică din data de 30 mai 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 25.03.2020, contestatoarea, A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul, Fondul de Garantare a Asiguraţilor ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
În principal, să se constate că prezenta contestaţie este fomulată în termenul de 10 zile de la data la care i-a fost comunicată, iar în subsidiar, să se dispună repunerea în termen - anularea Deciziei nr. 14998/06.06.2018, emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor, cu consecinţa obligării pârâtului la soluţionarea dosarului de daună nr. x-nr. unic x şi cererea de plată formulată, în sensul acordării despăgubirilor pentru daunele materiale pe care le-a suferit în urma evenimentului rutier din data1 de 22.07.2016, ca urmare a constatării faptului că cererea de despăgubire a fost formulată în termenul prevăzut de lege.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 951 din 16 iunie 2021 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:
A respins cererea de repunere în termen, ca neîntemeiată.
A admis excepţia tardivităţii invocată de autoritatea pârâtă şi a respins contestaţia formulate de contestatoarea, A., împotriva Deciziei nr. 14998/06.06.2018 emisă de intimata, Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca tardiv formulată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile menţionate în punctul 2 de mai sus a declarat recurs reclamanta A. şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate şi, în principal trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, iar, în subsidiar, în rejudecare, respingerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei, repunerea în temen şi admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Arată recurenta că a luat cunoştinţă pentru prima dată de existenţa Deciziei nr. 14998/06.06.2018 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor în data de 13.03.2020, când i-a fost comunicată prin e-mail.
Potrivit art. 13 alin. (5) din Legea nr. 503/2004 a avut la dispoziţie un termen de 10 zile, calculate pe zile libere, în conformitate cu dispoziţiile art. 184 C. proc. civ., pentru a formula contestaţie împotriva acesteia.
Date fiind, însă prevederile exprese ale art. 41 din Decretul Preşedintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, potrivit cărora: prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a ll-a din Legea nr. 287/2009 privind C. civ. sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile", la data formulării contestaţiei termenul de 10 zile nu era împlinit încă, fiind suspendat prin efectul legii.
În consecinţă, recurenta a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 14998/06.06.2018 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor în interiorul termenului de 10 zile de la data comunicării ei, apreciind că instanţa de fond a admis în mod greşit excepţia tardivităţii formulării contestaţiei.
Arată recurenta că a formulat şi cerere de repunere în termen apreciind că sunt îndeplinite condiţiile impuse de lege, astfel:
a. întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate
Comunicarea dintre subsemnata şi Fondul de Garantare a Asiguraţilor a fost defectuoasă, în sensul că nu am primit niciodată răspunsuri prompte şi pertinente la solicitări, nici măcar la aceea de a i se comunica dacă, urmare expedierii cererii de deschidere a dosarului de daună şi a altor documente prin e-mail şi poştă, a fost sau nu deschis dosarul de daună şi, în caz afirmativ, care este numărul lui.
După ani de aşteptare, respectiv în luna martie a anului 2020, i s-a comunicat scurt că cererea mea a fost demult respinsă şi că nu aveam să fiu despăgubită pentru prejudiciul suferit în urma accidentului rutier din data de 22.07.2016. Cu acest prilej, după repetate solicitări, în data de 13.03.2020 mi s-a comunicat Adresa nr. x/13.03.2020 însoţită de copia Deciziei nr. 14998/06.06.2018 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor, precum şi copia plicului în care se susţine că mi-ar fi fost expediată -însă care s-a întors Ia expeditor cu menţiunea "expirat termenul de păstrare".
Aşadar, întârzierea cu care am formulat contestaţia împotriva Deciziei nr. 14998/06.06.2018 îi este datorată pârâtului care, cu rea credinţă, mi-a comunicat decizia exclusiv prin poştă, în condiţiile în care toată corespondenţa anterioară a fost purtată prin e-mail sau telefonic, astfel încât să nu am cunoştinţă despre existenţa ei. Precizez că, Ia data expedierii plicului - 18.06.2018, subsemnata nu locuiam la adresa Ia care mi-a fost expediat plicul; Ia data respectivă eram căsătorită şi aveam o altă adresă de domiciliu, lucru care putea fi cu uşurinţă dedus de către reprezentantul FGA dl. B.. căruia în data de 08.05.2018, i-am transmis prin e-mail o copie a certificatului meu de căsătorie.
Contestaţia a fost formulată în interiorul termenului de 15 zile de la încetarea împiedicării, încetare care a avut loc în data de 13.03.2020, când mi-a fost comunicată prin e-mail Decizia nr. 14998/06.06.2018, de care atunci am luat cunoştinţă, pentru prima dată.
Prin urmare, solicit ca, în situaţia în care veţi constata că dreptul meu de a formula contestaţie nu curge de Ia data de 13.03.2020, ci de la data la care FGA mi-a expediat plicul ce conţinea Decizia nr. 14998/06.06.2018, să dispuneţi repunerea mea în termenul de a formula prezenta contestaţie.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, încheierea recurată în raport cu criticile formulate prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea A. a solicitat anularea Deciziei nr. 14998/06.06.2018 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor, cu consecinţa obligării pârâtului la soluţionarea dosarului de daună nr. x-nr. unic x şi cererea de plată formulată, în sensul acordării despăgubirilor pentru daunele materiale pe care le-a suferit în urma evenimentului rutier din data de 22.07.2016.
Prin Decizia nr. 14998/06.06.2018, Fondul de Garantare a Asiguraţilor a fost respinsa cererea de plată ca tardiv formulată.
Faţă de criticile recurentei, Înalta Curte reţine că prin cererea de plată vizând acordarea despăgubirilor, reclamanta a indicat ca şi domiciliu adresa din Oradea, judeţul Bihor .
De asemenea, din documentele existente la dosarul cauzei rezultă clar că decizia contestată a fost comunicată reclamantei, prin serviciul poştal, la adresa indicată în cererea de plată, fiind expediată prin poştă la data de 18.06.2018, avizată şi reavizată în data de 22.06.2018 şi restituită în data de 22.06.2018 întrucât reclamanta nu a ridicat corespondenţa transmisă cu confirmare de primire.
Ulterior, cererea de chemare în judecată a fost transmisă prin poşta electronică la data de 25.03.2020 .
Faţă de situaţia de fapt anterior prezentată, este corectă aserţiunea instanţei de fond în sensul că prin raportare la dispoziţiile art. 186 C. proc. civ. nu s-ar putea reţine că întârzierea a fost datorată unor motive temeinice pentru a fi admisă cererea de repunere în termen, întrucât defectuoasa comunicare dintre petentă şi FGA, precum şi faptul că decizia i-a fost comunicată exclusiv prin poştă, nu şi prin poşta electronică în condiţiile în care corespondenţa anterioară a fost purtată prin e-mail sau telefonic nu se constituie în motive temeinic justificate, Legea nr. 503/2004 impunând doar comunicarea, iar nu o anumită formă de comunicare.
În acelaşi sens, faptul că petenta s-a căsătorit şi a trimis certificatul de căsătorie Fondului nu schimba cu nimic locul de domiciliul al acesteia atât timp cât aceasta nu a făcut cunoscut FGA modificarea adresei unde să-i fie comunicate actele.
Din această perspectivă, faptul că recurenta reclamanta nu a depus diligenţa necesară în vederea încunoştiinţării în timp util a pârâtului privind schimbarea de domiciliu nu poate fi imputată acestuia
Potrivit dispoziţiilor C. proc. civ. art. 148: "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.".
Deopotrivă dispoziţiile art. 172 din acelaşi cod regelementează în mod expres obligaţiile părţilor în situaţia schimbării de domiciliu, respectiv: "Dacă în cursul procesului una dintre părţi şi-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoştinţeze instanţa, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum şi partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înştiinţează instanţa despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoştinţare, procedura de citare pentru aceeaşi instanţă este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.".
Aşadar, soluţia instanţei de fond de respingere ca neîntemeiată a cererii de repunere în termen este corectă.
Înalta Curte împărtăşeşte raţionamentul instanţei de fond şi în ceeea ce priveşte soluţia de admitere a excepţiei tardivităţii şi, pe cale de consecinţă de respingere a contestaţiei ca fiind tardiv formulată.
Din această perspectivă potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (5) şi art. 19 alin. (2) din Legea nr. 503/2004:
"În caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere. Împotriva deciziei se poate formula contestaţie, în condiţiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare."
Potrivit art. 19 alin. (2) din Legea nr. 503/2004:
"Împotriva deciziei, societatea de asigurare/reasigurare poate face contestaţie la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 10 zile de la data comunicării, sub sancţiunea decăderii".
Faţă de împrejurarea că decizia contestată a fost comunicată reclamantei la data de 18.06.2018, iar contestaţia a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 25.05.2020, rezultă că termenul de 10 zile impus de art. 19 din Legea nr. 503/2004 a fost cu mult depăşit.
Având în vedere aceste aspecte, instanţa de control judiciar reţine că sentinţa recurată este legală, fiind pronunţată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale, motivele invocate de reclamantă prin memoriul de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare în sensul invocat de recurentă, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 951 din 16 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 951 din 16 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 30 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.