EU pig-welfare payment sanctions upheld, AFIR cleared as claimant agency liability limited and penal interest awarded

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2023

Asupra recursurilor de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L., solicitând, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Timiş, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale:

- anularea în parte a actului administrativ principal reprezentat de Decizia de plată nr. a.TMo1o/28.03.2018 pentru măsura 2.1.5. - plăţi în favoarea animalelor -pachet a - porcine emisă de APIA Timiş în considerarea cererii de plată nr. x/31.01.2017 ("Decizia de Plată pentru anul VIp") [Anexa 1], în ceea ce priveşte reducerea sumei solicitate la plată de către A. cu valorile rezultând din sancţiunile aferente Măsurii 2.1.5 pentru anul de angajament VI prelungit (VIp) care nu au fost stabilite (constatate, individualizate şi aplicate) printr-un act administrativ legal şi conform normelor de drept al Uniunii Europene aplicabile în materie;

- anularea în integralitate a:

- Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulată de A. S.R.L. emisă de APIA Timiş şi recepţionată de A. sub nr. x din 18.06.2018 [Anexa 2] (în continuare "Decizia de respingere a Plângerii Prealabile"), respectiv a

- Adresei de răspuns la plângerea prealabilă formulate împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă de APIA - structura centrală (autoritate ierarhic superioară APIA Timiş) sub nr. x din 21 iunie 2018 şi înregistrată la A. sub nr. x din 28.06.2018 [Anexa 3]

- Adresei de răspuns la plângerea prealabilă formulate de Subscrisa împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă la 20.06.2018 de AFIR, în calitate de autoritate delegantă a atribuţiilor în materia plăţilor de bunăstare care fac obiectul Măsurii 2.1.5., înregistrată la A. sub nr. x din 26.06.2018 [Anexa 4] şi, pe cale de consecinţă:

- Obligarea APIA TIMIŞ la emiterea unei decizii de plată în completarea Deciziei de Plată pentru anul VIp care să cuprindă sumele excluse de la plată prin actul administrativ principal constând în Decizia de Plată pentru anul VIp (estimată de Subscrisa la suma de 9.000.000 RON) în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive;

- anularea în integralitate a actelor administrative accesorii/conexe reprezentate de:

- Procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. x la 3660, toate din 20.04.2018 [Anexa 5] (în continuare "Procese Verbale Contestate") şi de

- Deciziile de soluţionare a contestaţiei formulate de Subscrisa împotriva Proceselor Verbale Contestate emise de APIA TIMIŞ la 27 iunie 2018 sub nr. R/4656/1, R/4656/2, R/4656/3, R/4656/4/şi R/4656/5 [Anexa 6] (în continuare "Deciziile de Respingere a Contestaţiei Administrative"), şi, în mod subsecvent:

- Anularea notelor de compensare cu nr. 533612/02.05.2018 şi 533626/03.05.2018 emise de APIA - structura centrală [Anexa 7], acestea fiind acte subsecvente Proceselor Verbale Contestate, şi

- restituirea tuturor sumelor calificate prin Procesele Verbale Contestate ca reprezentând ajutor necuvenit, în sumă totală de 8.456.097 RON; precum şi

- obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale penalizatoare de la data lipsirii de sumele excluse de la plată, adică de la data comunicării Deciziei de Plată pentru anul VIp şi, totodată, la plata dobânzii prevăzute de art. 174 alin. (5) Codul de procedură fiscală de la data operării din oficiu a compensării, conform notelor de compensare evidenţiate anterior, astfel cum prevede art. 182 alin. (2) din Codul de procedură fiscală şi până la plata efectivă a acestor sume;

- Obligarea pârâtelor, în solidar, în temeiul art. 453 C. proc. civ., la plata în integralitate a cheltuielilor de judecată impuse de parcurgerea prezentului demers judiciar (onorariu avocat, onorariu expertiză/e si alte cheltuieli, conform probelor care urmează a fi administrate în acest sens).

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 181 din data de 7 aprilie 2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Structura Centrală.

A respins excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate.

A respins excepţia de nelegalitate a Decizia de plată nr. a.1.2 TM003 din 13.12.2014 şi Decizia de plată nr. a.1.3 TM003 din 08.12.2015 invocată de reclamantă.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., completată, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Timiş, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Structura Centrală, cu sediul în Bucureşti şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

A anulat în parte actul administrativ principal reprezentat de Decizia de plată nr. a.TMo1o/28.03.2018 pentru măsura 2.1.5. emisă de APIA Timiş în considerarea cererii de plată nr. x/31.01.2017 ("Decizia de Plată pentru anul VIp") în ceea ce priveşte reducerea sumei solicitate la plată de către reclamantă.

A anulat Decizia de soluţionare a contestaţiei emisă de APIA Timiş şi recepţionată de reclamantă sub nr. x din 18.06.2018, cât şi adresa de răspuns la plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă de APIA - structura centrală sub nr. x din 21 iunie 2018 şi înregistrată la reclamantă sub nr. x din 28.06.2018 şi Adresa de răspuns la plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă la 20.06.2018 de AFIR şi înregistrată la reclamantă sub nr. x din 26.06.2018.

Pe cale de consecinţă a obligat pârâta APIA TIMIŞ la emiterea unei noi decizii de plată în completarea Deciziei de Plată pentru anul VIp pentru suma de 7.572.236 RON şi 24.020,39 RON - reprezentând sume excluse iniţial de la plată, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

A obligat pârâta APIA Timiş la plata dobânzii legale penalizatoare în cuantum de 1.898.778,87 RON.

A respins ca nefondată, în rest, acţiunea completată, formulată de reclamantă. A obligat pârâtele, în solidar, la plata sumei de 216.248,9 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva a sentinţei civile nr. 1041 din 16 iunie 2021a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanta A. S.R.L. şi pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean Timiş, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Recurenta-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a criticat sentinţa civilă nr. 181/07.04.2021, pronunţată de către Curtea de Apel pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând ca pe baza probelor administrate în cauză, să se admită recursul aşa cum este formulat, să se caseze în parte sentinţa recurată, iar pe fond să se respingă cererea intimatei-reclamante ca netemeinică, invocând dispoziţiile art. 488 alin. pct. 8 din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a APIA - Aparat Central, consideră că instanţa în mod greşit a respins această excepţie motivând că APIA - Aparat Central are calitate procesuală pasivă întrucât a formulat răspunsul Ia plângerea prealabilă în data de 21.06.2018, precum şi notele de compensare nr. x/02.05.2018 şi nr. y/03.05.2018

Potrivit art. I alin. (1) din legea nr. 554/2004: "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim fi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public."

Conform art. 2 alin. (1) lit. C) din legea nr. 554/2004 actul administrativ este: "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice".

Însăşi instanţa reţine că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a APIA Aparat Central "se impune a fi analizată prin raportare la cauză, respectiv obiectul acţiunii formulate, respectiv anularea tuturor actelor administrative care au avut ca scop excluderea de la plată/considerarea ca ajutor necuvenit a sumelor solicitate de societatea reclamantă."

Or, după cum se poate observa, în prezenta speţă, APIA Aparat Central nu a emis niciun act administrativ cu privire la intimata-reclamantă.

În ceea ce priveşte răspunsul la plângerea prealabilă nr. 21294/21.05.2018, aprecizează că răspunsul emis de către APIA Aparat Central nu reprezintă un act administrativ, deaoarece nu naşte, modifică sau stinge raporturi juridice civile, acesta având rolul strict de opinie cu privire la această speţă.

Contestaţia intimatei-reclamante a fost soluţionată prin act administrativ, respectiv prin Decizia nr. 4532/15.06.2018 emisă de către APIA- Centrul Judeţean Timiş şi nu prin răspunsul formulat de APIA - Aparat Central care nu are nicio putere juridică, acesta fiind doar un punct de vedere.

Cu privire la notele de compensare emise de către APIA - Aparat Central:

APIA realizează deducerea creanţelor stabilite prin titlurile executorii din drepturile la plată aferente campaniilor ulterioare. Această operaţiune nu reprezintă o modalitate de executare silită, ci o modalitate de stingere a creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Operaţiunea de deducere din plăţi ulterioare, se realizează din oficiu, de drept. în baza art. 332 din O.U.G. nr. 74/2009 şi nu se aprobă printr-un act administrativ, fiind realizată în baza legii şi a titlului de creanţă (Procesul-verbal).

Concluzionând, nota de compensare reprezintă o înştiinţare şi nicidecum un act administrativ.

In cazul în care intimata-reclamantă ar fi obţinut definitiv anularea titlurilor de creanţă acestea fiind actele administrative si nu notele de compensare, situaţia ar fi fost repusă în starea iniţială, iar sumele deduse ar fi fost restituite în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitive.

Raporturile juridice au fost stabilite, în concret, între A.P.I.A.- Centrul Judeţean Timiş şi intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L., prin întocmirea proceselor-verbale de constatare.

Potrivit dispoziţiilor art. 222 din Noul C. civ.:

"persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă si nici persoana juridică subordonata nu răspunde pentru persoana juridică fată de care este subordonată, dacă prin lese nu se dispune altfel".

Între APIA - Aparat Central şi intimata-reclamantă nu există niciun raport juridic, iar potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt părţi într-un litigiu de contencios administrativ emitentul actului şi persoana care se consideră vătămată prin emiterea lui.

Se solicită admiterea excepţiei şi în consecinţă să se respingă acţiunea intimatei reclamante faţă de instituţia recurentă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

PE FOND

1. În ceea ce priveşte prima faptă imputată instanţa în mod greşit a reţinut că:

"Instanţa va înlătura apărările pârâtei APIA Timiş - cum că greutatea maximă la intrare nu se raportează la intrarea în exploataţie, ci la intrarea în categorie - întrucât aceste susţineri sunt lipsite de suport legal neavând corespondent nici în angajamentul asumat de reclamantă."

Prin apărările formulate la fond, atât APIA - Aparat Central cât şi APIA Centrul Judeţean Timiş au arătat prevederile legale încălcate de către intimata-reclamantă, respectiv OMADR nr. 826/2016 şi OMADR nr. 77/2016.

În cuprinsul Măsurii 215 se specifică:

"Plăţile se acordă pentru porcii graşi, scrofiţe si scroafe".

Prin urmare, pot beneficia de sprijin doar categoriile porc gras, scrofiţe si scroafe, in condiţii specifice pentru fiecare categorie de animale in parte si doar daca beneficiarul prezintă, pentru fiecare categorie pentru care a solicitat sprijin, documentele care fac dovada asigurării bunăstării porcinelor pe durata angajamentului asumat.

Pentru accesarea acestui sprijin, intimata reclamantă trebuia să îndeplinească următoarele condiţii:

Porcinele să fie încadrate in categoria pentru care se acorda si se solicita sprijinul în cerere, si anume porc gras (reclamanta recunoaşte ca, pentru fermele în cauza, porcinele intra în exploataţie ca tineret, apoi trec Ia categoria scrofiţe prăsilă);

Să se facă dovada respectării cerinţelor superioare de bunăstare conform fişei Măsurii 215 pentru perioada de la intrare în categoria porc gras si pana la ieşirea din exploataţie;

Sa se realizeze minimum un ciclu de producţie/exploataţie pentru categoria porc gras.

Potrivit Modelului cererii de plată pentru măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăţi in favoarea bunăstării porcinelor cuprins în Anexa 1 a Ordinului M.A.D.R. nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări, în categoria "porci graşi" pot fi cuprinşi porcii pentru îngrăşat de la o greutate în viu de maximum 30 kg/cap proveniţi din cumpărări la intrarea acestora în categorie, nu la intrarea în exploataţie. Această cerinţă a fost cunoscută si asumată de beneficiar la depunerea cererii de plată, prin semnarea cererii.

În plus, în conformitate cu prevederile Anexei 1 la Ordinului M.A.D.R. nr. 77/2016 - privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013:

"pe parcursul unui an de angajament trebuie să existe obligatoriu o perioadă de activitate de producţie şi reproducţie minimă. Perioada de activitate de producţie minimă pentru categoria porc gras reprezintă un ciclu de producţie...".

Ciclul de producţie pe parcursul unui an, pentru categoria porc gras, este definit ca fiind perioada dintre populare (intrarea animalelor în categoria porc gras) şi depopulare, respectiv livrarea porcilor.

Din datele declarate de beneficiarul S.C. A. S.R.L. în cererea de plată pentru anul 2017 numărul de cicluri estimat este de aprox. 2,3 cicluri porci graşi/an/ferma, rezultând astfel o durată medie a ciclului de producţie pentru porcii graşi de cea 158 zile, ceea ce înseamnă că aceasta este durata medie de păstrare în categoria porci graşi a animalelor pentru care se poate acorda sprijin beneficiarului.

Nu pot fi eligibile la plată pentru categoria porc gras porcinele care nu realizează un ciclu de producţie întreg în categoria pentru care a fost solicitat sprijinul.

Pentru toate cele 9 ferme la care s-a constatat această neconformitate, şi anume intrarea unui număr de porcine în categoria porc gras la o greutate medie de peste 30 kg/cap, acest număr de capete neeligibile la plată a fost notificat beneficiarului, pentru fiecare ferma, însă au fost excluse ca animale neeligibile doar în condiţiile în care beneficiarul a solicitat sprijin financiar pentru acestea.

Pentru 7 ferme din cele 9, beneficiarul nu a solicitat sprijin pentru acest efectiv neeligibil. Cu toate acestea şi cunoscând această condiţie, pentru 2 ferme din cele 9, beneficiarul a solicitat sprijin si pentru aceste animale neeligibile; în consecinţă, efectivul eligibil la plată a fost diminuat cu numărul de capete care au intrat în categoria porc gras la o greutate medie de peste 30 kg/cap, astfel: pentru ferma x - din cele 83.789 capete solicitate la plata s-au scăzut cele 1.469 capete neeligibile, iar pentru ferma x din cele 2.370 capete solicitate la plata s-a scăzut 1 cap neeligibil, deci un total de 1.470 capete neeligibile.

În cazul fermelor Dudeştii Vechi şi Gataia, porcinele sunt crescute pentru activitatea de reproducţie, iar intrarea acestora in categoria porci graşi are loc la o greutate de peste 100 kg/cap, printr-un act de mutaţie de la categoria scrofiţe prasilă, animalele fiind abatorizate în zilele imediat următoare.

Plăţile europene din fonduri nerambursabile F.E.A.D.R. pentru măsura 215 se acorda beneficiarilor, asa cum o arata obiectivul din fisa măsurii, pentru acoperirea costurilor suplimentare şi pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor.

Aceste plăţi au forma unei plăţi anuale fixe per unitate vita mare (UVM), pentru fiecare categorie şi subpachet si au fost calculate ca o compensaţie pentru pierderile de venit si costurile adiţionale suportate de fermieri în scopul menţinerii condiţiilor superioare de bunăstare a porcilor graşi, scrofiţelor si scroafelor pe o anumita perioada de timp in care aceste animale sunt menţinute in categoria eligibilă.

Ceea ce înseamnă ca, independent de cheltuiala efectivă a beneficiarului, acesta va primi o plata fixa/UVM pentru efectivul de porci care îndeplineşte condiţiile măsurii 215.

Cu alte cuvinte, cu cat mai târziu are loc intrarea in categorie a porcilor graşi, cu atât scade si perioada de menţinere in categorie a animalelor, scad si cheltuielile beneficiarului cu menţinerea condiţiilor superioare pentru categoria porc gras, iar acordarea plăţii fixe anuale/UVM nu se mai justifica.

Asigurarea si menţinerea condiţiilor superioare de bunăstare este obligatorie doar pe durata in care animalele sunt încadrate într-o categorie eligibila fin cazul de fata porc gras).

Chiar daca beneficiarul alege sa asigure condiţii superioare de bunăstare a animalelor pentru toate categoriile din ferma, cheltuiala efectuata de beneficiar pentru asigurarea unor condiţii superioare de bunăstare in perioadele in care animalele sunt încadrate in alte categorii decât cele eligibile (de ex. tineret, tineret reproducţie) nu poate face obiectul decontării din F.E.A.D.R.

Ţinând cont de cele de mai sus, din punct de vedere al A.P.I.A.. nu sunt eligibili la calculul sumei de plata anuale porcii graşi care au intrat in categorie la o greutate mai mare de 30 kg.

Cu privire la reducerea sancţiunii aplicate, proporţional cu gravitatea abaterii constatate

În cuprinsul cererii de ajutor şi a cererilor de plată din fiecare an de angajament, intimata-reclamantă a fost informată şi şi-a asumat prin semnarea declaraţiilor şi angajamentelor, inclusiv faptul că "nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute pentru acordarea plăţilor în favoarea bunăstării porcinelor, precum şi înscrierea cu intenţie în formular a informaţiilor incomplete/neconforme cu realitate pot atrage, după caz, reducerea/excluderea de Ia plată sprijinului, respectiv penalităţi/sancţiuni de natură financiară sau penală, după caz."

Prin Măsura 215 - plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine, din cuprinsul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 beneficiarilor li se acorda o plata fixa anuala/UVM pentru pachetul 4 a) - corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa daca aceştia respecta cerinţele superioare stabilite pentru acest pachet.

Pentru respectarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor conform Măsurii 215, este necesar un număr minim de 4 analize/an/sursa de apa si un număr minim de 8 analize/an/hală.

Aşa cum se observa, singurele documente obligatorii in baza cărora se acorda sprijinul pentru acest subpachet sunt buletinele de analiza a apei. Celelalte documente sunt conjuncturale si se depun, după caz, daca au existat acţiuni de corectare a calităţii apei, daca se înlocuiesc Filtre, daca exista dovezi ale întreţinerii sistemului de distribuţie a apei, sau alte asemenea.

Pentru a fi considerate valide, cele 4 buletine/an de analiza a apei la sursa si cele 8 buletine/an de analiză a apei la intrarea in fiecare hala trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

Probele de apa sa fie prelevate de beneficiar in perioada anului de angajament, din exploataţii si din hale populate cu porci din categoriile care fac obiectul cererii de plata (nu ar avea nicio relevanta probele prelevate din exploataţii/hale nepopulate sau populate cu alte categorii de porcine); Analizele sa fie realizate de un laborator autorizat/acreditat si rezultatele de laborator sa se înscrie in parametrii indicaţi de Măsura 215; Buletinele si rezultatele acestora sa fie înregistrate într-un registru de evidenta.

Elementele descrise mai sus sunt singurele care necesita atenţia beneficiarilor si pe baza cărora, după verificare, A.P.I.A. acorda/nu acorda plata fixa anuală/UVM pentru acest pachet.

Menţionează că, pe parcursul întregului angajament, nicio autoritate cu competente de verificare si/sau control la fata locului nu are sarcina de a preleva probe de apa care sa verifice respectarea cerinţelor superioare ale Măsurii 215 (nivelul nitriţilor si nitraţiilor). Acestea verifica, la rândul lor, doar elementele de mai sus prevăzute de lege pentru buletinele de analiza a apei.

În cazul beneficiarului S.C. A. S.R.L., valoarea totala încasată a sprijinului pentru pachetul 4a pe perioada angajamentului a fost de 16,139,376.45 euro, plătiţi in RON Ia cursul de schimb precizat in deciziile de plata. Sumele recuperate ca urmare a aplicării codului de sancţiune 6 la fermele Parta şi Padureni au fost de 1,891,519.98 euro. Ponderea cea mai mare în valoarea totala a sumelor încasate de reclamanta pe parcursul angajamentului o reprezenta acest subpachet.

A.P.I.A. a verificat şi îndeplinirea noii condiţii prevăzute de O.M.A.D.R. nr. 155/2017 pentru beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit la un an calendaristic întreg şi anume de a prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fişa măsurii: 4 buletine/an la sursa si 8 buletine/an la intrarea in hala. Acest lucru s-a realizat înainte de ultima plata, conform reglementarilor Ordinului.

Verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate si stabilirea sancţiunilor pentru acest subpachet nu poate fi realizata decât la sfârşitul anului, după ce beneficiarul a depus toate buletinele de analiza efectuate.

Ordinul de sancţiuni nr. 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor -pachetul a) -porcine si pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - Anexa 1 SISTEMUL DE SANCŢIUNI pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor"- pachetul a) porcine prevede aplicarea proporţională, in funcţie de gravitate, a sancţiunilor pentru aceasta neconforinitate, in funcţie de procentul de abatere calculat. In cazul de fata, acest procent a fost 100% si a determinat aplicarea sancţiunii pentru "nerespectarea cerinţei superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%", prevăzute de O.M.A.D.R. 77/2017, si anume:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusa de Ia plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare."

In concluzie, susţinerea expertului tehnic judiciar - specialitatea contabilitate-fonduri europene, cat si reţinerile instanţei de fond cu privire la sistemul de sancţiuni conceput astfel încât efectivul afectat de o neconformitate sa fie determinat pe trimestre si nu pe an in cazul subpachetului 4 a) sunt eronate şi nu pot fi reţinute.

Susţinerea expertului tehnic judiciar - specialitatea contabilitate-fonduri europene, cat si reţinerile instanţei de fond privitor la " a considera animale abatorizate în primul semestru caftind afectate de lipsa unui buletin de analiză la finalul anului nu ar corespunde sistemului de sancţiuni" (Obiectivul 1 din Raport) sunt eronate, intrucat nici fisa măsurii si nici sistemul de sancţiuni nu se refera la o perioada anume in care trebuie efectuate buletinele de analiza a apei. Data efectuării analizelor este stabilita de beneficiar in interiorul anului de cerere.

In ceea ce priveşte susţinerile expertului tehnic judiciar - specialitatea medicina sanitar-veterinara: "efectivele de animale nu au fost afectate de lipsa unui buletin de analiză la sursă şi/sau la hală, neexistând nicio afecţiune a animalelor aflate în fermele în care au lipsit buletinele de analiză a apei care să fi fost legate de eventuale deficienţe de calitate a apei", arătam ca termenul generic de "efectiv afectat" este definit in Manualul de procedura privind administrarea cererilor de sprijin/plata si a deconturilor justificative pentru Măsura 215 - Plăţi in favoarea bunăstării animalelor - pachet A) - porcine aprobat prin OMADR nr. 964/2016 astfel:

"Efectiv afectat - efectivul de animale pentru care s-a constatat nerespectarea cerinţelor superioare de bunăstare ". si nu in sensul afectării fizice in vreun fel a animalelor.

Nerespectarea unor condiţii superioare de bunăstare nu poate conduce in niciun Caz la afectarea fizica a animalelor, atâta timp cat condiţiile minime de bunăstare impuse de ANSVSA sunt respectate. Termenul "efectiv afectat" este utilizat exclusiv pentru calculul sancţiunilor administrative.

Conform O.M.A.D.R. 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - Anexa I SISTEMUL DE SANCŢIUNI pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor"- pachetul a) porcine, pentru cele 19 ferme pentru care nu au fost respectate cerinţele superioare privind numărul de buletine de analiza a apei, efectivul afectat a fost determinat astfel:

Pentru cele 15 ferme la care nu a fost prezentat numărul de 4 buletine de analiză/an la sursa, Ordinul 77/2017 nu prevede calculul efectivului afectat, deoarece pentru aceasta neregula se aplica direct codul de sancţiune 5:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusa de Ia plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare." Prin urmare, daca beneficiarul nu respecta numărul minim de 4 buletine valide/an la sursa/sursele de apa care alimentează întreaga exploataţie, nu se justifica acordarea sprijinului pentru niciun animal din exploataţia respectiva, in anul respectiv.

Pentru cele 4 ferme la care nu a fost prezentat numărul de 8 buletine de analiza/an la intrarea in fiecare hala, pentru nicio hala nu a fost respectata cerinţa superioara pentru anul de angajament prelungit 2017, prin urmare, pentru întregul efectiv de animale din exploataţiile respective nu a fost făcuta dovada respectării condiţiilor superioare impuse de Măsura 215 pentru anul 2017. Aşadar. întregul efectiv realizat din exploataţiile respective pentru care a fost solicitat sprijin in anul 2017 este considerat efectiv afectat, indiferent de data popularii/depopulării acestora.

În aceste cazuri, O.M.A.D.R. 77/2017 prevede calculul procentului de abatere: Procentul de abatere privind nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare (A determina astfel, conform O.M.A.D.R. 77/2016:

"A cond.sup.(%)

= efectiv afectat condiţii superioare/(efectiv realizat - efectiv afectat cond. sup.- efectiv afectat cond. min.) *I0O (în cazul in care rezultatul este mai mare de 100% se va calcula cu 100%)."

Pentru cele 4 exploataţii in cauza - Bulgarus, Sannicolau Marel, Nitchidorf 3 si Misca I - efectivul afectat condiţii superioare este asimilat efectivului realizat pentru întreaga exploatatie. Deci procentul de abatere determinat este 100%, asa cum reiese si din fisele de calcul transmise beneficiarului.

Pentru "nerespectarea cerinţei superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%", atât O.M.A.D.R. 905/2016, cat si O.M.A.D.R. nr. 77/2017 prevede atribuirea codului de sancţiune 5:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare."

De asemenea, nu are nicio relevanţă faptul că potrivit concluziilor cuprinse în raportul de expertiză tehnică juridică - specialitatea medicină sanitar-veterinară, numărul de animale afectate de neregula constatată este 0, întrucât legea nu prevede vreo derogare de la aplicarea sancţiunii în funcţie de numărul de animale afectate.

Legea prevede în mod clar că: "Fermierului i se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusa de ta plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv pentru "nerespectarea cerinţei superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%".

Prin urmare, APIA a făcut o corectă aplicare a principiului proporţionalităţii, aplicând prevederile legale în vigoare, respectiv O.M.A.D.R. nr. 905/2016 şi O.M.A.D.R. nr. 77/2017.

Concluzionând, apreciază că atât determinarea efectivului afectat cat si aplicarea sancţiunilor au fost efectuate atât cu respectarea prevederilor legale in vigoare cât şi a principiul proporţionalităţii.

În ceea ce priveşte plata dobânzilor solicitate prin cererea de chemare în judecată, se poate observa că intimata-reclamanta nu arată care sunt temeiurile pe baza cărora si-a întemeiat acest petit - plata dobânzilor şi penalităţilor, practic acest petit este nemotivat.

Instanţa de fond, în mod incorect a obligat APIA la plata sumei de 1.898.778,87 RON - aferentă suinei de 7.572.236 RON având în vedere aspectele prezentate pe larg la punctul 11.2 din prezentul recurs, instanţa reţinând în mod greşit că nu a fost respectat principiul proporţionalităţii, astfel aplicând dobânzi la suma rezultată din nerespectarea acestui principiu.

Instanţa în mod greşit a aplicat prezentei speţe art. 1531 din C. civ., care prevede că:

Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (...)"

Între instituţia recurentă şi intimata-reclamantă nu au existat şi nu există raporturi de drept comercial sau civil şi în consecinţă, neexistând astfel de raporturi, nu putem fi ţinuţi să răspundem faţă de aceasta cu plată dobânzii legale, reprezentând, în opinia acesteia, ca fiind prejudiciul suferit.

Nu se poate vorbi de existenţa unei "creanţe", deoarece NU EXISTĂ O CREANŢĂ.

APIA nu are nicio obligaţie de plată către intimata-reclamantă, petitul privind plata dobânzilor si penalităţilor de întârziere este neîntemeiat.

Dreptul de creanţă este un drept al uneia din persoanele participante la un raport juridic (creditor) de a cere celeilalte părţi (debitor) să îndeplinească obligaţia de a da, de a face sau de a nu face ceva, pe care aceasta din urmă şi-a asumat-o.

Aşa cum a arătat, intimata-reclamanta nu are un drept de creanţă împotriva instituţiei noastre, deoarece simplu fapt al depunerii unei cereri de sprijin, nu dă dreptul intimatei-reclamante de a primi suma de plată aferentă celor înscrise in cererea de plată.

Aceste sume de plată se acordă NUMAI IN SITUAŢIA in care fermierul ÎNDEPLINEŞTE TOATE CONDIŢIILE DE ELIGIBILITATE specifice fiecărei scheme de sprijin solicitate si numai după ce APIA Centrul judeţean verifică/gestionează si autorizează respectivele sume la plată.

APIA aparat central sau APIA Centrul Judeţean nu si-au asumat niciodată, plata unor sume de bani, in lipsa verificării îndeplinirii de către intimata reclamantă a tuturor condiţiilor de eligibilitate.

Nu se poate imputa instituţiei recurente sau nu poate fi considerat că APIA ar avea vreo culpă in gestionarea cererii de sprijin depuse de reclamantă, mai ales că însăşi instanţa a reţinut cu privire Ia faptele imputate 2 si 3. la pagina 78, "f.") faptele imputate prin Decizia de plată nr. a.TM0I0/28.03.2018, însoţită de anexă şi Fişele de calcul pentru fiecare exploataţie în parte, există, fiind săvârşite de reclamantă"

Instanţa în mod eronat afirmă la pg. 81 că "principiul acoperirii integrale a prejudiciului produs prin întârzierea nejustificată."

Intimata-reclamanta nu a fost îndreptăţită să primească sprijin financiar din fondurile europene şi naţionale, deoarece nu a îndeplinit condiţiile de eligibilitate prevăzute de actele normative in vigoare (acelaşi lucru reţinând chiar şi instanţa de fond cu privire la faptele 2 şi 3), prin urmare, nu putem discuta de o întârziere nejustificată.

De asemenea, faptul că prezumţia de temeinicie si legalitate de care se bucură actul administrativ a fost răsturnată parţial (CV PRIVIRE LA FAPTA IMPUTATĂ NR. 1. SI NICIDECUM LA FAPTELE 2 SI 3) de către instanţă prin desfiinţarea parţială a actului, nu înseamnă în mod automat dovedirea unei culpe iar în lipsa culpei nu poate fi aplicată nicio sancţiune.

Totodată, învederează instanţei faptul că, potrivit art. 2 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, sumele sub formă de dobânzi se vor plăti numai dacă acordarea acestora rezultă din prevederi contractuale sau din dispoziţii legale exprese, iar în cazul în care contractul sau dispoziţia legală prevede faptul că obligaţia este purtătoare de dobânzi, fără să se prevadă rata dobânzii, se va acorda dobânda legală.

Deci, dobânda legală se poate acorda doar în două situaţii:

când există dispoziţii legale în vigoare prin care să se prevadă acest fapt, în această speţă, acestea fiind inexistente;

când aceste dobânzi sunt prevăzute în contractul încheiat între părţi, or, în speţa dedusă judecăţii, între intimata reclamantă şi A.P.I.A. nu există un astfel de contract.

Decizia de plată este un act administrativ unilateral, prin care, fermierului, i se acordă sumele la care acesta ar fi îndreptăţit, ca şi subvenţie, în situaţia în care ar îndeplinii toate cerinţele legale şi nu un raport contractual.

CU PRIVIRE LA CHELTUIELILE DE JUDECATĂ

Consideră că instanţa în mod greşit a obligat APIA-Aparat Central la plata acestora, având în vedere următoarele:

Potrivit art. 453 din C. proc. civ.:

"(1) Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea pârtii care a câştigat, sa ii plătească acesteia cheltuieli de judecata."

De asemenea, potrivit art. 274 C. proc. civ.:

"Partea care cade în pretenţiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată."

Obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată stabilită de art. 274 alin. (1) C. proc. civ. are ca temei culpa procesuală a părţii care a provocat aceste cheltuieli si reprezintă obiect al raportului juridic născut între partea care a căzut în pretenţii si partea adversă.

Instanţa afirmă că: "Poziţia procesuală prezintă relevanţă în raport de fiecare capăt de cerere doar la acordarea cheltuielilor de judecată - prin obligarea doar a părţii care a pierdut procesul - prin admiterea anumitor capete de cerere".

Or, instanţa a obligat pârâtele la plata cheltuielilor de judecată, în solidar, în condiţiile în care, în ceea ce priveşte APIA - Aparat Central, instanţa a dispus doar anularea răspunsului la plângerea prelabilă, răspuns care nu reprezină un act administrativ, şi a cărui anulare nu produce niciun efect juridic.

Analizând acest aspect în raport cu art. 453 şi art. 274 din C. proc. civ., consideră că APIA Aparat Central nu are culpă procesuală, întrucât răspunsul la plângerea prealabilă nu a adus nicio vătămare intimatei-reclamante, aceasta neinfluenţând decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 4532/15.06.2018 emisă de către APIA- Centrul Judeţean Timiş.

În aceea ce priveşte cuantumul acestor cheltuieli de judecată:

Apreciază că, în prezenta cauză, subzistă criterii legale pentru exercitarea atribuţiei reducerii motivate a cheltuielilor de judecată, în baza art. 451 C. proc. civ., având în vedere următoarele:

Potrivit art. 451:

"(2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său,

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experţilor judiciari şi a specialiştilor numiţi în condiţiile uri. 330 alin. (3)."

Deşi norma este plasată în această secţiune dedicată cheltuielilor de judecată, art. 451 alin. (3) noul C. proc. civ. permite instanţei a dispune, chiar şi din oficiu, reducerea motivată şi a plăţii cuvenite experţilor judiciari şi a specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3) noul C. proc. civ.

Art. 451 noul C. proc. civ. prevede că onorariile experţilor judiciari pot fi micşorate de instanţă "chiar şi din oficiu". Simpla utilizare a acestei sintagme instituie regula implicită că, în virtutea roiului activ, judecătorul, atunci când observă lipsa de proporţionalitate dintre conţinutul rapoartelor de expertiză şi onorariul solicitat de către expert, poate dispune reducerea acestuia

De asemenea, art. 23 din O.G. nr. 2/2000 prevede că: "(1) Onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabileşte de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcţie de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus si de gradul profesional ori ştiinţific al expertului sau al specialistului."

Analizând rapoartele de expertiză depuse de către experţi, precum şi deconturile justificative, se observa faptul că onorariile percepute de către aceştia sunt exagerate chiar exorbitante raportat la obiectivele expertizelor şi la conţinutul acestor rapoarte.

Onorariile sunt nejustificat de mari faţă de volumul de muncă al experţilor şi complexitatea lucrărilor, motivele de reducere a onorariului Fiind fundamentate, în mod corect, pe dispoziţiile art. 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2000 şi art. 451 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

Cu privire la raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de dl. B., se solicită un total de 56.000 RON pentru un raport de expertiză de 33 pg. realizat în 280 ore. Aşa cum a opinat şi la fond, acesta a aplicat în mod greşit o serie de prevederi, astfel acest raport trebuind să fie refăcut din punctul nostru de vedere, fapt ce duce în mod evident la reducerea onorariului acestuia.

În ceea ce priveşte raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea sanitar veterinară, realizat de dna. C., din totalul de 242 de pagini. ale raportului, de la pagina. 5 la pagina. 119 sunt enumerate doar documentele solicitate de la reclamantă. De asemenea, nu există nicio notă de evaluare a onorariului acesteia, astfel că această sumă este nejustificată şi se impune a fi redusă.

Pe cale de consecinţă, raportat la munca depusă de către experţi precum si la obiecţiunile formulate cu privire la rapoartele de expertiză întocmite de aceştia, consideră că se impune în baza art. . 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2000 şi art. 451 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., reducerea onorariilor solicitate de către experţi.

Totodată, sumele acordate cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorarii avocaţiale sunt exagerate, în raport de onorariile avocaţiale practicate, nu se justifică în raport de munca prestată efectiv de avocat, au un vădit caracter voluntar şi nu îndeplinesc cerinţa caracterului rezonabil.

Potrivit Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei De Plăţi Şi Intervenţie Pentru Agricultură, Agenţia este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, un motiv în plus pentru a considera că este total nelegitim ca resursele financiare ale statului şi ale sectorului public, să fie folosite pentru plata fie a onorariilor de avocaţi, fie a cheltuielilor de judecată când acestea ar putea să primească o destinaţie utilă şi în concordanţă cu misiunea legală a fiecărei entităţi publice.

Cât timp însăşi legiuitorul român a prevăzut la art. 451 alin. (2) că instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

De altfel, reducerea onorariului avocaţial nu are semnificaţia acordării unui avantaj acelei părţi şi a prejudicierii părţii care a solicitat plata acestor cheltuieli de judecată, întrucât este o măsură legală, care nu se aplică discreţionar ci numai dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de normele legale anterior menţionate, fiind necesar să fie întrunită ipoteza prevăzută de lege pentru a se proceda în acest sens.

Consideră că reducerea cheltuielilor de judecată nu este o cenzurare a onorariului de avocat stabilit între părţile contractului de asistenţă juridică, ci este consecinţa evaluării cheltuielilor de judecată, care trebuie să ţină cont de proporţia rezonabilă între suma de bani achitată cu titlu de onorariu de avocat şi munca prestată de către avocat.

În acest sens este şi practica în această materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil (cauzele Costin împotriva României, Străin împotriva României, Stere şi alţii împotriva României, Raicu împotriva României).

De asemenea, s-a statuat că onorariile avocaţiale urmează să fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare şi au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil. Dispoziţiile art. 451 alin. (3) C. proc. civ. nu contravin nici dispoziţiilor ari. 30 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, conform cărora contractul dintre avocaţi şi client nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect de niciun organ al statului. Aceste prevederi se aplică exclusiv raporturilor contractuale dintre părţile contractului de asistenţă juridică, fiind o aplicaţie particulară a art. 1270 C. civ., care consacră principiul obligativităţii respectării contractului de către părţi, clientul având obligaţia de a achita integral onorariul, pe care însă nu îl va putea recupera de la partea adversă, în măsură în care va câştiga procesul, decât dacă instanţa va aprecia asupra caracterului sau real, necesar şi rezonabil.

Art. 451 alin. (2) noul C. proc. civ. prevede că onorariile avocaţiale pot fi micşorate de instanţă "chiar şi din oficiu". Simpla utilizare a acestei sintagme instituie regula implicită a posibilităţii de a reduce onorariile avocaţiale la cererea părţii adverse, accentuarea "chiar şi din oficiu" subliniind că, în virtutea rolului activ, judecătorul poate să suplinească absenţa acestei cereri atunci când observă lipsa de proporţionalitate dintre "circumstanţele cauzei" şi cuantumul sumei achitate cu titlu de onorariu avocaţial.

Insistând asupra acestei interpretări, raţiunea pentru care legiuitorul permite reducerea acestor categorii de cheltuieli de judecată - protejarea părţii ce a căzut în pretenţii de instituirea unei obligaţii excesiv de oneroase, având izvorul într-un contract faţă de care are calitatea de terţ.

Astfel, regularizarea cuantumului sumelor achitate cu titlu de onorariu avocaţial, proporţional cu circumstanţele cauzei, este menită să asigure un just echilibru între dreptul părţii ce va avea câştig de cauză de a-şi recupera cheltuielile avansate şi culpa procesuală a părţii ce a căzut în pretenţii.

Deşi judecătorul cauzei este ţinut să aprecieze cuantumul onorariului avocaţial din prisma "valorii sau complexităţii cauzei (...), activităţii desfăşurate de avocat (...) şi circumstanţelor cauzei", el este totodată ţinut ca aprecierea să fie realizată fie în sensul constatării rezonabilităţii onorariului, fie în sensul constatării cuantumului său exagerat.

Fără a aduce atingere clauzelor contractului de asistenţă juridică, instanţa de control judiciar poate să reducă cuantumul onorariului avocaţial solicitat cu titlu de cheltuieli de judecată prin aprecierea disproporţionalităţii acestuia în raport cu limitele pricinii.

Solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat, casarea în parte sentinţă recurată, iar pe fond să se admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a APIA - Aparat Central şi să se respingă acţiunea intimatei-reclamante ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii ca fiind temeinice şi legale actele administrative contestate.

În drept, îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ. raportat la celelalte prevederi legale invocate în întâmpinarea depusă la fondul cauzei.

Recurenta-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean Timiş a formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 181/07.04.2021, pronunţată de către Curtea de Apel Timişoara criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând ca pe baza probelor administrate în cauză, să fie admis recursul, casată în parte sentinţa recurată, iar pe fond să se respingă cererea intimatei-reclamante ca neîntemeiată.

Se susţine că în cuprinsul Măsurii 215 se specifica: plăţile se acorda pentru porcii grasi, scrofite şi scroafe". Prin urmare, pot beneficia de sprijin doar categoriile porc gras, scrofite si scroafe în condiţii specifice pentru flecare categorie de animale in parte si doar daca beneficiarul prezintă, pentru fiecare categorie pentru care a solicitat sprijin, documentele care fac dovada asigurării bunăstării porcinelor pe durata angajamentului asumat.

Astfel, A.P.I.A. urmăreşte îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate exclusiv pentru categoriile de porcine pentru care se acorda si a fost solicitat sprijinul conform cererii, si anume porci graşi, scrofite sau scroafe, de la intrarea acestora in categorie si pana la ieşirea lor din categorie sau din exploatatie, după caz.

Potrivit precizărilor din Modelul cererii de plată pentru măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor cuprins in Anexa 1 la O.M.A.D.R. nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări din 09.06.2016,

"Efectivul rectificat aferent perioadei de referinţă nouă, 01.01.2017 - 31.12.2017, reprezintă:

- pentru categoriile porci graşi - efectivul livrat în perioada anului de angajament ajustat, conform deconturilor depuse şi livrărilor estimate până la încheierea perioadei ajustate - 31.12.2017 (porci pentru îngrăşat de la o sreutate în viu de maximum 30 kg proveniţi din cumpărări/transfer)"

In plus, in conformitate cu prevederile Anexei 1 la OM ADR 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 'Plăţi privind bunăstarea animalelor -pachetul a) -porcine şi pachetul b) -păsări" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013- lit. C), punctul 1, paragraful 7:,pe parcursul unui an de angajament trebuie să existe obligatoriu o perioadă de activitate de producţie şi reproducţie minimă. Perioada de activitate de producţie minimă pentru categoria porc gras reprezintă un ciclu de producţie...".

In cazul fermelor Dudestii Vechi si Gataia, porcinele sunt crescute pentru activitatea de reproducţie. iar intrarea acestora in categoria porci graşi are loc la o greutate de peste 100 kg/cap, printr-un act de mutaţie de la categoria scrofite prasila, animalele fiind abatorizate in zilele imediat următoare. (ANEXA 8)

Nu sunt eligibile la plata pentru categoria porc gras porcinele care nu realizează un ciclu de producţie in categoria pentru care sprijinul a fost solicitat

Tinand cont de cele de mai sus, in cazul categoriei porc gras, intrarea in exploatatie la o greutate sub 30 kg a purceilor din producţie proprie, asa cum susţine reclamanta, nu este o condiţie suficienta pentru acordarea sprijinului daca nu sunt respectate cumulativ si celelalte cerinţe:

Porcinele sa fie încadrate in categoria pentru care se acorda si se solicita sprijinul in cerere, si anume porc gras (reclamanta recunoaşte ca, pentru fermele in cauza, porcinele intra în exploatatie ca tineret, apoi trec la categoria scrofite prasila);

Sa se facă dovada respectării cerinţelor superioare de bunăstare conform fisei Măsurii 215 pentru perioada de la intrare in categoria porc gras si pana la ieşirea din exploatatie:

Sa se realizeze minimum un ciclu de productie/exploatatie pentru categoria porc gras.

Toate aceste condiţii cumulative enumerate mai sus au următorul raţionament:

Plăţile europene din fonduri nerambursabile F.E. A.D.R. pentru măsura 215 se acorda beneficiarilor, asa cum o arata obiectivul din fisa măsurii, pentru acoperirea costurilor suplimentare si pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor.

Aceste plaţi au forma unei plaţi anuale fixe per unitate vita mare (UVM), pentru fiecare categorie si subpachet si au fost calculate ca o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile adiţionale suportate de fermieri in scopul menţinerii condiţiilor superioare de bunăstare a porcilor graşi, scrofiţelor şi scroafelor pe o anumita perioada de timp in care aceste animale sunt menţinute in categoria eligibila.

Ceea ce înseamnă ca, independent de cheltuiala efectiva a beneficiarului, acesta va primi o plata fixa/UVM pentru efectivul de porci care îndeplineşte condiţiile măsurii 215.

Cu alte cuvinte, cu cat mai târziu are loc intrarea in categorie a porcilor graşi, cu atât scade si perioada de menţinere in categorie a animalelor, scad si cheltuielile beneficiarului cu menţinerea condiţiilor superioare pentru categoria porc gras, iar acordarea plăţii fixe anuale/UVM nu se mai justifica.

Obligativitatea intrării in categoria porc gras a animalelor la o greutate sub 30 kg oferă statului membru si legiuitorului asigurări ca beneficiarul realizează cheltuiala si ca plata anuala fixa calculata nu se acorda nejustificat niciunui beneficiar.

Asigurarea si menţinerea condiţiilor superioare de bunăstare sunt obligatorii doar pe durata in care animalele sunt încadrate intr-o categorie eligibila (in cazul de fata porc gras).

Chiar daca beneficiarul alege sa asigure condiţii superioare de bunăstare a animalelor pentru toate categoriile din ferma, cheltuiala efectuata de beneficiar pentru asigurarea unor condiţii superioare de bunăstare in perioadele in care animalele sunt incadrate in alte categorii decât cele eligibile (de ex. tineret, tineret reproducţie) nu poate face obiectul decontării din F.E.A.D.R.

A.P.I.A., A.F.I.R., D.S.V.S.A. sau alte organe cu competente de verificare nu solicita documente, nu verifica si nu urmăresc respectarea condiţiilor superioare de bunăstare pentru alte categorii de animale decât cele eligibile in cadrul măsurii (porc gras/scrofite/scroafe) si pentru care beneficiarul a solicitat sprijin in cererea de plata,

Tinand cont de cele de mai sus, din punct de vedere al A.P.I.A.. nu sunt eligibili la calculul sumei de plata anuale porcii graşi care au intrat in categorie la o greutate mai mare de 30 kg.

"Referitor la faptele imputate 2 şi 3 - constând în lipsa buletinelor de analiza a apei sistemul de sancţiuni este conceput astfel încât efectivul afectat de o neconformitate să fie determinat pe trimestre, iar nu pe an şi, în plus, a considera animale abatorizate în primul semestru ca fiind afectate de lipsa unui buletin de analiză la finalul anului nu ar corespunde sistemului de sancţiuni (Obiectivul 1 din Raport).

Mai mult, în privinţa consecinţelor produse, este de reţinut, că prin raportul de expertiză tehnică judiciară ~ specialitatea medicină sanitar-veterinară, întocmit de exp. dr. C. (Voi. X, filele x), se arată, că efectivele de animale nu au fost afectate de livsa unui buletin de analiză la sursă si/sau la hală. neexistând nicio afecţiune a animalelor aflate în fermele în care au lipsit buletinele de analiză a apei care să fi fost legate de eventuale deficienţe de calitate a apei.

Or, în aceste condiţii, văzând că potrivit concluziilor cuprinse în raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea medicină sanitar-veterinară, întocmit de exp. dr. C., numărul de animale afectate de neregula constatată este 0 (zero), cât şi concluziile din raportul de expertiză tehnică judiciară ~ specialitatea contabilitate -fonduri europene, întocmit de exp. B., instanţa apreciază, că o reducere de 1.498,500 RON (în loc de 9.070.736 RON) - care reprezintă un procent de 16,5 % din valoarea sprijinului, corespunde exigenţei reclamate în cauză, fiind proporţională cu gravitatea abaterii constatate -constând în lipsa unui număr suficient de bidetine de analiză la hală & sursă."

De asemenea, atât instanţa cat si expertul in mod eronat au reţinut "Astfel, prin raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea contabilitate -fonduri europene, întocmit de exp. B. (Voi. IX, filele x), se atestă fătul că sistemul de sancţiuni este conceput astfel încât efectivul afectat de o neconformitate să fie determinat pe trimestre, iar nu pe an şi, în plus, a considera animale abatorizate în primul semestru ca fiind afectate de lipsa unui buletin de analiză la finalul anului nu ar corespunde sistemului de sancţiuni (Obiectivul I din Raport)."

Mai mult, în privinţa consecinţelor produse, este de reţinut, că prin raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea medicină sanitar-veterinară, întocmit de exp. dr. C. (filele x), se arată că efectivele de animale nu au fost afectate de lipsa unui buletin de analiză la sursă şi/sau la hală, neexistând nicio afecţiune a animalelor aflate în fermele în care au lipsit buletinele de analiză a apei care să fi fost legate de eventuale deficienţe de calitate a apei.

Văzând că potrivit concluziilor cuprinse în raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea medicină sanitar-veterinară, întocmit de exp. dr. C., numărul de animale afectate de neregula constatată este 0 (zero), cât şi concluziile din raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea contabilitate - fonduri europene, întocmit de exp. B., instanţa apreciază, că o reducere de 1.498,500 RON (în loc de 9.070.736 RON) - care reprezintă un procent de 16,5 % din valoarea sprijinului, corespunde exigenţei reclamate în cauză, fiind proporţională ca gravitatea abaterii constatate -constând în lipsa unui număr suficient de buletine de analiză la hală & sursă.

Prin Măsura 215 - plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine, din cuprinsul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, beneficiarilor li se acorda o plata fixa anuala/UVM pentru pachetul 4 a) - corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa daca aceştia respecta cerinţele superioare stabilite pentru acest pachet.

Pentru respectarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor conform Măsurii 215, este necesar un număr minim de 4 analize/an/sursa de apa şi un număr minim de 8 analize/an/hală.

Asa cum se observa, singurele documente obligatorii in baza cărora se acorda sprijinul pentru acest subpachet sunt buletinele de analiza a apei. Celelalte documente sunt conjuncturale si se depun, după caz, daca au existat acţiuni de corectare a calităţii apei, daca se înlocuiesc filtre, daca exista dovezi ale Întreţinerii sistemului de distribuţie a apei, sau alte asemenea.

Pentru a fi considerate valide, cele 4 buletine/an de analiza a apei la sursa şi cele 8 buletine/an de analiza a apei la intrarea in fiecare hala trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

- Probele de apa sa fie prelevate de beneficiar in perioada anului de angajament, din exploataţii si din hale populate cu porci din categoriile care fac obiectul cererii de plata (nu ar avea nicio relevanta probele prelevate din exploatatii/hale nepopulate sau populate cu alte categorii de porcine); Analizele sa fie realizate de un laborator autorizat/acreditat si rezultatele de laborator sa se inscrie in parametrii indicaţi de Măsura 215; Buletinele si rezultatele acestora sa fie inregistrate intr-un registru de evidenta.

Elementele descrise mai sus sunt singurele care necesita atenţia beneficiarilor si pe baza cărora, după verificare, A.P.I.A. acorda/nu acorda plata fixa anuala/UVM pentru acest pachet.

Pe parcursul întregului angajament, nici o autoritate cu competente de verificare si/sau control la fata locului nu are sarcina de a preleva probe de apa care sa verifice respectarea cerinţelor superioare ale Măsurii 215 (nivelul nitriţilor si nitraţilor). Acestea verifica, la rândul lor, doar elementele de mai sus prevăzute de lege pentru buletinele de analiza a apei.

In cazul beneficiarului S.C. A. S.R.L., valoarea totala incasata a sprijinului pentru pachetul 4a pe perioada angajamentului a fost de 16,139,376.45 euro, plătiţi in RON la cursul de schimb precizat in deciziile de plata. Sumele recuperate ca urmare a aplicării codului de sancţiune 6 la fermele Parta si Padureni au fost de 1,891,519.98 euro. După cum reiese din ANEXA 14 la prezenta, ponderea cea mai mare in valoarea totala a sumelor incasate de reclamanta pe parcursul angajamentului o reprezenta acest subpachet.

A.P.I.A. a verificat si îndeplinirea noii condiţii prevăzute de O.M.A.D.R. 155/2017 pentru beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit la un an calendaristic intreg, si anume de a prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fisa măsurii: 4 buletine/an la sursa si 8 buletine/an la intrarea in hala. Acest lucru s-a realizat înainte de ultima plata, conform reglementarilor Ordinului, si este prezentat in ANEXA 7- dosarul administrativ 2017 la prezenta.

Verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate si stabilirea sancţiunilor pentru acest subpachet nu poate fi realizata decât la sfârşitul anului, după ce beneficiarul a depus toate buletinele de analiza efectuate.

Ordinul de sancţiuni nr. 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor -pachetul a) -porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - Anexa 1 SISTEMUL DE SANCŢIUNI pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor"- pachetul a) porcine prevede aplicarea proporţionala, in funcţie de gravitate, a sancţiunilor pentru aceasta neconformitate, in funcţie de procentul de abatere calculat. In cazul de fata, acest procent a fost 100% si a determinat aplicarea sancţiunii pentru "nerespectarea cerinţei superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%", prevăzute de O.M.Â.D.R. 77/2017, si anume:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare.

In concluzie, susţinerea expertului tehnic judiciar - specialitatea contabilitate-fonduri europene, cat si reţinerile instanţei de fond cu privire la sistemul de sancţiuni conceput astfel incat efectivul afectat de o neconformitate sa fie determinat pe trimestre si nu pe an in cazul subpachetului 4 a) este eronata si nu poate fi reţinuta.

Susţinerea expertului tehnic judiciar - specialitatea contabilitate-fonduri europene, cat si reţinerile instanţei de fond privitor la " a considera animale abatorizate în primul semestru ca fiind afectate de lipsa unui buletin de analiză la finalul anului nu ar corespunde sistemului de sancţiuni" (Obiectivul 1 din Raport) sunt eronate, intrucat nici fisa măsurii si nici sistemul de sancţiuni nu se refera la o perioada anume in care trebuie efectuate buletinele de analiza a apei. Data efectuării analizelor este stabilita de beneficiar in interiorul anului de cerere.

In ceea ce priveşte susţinerile expertului tehnic judiciar - specialitatea medicina sanitar-veterinara: "efectivele de animale nu au fost afectate de lipsa unui buletin de analiză la sursă şi/sau la hală, neexistând nicio afecţiune a animalelor aflate în fermele în care au lipsit buletinele de analiză a apei care să fi fost legate de eventuale deficienţe de calitate a apei",arătam ca termenul generic de "efectiv afectat" este definit in Manualul de procedura privind administrarea cererilor de sprijin/plata si a deconturilor justificative pentru Măsura 215 - Plaţi in favoarea bunăstării animalelor - pachet A) - porcine aprobat prin OMADR nr. 964/2016 astfel:

"Efectiv afectat - efectivul de animale pentru care s-a constatat nerespectarea cerinţelor superioare de bunăstare ", si nu in sensul afectării fizice in vreun fel a animalelor.

Nerespectarea unor condiţii superioare de bunăstare nu poate conduce in niciun caz la afectarea fizica a animalelor, atâta timp cat condiţiile minime de bunăstare impuse de ANSVSA sunt respectate. Termenul "efectiv afectat" este utilizat exclusiv pentru calculul sancţiunilor administrative.

Conform O.M.A.D.R. 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor -pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - Anexa 1 SISTEMUL DE SANCŢIUNI pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor"- pachetul a) porcine, pentru cele 19 ferme pentru care nu au fost respectate cerinţele superioare privind numărul de buletine de analiza a apei, efectivul afectat a fost determinat astfel:

Pentru cele 15 ferme la care nu a fost prezentat numărul de 4 buletine de analiza/an la sursa (din ANEXA 7- dosarul administrativ 2017 si ANEXA 13 la prezenta), Ordinul 77/2017 nu prevede calculul efectivului afectat, deoarece pentru aceasta neregula se aplica direct codul de sancţiune 5:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet exploataţia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare/* Prin urmare, daca beneficiarul nu respecta numărul minim de 4 buletine valide/an la sursa/sursele de apa care alimentează Întreaga exploatatie, nu se justifica acordarea sprijinului pentru niciun animal din exploatatia respectiva, in anul respectiv.

Pentru cele 4 ferme la care nu a fost prezentat numărul de 8 buletine de analiza/an la intrarea in fiecare hala (Bulgarus, Sartnicolau Marel, Nitchidorf 3 si Mişca 1 din ANEXA 7- dosarul administrativ 2017 si ANEXA 13 la prezenta), pentru nicio hala nu a fost respectata cerinţa superioara pentru anul de angajament prelungit 2017, prin urmare, pentru intregul efectiv de animale din exploataţiile respective nu a fost făcuta dovada respectării condiţiilor superioare impuse de Măsura 215 pentru anul 2017. Aşadar, întregul efectiv realizat din exploataţiile respective pentru care a fost solicitat sprijin in anul 2017 este considerat efectiv afectat, indiferent de data popularii/depopulării acestora.

In aceste cazuri, O.M.A.D.R. 77/2017 prevede calculul procentului de abatere:

Procentul de abatere privind nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare (A Cond.mp.(%) se determina astfel, conform O.M.A.D.R. 77/2016:

"A cond.sup.(%) = efectiv afectat condiţii superioare/(efectiv realizat - efectiv afectat cond. sup. - efectiv afectat cond. min.) *100 (în cazul în care rezultatul este mai mare de 100% se va calcula cu 100%)."

Pentru cele 4 exploataţii in cauza - Bulgarus, Sannicolau Marel, Nitchidorf 3 si Mişca 1 - efectivul afectat condiţii superioare este asimilat efectivului realizat pentru întreaga exploatatie, deci procentul de abatere determinat este 100%, asa cum reiese si din fisele de calcul transmise beneficiarului.

Pentru "nerespectarea cerinţei superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%", atât O.M.A.D.R. 905/2016, cat si O.M.A.D.R. 77/2017 prevede atribuirea codului de sancţiune 5:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare."

Apreciază ca atât determinarea efectivului afectat cat si aplicarea sancţiunilor au fost efectuate cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Referitor la plata dobânzii, se retine ca"prin art. 1531 C. civ. (Legea 287/2009) este legiferat principiul reparării integrale a prejudiciului:

"Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Creditorul are dreptul şi la repararea prejudiciului nepatrimonial. ".

Instanţa arată, că respectarea principiului acoperiri integrale a prejudiciului produs prin întârzierea nejustificată a plăţii sau chiar neplata acestuia, se realizează nu doar prin plata drepturilor restante, ci şi prin obligarea debitorului la plata de daune-interese constând printre altele, în dobânda legală aferentă sumelor neplătite sau plătite cu întârziere."

Din analiza cererii de chemare in judecată, se poate observa că intimata-reclamanta nu arată care sunt temeiurile pe baza cărora si-a întemeiat acest petit - plata dobânzilor şi penalităţilor, practic acest petit fiind nemotivat.

În primul rând, instanţa de fond, în mod incorect a obligat APIA la plata sumei de 1.898.778,87 RON -aferentă sumei de 7.572.236 RON având în vedere aspectele prezentate pe larg la punctul II.2 din prezentul recurs, instanţa reţinând în mod greşit că nu a fost respectat principiul proporţionalităţii, astfel aplicând dobânzi la suma rezultată din nerespectarea acestui principiu.

In al doilea rând, instanţa în mod greşit a aplicat prezentei speţe art. 1531 din C. civ., care prevede că:

"(l)Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a fiicut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (...)"

Între instituţia recurentă şi intimata-reclamantă nu au existat şi nu există raporturi de drept comercial sau civil şi în consecinţă, neexistând astfel de raporturi, nu putem fi ţinuţi să răspundem faţă de aceasta cu plată dobânzii legale, reprezentând, în opinia acesteia, ca fiind prejudiciul suferit.

Nu se poate vorbi de existenţa unei "creanţe", deoarece NU EXISTĂ O CREANŢĂ.

APIA nu are nicio obligaţie de plată către intimata-reclamantă, petitul privind plata dobânzilor si penalităţilor de întârziere este neîntemeiat.

Dreptul de creanţă este un drept al uneia din persoanele participante la un raport juridic (creditor) de a cere celeilalte părţi (debitor) să îndeplinească obligaţia de a da, de a face sau de a nu face ceva, pe care aceasta din urmă şi-a asumat-o.

Intimata-reclamantă nu are un drept de creanţă împotriva instituţiei recurente deoarece simplu fapt al depunerii unei cereri de sprijin, nu dă dreptul intimatei-reclamante de a primi suma de plată aferentă celor inscrise in cererea de plată.

Aceste sume de plată se acordă NUMAI IN SITUAŢIA in care fermierul ÎNDEPLINEŞTE TOATE CONDIŢIILE DE ELIGIBILITATE specifice fiecărei scheme de sprijin solicitate si numai după ce APIA Centrul judeţean verifică/gestionează si autorizează respectivele sume la plată.

APIA aparat central sau APIA Centrul Judeţean nu si-au asumat niciodată, plata unor sume de bani, in lipsa verificării îndeplinirii de către intimata reclamantă a tuturor condiţiilor de eligibilitate.

Nu se poate imputa instituţiei sau nu poate fi considerat că APIA ar avea vreo culpă in gestionarea cererii de sprijin depuse de reclamantă, mai ales că însăşi instanţa a reţinut cu privire la faptele imputate 2 şi 3, la pagina 78, "(...) faptele imputate vrin Decizia de plată nr. a.TMOl0/28.03.2018, însoţită de anexă şi Fişele de calcul pentru fiecare exploataţie în parte, există, fiind săvârşite de reclamantă"

Instanţa în mod eronat afirmă la pg. 81 că "principiul acoperiri integrale a prejudiciului produs prin întârierea nejustificată"

Intimata-reclamanta nu a fost indreptăţită să primească sprijin financiar din fondurile europene şi naţionale, deoarece nu a îndeplinit condiţiile de eligibilitate prevăzute de actele normative in vigoare (acelaşi lucru reţinând chiar şi instanţa de fond cu privire la faptele 2 şi 3), prin urmare, nu putem discuta de o întârziere nejustificată.

De asemenea, faptul că prezumptia de temeinicie şi legalitate de care se bucură actul administrativ a fost răsturnată parţial (CU PRIVIRE LA FAPTA IMPUTATĂ NR, 1. SI NICIDECUM LA FAPTELE 2 $13) de către instanţă prin desfiinţarea parţială a actului, nu înseamnă în mod automat dovedirea unei culpe iar în lipsa culpei nu poate fi aplicată nicio sancţiune*

Totodată, potrivit art. 2 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, sumele sub formă de dobânzi se vor plăti numai dacă acordarea acestora rezultă din prevederi contractuale sau din dispoziţii legale exprese, iar în cazul în care contractul sau dispoziţia legală prevede faptul că obligaţia este purtătoare de dobânzi, fără să se prevadă rata dobânzii, se va acorda dobânda legală.

Deci, dobânda legală se poate acorda doar în două situaţii:

când există dispoziţii legale în vigoare prin care să se prevadă acest fapt, în această speţă, acestea fiind inexistente;

când aceste dobânzi sunt prevăzute în contractul încheiat între părţi, or, în speţa dedusă judecăţii, între intimata reclamantă şi A.P.I.A. nu există un astfel de contract.

Reclamanta a depus in anul 2012, la centrul judeţean al A.P.I.A. Timiş, cererea de ajutor nr. x/16.08.2012 gr/w care si-a asumat voluntar angajamentul pe o perioada de 5 ani pentru accesarea Măsurii 215 - Plaţi pentru bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine (finanţare europeana din fonduri nerambursabile), ulterior revizuit in anul 2016 prin clauza de revizuire nr. x/15.06.2016.

Astfel, începând cu anul 2012, reclamanta a beneficiat de prevederile Măsurii 215 - Plaţi pentru bunăstarea animalelor - pache a) porcine. Conform specificului angajamentului, reclamanta a depus pentru fiecare an de angajament cereri de plata, precum si deconturi justificative trimestriale care au stat la baza verificării si autorizării cererilor si, ulterior, la emiterea decizilor de plata anuale. Pentru fiecare an de angajament, A.P.I.A. Timiş a transmis reclamantei, după efectuarea verificărilor administrative si a celor de la fata locului, înştiinţări cu privire la neconformitatile/neregulile constatate. După analizarea răspunsului beneficiarului la acestea, precum si a celorlalte verifiacari prevăzute de procedura interna, au fost emise Deciziile de plata aferente cererilor anuale.

şi in anul 2017, reclamanta a depus la Centrul Judeţean Timiş al A.P.I.A. Cererea de plata nr. x 51003/31.01.2017XA NEX A 7 - extrase dosar administrativ 2017) conform O.M. A.D.R. nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor

- pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări din 09.06.2016.

Aceasta cerere a fost rectificată ulterior de beneficiar prin Formularul de rectificare 4479/31.05.2017, (ANEXA 7- extrase dosar administrative 2017) depus in conformitate cu prevederile O.M.A.D.R, 155/2017 pentru aprobarea prelungirii perioadei de referinţă aferente ultimului an al angajamentelor derulate în cadrul măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor -pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări. - prin care reclamanta a optat pentru prelunşirea perioadei de referinţa aferenta ultimului an al angajamentului asumat in anul 2012 (sesiunea 1) vana la data de 31.12.2017, in condiţiile in care, conform prevederilor legislative anterioare, ansaiamentul reclamantei s-ar fi finalizat la data de 15.07.2017.

Astfel, reclamanta a avut obligaţia sa prezinte deconturi pentru intregul an 2017 nu doar pentru prima parte a acestuia. In consecinţa, după depunerea tuturor documetelor justificative valabile la data de 3L12.2017

- ultima zi de angajament APIA Timiş a procedat la efectuarea verificărilor administrative si la fata locului asupra cererii si asupra deconturilor justificative trimestriale aferente acesteia. In acest context, respectiv odată cu controlul administrativ al cererii si deconturilor, A.P.I.A. Timiş a constat următoarele:

- Din documentele de cumpărare/transfer depuse nu reieşea greutatea medie/cap de animal de maxim 30 kg;

Din documentele depuse nu rezulta numărul minim obligatoriu de 4 buletine analiza de apa privind calitatea apei efectuate la sursa de apa a exploatatiilor si 8 buletine de apa privind calitatea apei efectuate la intrarea in halele exploatatiilor.

- Din documentele prezentate (livrari/transferuri/mutatii) nu reiese respectarea condiţiei de angajament privind perioada de activitate de producţie minima pentru categoria porc gras (un ciclu de productie/an).

Astfel APIA Timiş a transmis înştiinţările nr. 2423, 2424, 2425 şi 2426/26.02.2018 cu privire la neconformitatile/neregulile constatate si menţionate mai sus, solicitând reclamantei ca pana la data de 02.03.2018 sa se prezinte la sediul APIA Timiş in vederea clarificării neconcordantelor sau sa transmită în scris documentele justificative.

Reclamanta a răspuns in scris solicitărilor antementionate prin adresele nr. x din 02.03.2018.

Insa prin aceste răspunsuri reclamanta nu a clarificat situaţia cu privire la greutatea medie/cap de animale de maxim 30 kg pentru un număr de 1 cap de animal aferent perioadei 3, pentru exploataţia x - Dudestii Vechi si 1469 de animale din care 566 capete animale aferente perioadei 2 si 903 capete de animale aferentei perioadei 1 pentru exploatatia ROI x - Masloc, asa cum reiese in mod clar din Anexa Deciziei de plata nr. a. TM010/28.03.2018.

In aceeaşi ordine de idei, reclamanta nu a clarificat lipsa buletinelor de analiza necesare conform fisei Măsurii din PNDR 2007-2013 varianta a IX-a consolidata, mai 2012, după cum urmează:

Exploatatia ROI x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 150097 capete animale; Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 27516 capete animale;

Exploatatia ROI x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 3524 capete animale;

Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 23441 capete animale;

Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 15732 capete animale; Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 2754 capete animale;

Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 23288 capete animale;

Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 123843 capete animale;

Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea în hale - fiind afectat un număr de 18029 capete animale; Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 23893 capete animale; Exploataţia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 23392 capete animale;

Exploatatia ROI x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 22547 capete animale; Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 23590 capete animale;

Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 41247 capete animale; Exploatatia ROI x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 131119 capete animale; Exploatatia ROI x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 131119 capete animale; Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 39891 capete animale; Exploatatia x - Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 15565 capete animale;

Exploatatia x- Perioada 4 nu respecta numărul buletinelor de analiza privind calitatea apei la intrarea in hale - fiind afectat un număr de 23548 capete animale;

Toate aceste neconformităţi au fost prezentate pe larg in Anexa Deciziei de plata nr. a.TM010/28.03.2018. (ANEXA 7- extrase dosar administrative 2017)

Astfel, după analizarea răspunsurilor primite la aceste instiintari, A.P.I.A. Timiş a emis Decizia de plata pentru anul 2017 nr. a.TM010/28.03.2018 si anexele la aceasta, care au fost inmanate beneficiarului, inclusiv Fisele de calcul al sprijinului pentru fiecare ferma, documente prin care a fost aplicata sancţiunea corespunzătoare neconformitatilor sesizate si neclarificate conform OMADR nr. 77/2017 cu privire la aplicarea sancţiunilor asupra cererilor de plata depusa în anul 2017(ANUXA 7 - extrase dosar administrative 2017)

Decizia de plata a fost contestata de către reclamanta prin Plângerea prealabila nr. 4532/17.05.2018, contestaţie respinsa de A.P.I.A. si comunicata acesteia in data de 18.06.2018.

În baza Deciziei de plata nr. a.TM010/28.03.2018 si anexele la aceasta, precum si in baza O.M.A.D.R. 77/2017 au fost emise Procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.04.2018, nr. y/20.04.2018, nr. z/20.04.2018, nr. w/20.04.2018 si nr. 3660/20.04.2018, care la rândul lor au fost contestate de către reclamanta prin plângerea prealabila nr. 4656/29.05.2018 si care au fost respinse prin deciziile de soluţionare a contestaţiei nr. 4656/1, nr. 4656/2, nr. 4656/3, nr. 4656/4 şi nr. 4656/5 din data de 27.06.2018.

Referitor la existenta fisei tehnice a Măsurii 215 si a unui sistem de sancţiuni aferent obligaţiilor asumate prin accesarea Măsurii 215, la data asumării angajamentului

Reclamanta susţine ca la data asumării angajamentului conform Ordinului MADR nr. 149/2012 nu a existat reglementat un sistem de sancţiuni, astfel ca raportul juridic incheiat intre reclamanta si APIA Timiş in mod voluntar pentru o perioada de 5 ani de zile nu poate fi supus niciunui sistem de sancţiuni pentru simplul motiv ca acestea nu au fost individualizate/in vigoare la data naşterii raportului juridic.

Referitor la prevederile Proşramului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 versiunea consolidate a IX-a. mai 2012 (Număr CCI 2007x) (ANEXA l) raportat la afirmaţiile reclamantei ca la data asumării angajamentului nu exista nicio "fisa tehnica a măsurii" publicata

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 este programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico - socială a spaţiului rural din România.

De asemenea, PNDR stabileşte liniile de finanţare pentru atingere obiectivelor prioritare ale României si este finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).

FEADR reprezintă un instrument financiar, creat de Uniunea Europeana, in scopul sprijinirii statelor membre in implementarea Politicii Agricole Comune (PAC).

Asa cum rezulta din prevederile PNDR 2007-2013 varianta consolidata in luna mai 2012. plăţile privind bunăstarea porcilor vor fi acordate fermierilor care îşi vor asuma. în mod voluntar, angajamente privind bunăstarea animalelor o perioada de minim 5 ani de la data semnării angajamentului.

Sprijinul se va acorda doar pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime evidenţiate, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii. In cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii vor trebui să respecte standardele de eco-condiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei.

În conformitate cu articolul 40 al Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005, plăţile pentru bunăstarea animală cuprind doar acele angajamente care depăşesc standardele obligatorii relevante pentru respectivele angajamente.

Standardele obligatorii relevante în domeniul creşterii porcinelor sunt cele din Directiva Consiliului 91/630/CEE abrogată prin Directiva Consiliului 2008/120/CE de stabilire a standardelor minime pentru protecţia porcinelor, transpusă prin Ordinului ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standardele minime pentru protecţia porcinelor, Directiva Consiliului 98/58/CE privind protecţia animalelor de fermă transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă.

In cadrul angajamentelor încheiate în cadrul acestei măsuri, beneficiarii vor trebui să respecte standardele de eco-condiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei

Deşi, reclamanta susţine faptul ca in cadrul PNDR 2007-2012 varianta consolidata mai 2012 "# cuprins prevederi referitoare la Măsura 215fara ca vreun capitol/anexa/secţiune sa poarte denumirea de fisa măsurii sau fisa tehnica a măsurii; cererea de ajutor aprobata prin Ordinul 149/2012 s-a referit la o fisa tehnica a măsurii care nu a fost făcuta publica vreodată", aceste afirmaţii sunt făcute in temeiul unei erori grave a reclamantei.

Astfel, in primul rând, daca Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2012 nu ar fi conţinut prevederi cu privire la standardele obligatorii relevante in domeniul creşterii porcinelor, asa cum rezultă din Ordinul nr. 149/2012, reclamanta s-ar fi aflat in imposibilitate de a depune cerere de ajutor.

Criteriile de eligibilitate despre care se face vorbire in conţinutul OMADR nr. 149/2012 sunt stabilite prin PNDR 2007-2013, OMADR nr. 149/2012 fiind doar actul normativ prin care se stabileşte forma/modelul cererii de ajutor pentru fermierii care doresc sa beneficieze de sprijin financiar si care se oblige sa respecte criteriile stabilite anterior.

Astfel, in cazul in care nu s-ar fi stabilit standardele obligatorii pentru a beneficia de ajutor financiar prin PNDR 2007-2013, reclamanta nu ar fi ştiut la ce criterii de eligibilitate se obliga, iar APIA Timiş ce criterii de eligibilitate trebuie sa verifice in vederea autorizării plaţii. In concret, acordarea plaţii pentru Măsura 215 Plaţi pentru bunăstarea animalelor - pachet a) porcine nu ar fi fost aplicabila.

In al doilea rând, în cadrul PNDR 2007-2013 versiunea a IX-a consolidata din mai 2012, deci inainte de depunerea cererii si implicit a asumării angajamentului de către reclamanta, la Capitolul 5.3.2 Axa 2: îmbunătăţirea mediului si a spaţiului rural. Subcapitolul 5.3.2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole* sunt prezentate si reglementate toate masurile aplicabile in tara noastră conform Anexei II din Regulamentul (CE) n. 1974/2005, inclusiv prin prezentarea cadrului legal European, motivaţiei necesitaţii adoptării măsurii, obiective, domeniu de aplicare si acţiuni, cerinţele minime categoriile de benficiari, criteriile de eligibilitate si situaţiile de reducere sau anulare a plaţilor.

In aceasta situaţie, începând cu pagina 305 din PNDR 2007-2013 versiunea a IX-a consolidata mai 2012, este reglementata Măsura 215 - Plaţi privind bunăstarea animalelor.

In cadrul acestei secţiuni din conţinutul PNDR 2007-2013, publicat si astfel opozabil tuturor fermierilor este specificat in mod expres cadrul legal:

• Articolele 36 (a) (v) şi 40 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). • Articolul 27 şi punctul 5.3.2.1.4 din Anexa lila Regulamentul (CE) Nr. 1974/2006

De asemenea sunt stabilite cerinţele minime, cu respectarea prevederilor art. 40 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, respectiv:

Standardele obligatorii relevante în domeniul creşterii porcinelor sunt cele din Directiva Consiliului 91/630/CEE abrogată prin Directiva Consiliului 2008/120/CE de stabilire a standardelor minime pentru protecţia porcinelor, transpusă prin Ordinului ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standardele minime pentru protecţia porcinelor, Directiva Consiliului 98/58/CE privind protecţia animalelor de fermă transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă.

Astfel, sunt prevăzute regulamentele si directivele europene aplicabile in materie, precum si transpunerea acestora in legislaţia interna.

De asemenea, la fel de important este si secţiunea cu privire la SCHIMBĂRI SURVENITE IN LEGISLAŢIA NAŢIONALA SI CEA COMUNITARA, conform căreia:

"O clauză de revizuire este necesară pentru angajamentele privind bunăstarea animalelor pentru a asigura ajustarea acestora în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor, stabilite conform articolului 5 şi anexei Hal Regulamentului (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003.

Dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar, angajamentul va fi anulat însă nu se va cere rambursarea plăţilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare/"

Rezultă astfel faptul ca reclamanta avea posibilitatea in orice moment sa inchida angajamentul in condiţiile in care nu era de acord cu modificările aduse standardelor minime obligatorii si a cerinţelor superioare de eligibilitate.

Referitor la prevederile OMADR nr. 149/2012 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind măsura 215 - Plaţi privind bunăstarea animalelor - porcine

Reclamanta a deschis in MOD VOLUNTAR angajamentul aferent Măsurii 215 - Plăţi pentru bunăstarea animalelor - pachet a pentru o perioada de 5 ani de zile, completând in acest sens cererea de ajutor aprobata prin OMADR nr. 149/2012.

Prin depunerea cererii de ajutor nr. x/16.08.2012, reclamanta a fost de acord si si-a asumat prin semnătura inclusiv secţiunea III. Declaraţii si Angajamente, conform cărora reclamanta a luat la cunoştinţa de faptul ca:

Standardele obligatorii relevante în domeniul creşterii porcinelor sunt prevăzute în fişa tehnică a măsurii 215 şi în anexa 4C a PNDR 2007-2013, stabilite în baza prevederilor Directivei Consiliului 91/630/CEE, abrogată prin Directiva Consiliului 2008/120/CE de stabilire a standardelor minime pentru protecţia porcinelor, transpusă prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, Directivei Consiliului 98/5'8/CE privind protecţia animalelor de fermă, transpusă prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă, şi Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 20/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum şi a necesarului de apă şi de hrană, în vederea asigurării statusului minim de bunăstare a porcinelor din exploataţiile comerciale

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute pentru acordarea plăţilor în favoarea bunăstării porcinelor, precum şi înscrierea cu intenţie în formular a informaţiilor incomplete/neconforme cu realitatea pot atrage, după caz, reducerea/excluderea de la plata ajutorului specific, respectiv penalităţi/sancţiuni de natură financiară sau penală, după caz.

- Reclamanta s-a angajat printre altele la:

Mă oblig să respect angajamentul/angajamentele asumat/e voluntar pe o perioadă de 5 ani.

Mă oblig să rambursez suma plătită necuvenit.

Reclamanta angajându-se sa:

Mă angajez să respect cerinţele superioare de bunăstare a animalelor, aferente măsurii/măsurilor solicitate pentru exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA, începând cu 16 iulie 2012, pentru care aplic pe toată durata celor 5 (cinci) ani.

În cazul în care nu respect cele prevăzute, mă angajez să restitui suma încasată sub forma plăţilor compensatorii în conformitate cu prevederile europene şi naţionale.

Aşadar, criteriile de eligibilitate nu au fost stabilite prin OMADR nr. 149/2012, ci prin PNDR 2007-2013* existând o fisa tehnica a măsurii asa cum am arătat la subpunctul 1.1 din prezenta.

De asemenea, reclamanta avea cunoştinţă de standardele obligatorii si de cerinţele superioare de eligibilitate asa cum au fost reglementate de către PNDR 2007-2013 varianta consolidata mai 2012, înainte de asumarea angajamentului, din luna mai 2012.

Avea cunoştinţa de eventualitatea aplicării anumitor sancţiuni in cazul in care nu respecte criteriile de eligibilitate stabilite.

Si-a asumat prin angajamentul semnat ca va respecta condiţiile impuse in caz contrar va fi aplicata asupra cererii sale măsura reducerii sau excluderii de la plata sau e rambursa suma de bani primita.

Recurenta prezintă prevederile legale europene cat care făceau referire la aplicarea sancţiunilor in situaţia nerespectării criteriilor de eligibilitate stabilite prin PNDR 2007-2013.

Considera ca prin cererile de plata depuse de către reclamanta in anii următori, respectiv in anii de angajament II si III, aceasta a acceptat tacit toate modificările survenite de-a lungul timpului asupra actelor normative, precum si aplicabilitatea actelor normative care fac aplicarea concreta a anumitor dispoziţii in vigoare la data asumării angajamentului, asa cum este cazul ordinelor MADR care individualizează si concretizează sistemul de sancţiuni aplicabil cererilor de ajutor/plata PREFIGURAT PRIN ACTELE NORMA TIVEINTIALE.

Prin aceleaşi cereri de ajutor/plata depuse de către reclamanta consideram ca aceasta a acceptat prevederile in vigoare la data asumării angajamentului si care fac vorbire despre posibilitatea statului roman de a sancţiona cererile care nu respecta prevederile legale.

.Referitor la prevederile actelor normative europene si naţionale aferente noului PAC si care au fost acceptate expres de către reclamanta prin clauza de revizuire

Conform prevederilor OMADR nr. 826/2016, datorita reglementarilor aferente noului PAC, fermierii aveau posibilitatea de a accesa clauza de revizuire si sa-si adapteze cererea la noile cerinţe legale europene.

Asa cum recunoaşte si reclamanta, aceasta a accesat clauza de revizuire optând pentru continuare angajamentului, fapt pentru care cererii sale s-au aplicat toate prevederile legale aferente noului PAC, respective Reg. (UE) nr. 1305/2013, Reg. de punere in aplicare (UE) nr. 640/2014 precum si legislaţia naţională care transpune aceste prevederi.

In consecinţa, raportat la cele prezentate la subpunctele anterioare, chiar de la data revizuirii si adaptării angajamentului asumat de către reclamanta, existau prevederi legale care reglementau posibilitatea statului de a stabili sistemul de sancţiuni aplicabil cererilor care nu respecte prevederile legale aplicabile,

Sistemele de sancţiuni stabilite prin Ordinele MADR nu stabilesc standarde obligaţionale minime sau criterii de eligibilitate suplimentare fata de cele stabilite prin PNDR 2007-2013 aplicabile cererilor de ajutor/plata aferente Măsurii 215.

Acestea sunt stabilite prin PNDR 2007-2013 varianta a IX-a consolidata mai 2012. publicata si opozabila tuturor fermierilor.

Ordinele MADR de sancţiuni nu fac altceva decât sa respecte principiile europene cu privire la proporţionalitatea aplicării sancţiunilor si amploarea gravitaţii acestora, asa cum e specificat in mod expres in conţinutul acestora si sa INDIVIDUALIZEZE. S.A. CONCRETIZEZE sancţiunile prefigurate iniţial.

Astfel, aceste ordine de sancţiuni nu retroactiveaza asa cum susţine reclamanta, deoarece acestea nu reglementează situaţii/condiţii noi asupra unor cereri de ajutor/plata depuse de către fermieri anterior acestora.

Efectele juridice ale Ordinelor de sancţiuni ale MADR simt concretizate in individualizarea sancţiunilor si in stabilirea modului de aplicare a acestora si NU in stabilirea situaţiilor in care acestea sunt aplicabile, respective in stabilirea condiţiilor generale si specifice de eligibilitate a cererilor depuse de către fermieri.

Astfel, conform prevederilor legale antecitate in temeiul cărora se acorda aceste ajutoare, inca de la data asumării angajamentului, reclamanta cunoştea faptul ca cererea sa este supusa anumitor controale cu privire la respectarea condiţiilor de eligibilitate şi cunoştea de asemenea posibilitatea ca, in cazul in care nu respecte cerinţele legale, sa suporte anumite sancţiuni. Tocmai aceste sancţiuni au fost individualizate prin Ordinele de sancţiuni contestate de reclamanta prin acţiunea în contencios administrativ.

Prin sistemul de sancţiuni nu se stabilesc clauze noi de respectat in afara celor cunoscute de către reclamanta la data asumării angajamentului, ci doar e stabilită modalitatea de aplicare a sancţiunilor in cazurile de nerespectare a cerinţelor de eligibilitate. Aceste criterii rămân aceleaşi ca cele asumate de către reclamanta prin depunerea cererii de ajutor/plata.

Referitor la aplicabilitatea sistemelor de sancţiuni fiind in conformitate cu dreptul Uniunii Europene, Ordinele prin care se individualizează sancţiunile aplicabile cererilor de ajutor/plată aferente Măsurii 215 - Plăţi pentru bunăstarea animalelor - pachet a) porcine - nu conţin prevederi contrare dreptului Uniunii Europene.

Din contra, sistemul de sancţiuni aplicabil respecta principiile stabilite de regulamentele europene, respective art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 65/2011 si art. 35 din Regulamentul delegate (UE) nr. 640/2014.

Referitor la principiul proporţionalităţii aplicării sistemului de sancţiuni

Reclamanta prezintă critici cu privire la ordinele de sancţiuni, cu privire la emiterea si elaborarea acestora, precum si cu privire la adoptarea acestora, care nu intra în competenta Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura, atât a structurii centrale, cat si centrului judeţean.

Astfel, aceste critici considera ca nu pot fi luate in considerare in speţa de fata, cel mult putând face obiectul unui alt dosar cu un alt obiect decât anularea unui act administrativ individual sau pe calea excepţiei, conform prevederilor legale aplicabile.

Conform celor prezentate pana acum, rezulta faptul ca regulamentele europene stabilesc cadrul general de aplicare, urmând ca statele membre sa individualizeze fiecare măsura in funcţie specificul şi realităţile aferente ariei geografice.

Reclamanta si-a asumat faptul ca va asigura un număr de 4 buletine analize de apa la sursa de apa a exploatatiei pentru flecare an de angajament, astfel ca prezentarea unui număr de 3 buletine de analiza de apa la sursa de apa a exploatatiei reprezintă a nerespectare a condiţiilor de eligibilitate, fapt pentru care se vor aplica sancţiuni. Acelaşi lucru este valabil si in cazul prezentări unui număr de 7 buletine de analiza a apei la halele de exploataţie in loc de 8 cum sunt solicitate de prevederile legale.

Astfel, reclamanta nu se poate prevala de propria culpa - nereprezentarea numărului de buletine de analiza a apei cerute de prevederile legale - pentru a solicita anularea actelor administrative de sancţionare.

Mai mult decât atât, onorata instanţa sa observe faptul ca ordinele de sancţiuni adoptate de-a lungul anilor de angajament nu diferă intre ele prea mult, astfel ca se poate presupune in mod neechivoc ca aceasta cunoaşte sancţiunile ce puteau fi aplicate in caz de nerespectare.

Referitor la principiul individualizării sancţiunilor in funcţie de gravitatea, amploarea, durata si repetarea neconformităţilor

Aceleaşi principiu se aplica si in cazul de fata. Considera ca toate prevederile invocate de către reclamanta la aceasta secţiune, nu fac altceva decât sa întărească cele susţinute de instituţia noastră.

Astfel, asa cum se poate observa din conţinutul ordinelor de sancţiuni, acestea conţin prevederi de aplicare in baza unui sistem gradual in conformitate cu principiile statuate prin art. 18 din Reg. (CE) nr. 65/2011, respectiv art. 35 din Reg. delegate (UE) nr. 640/2014.

Obiectul dosarului de fata, asa cum a fost calificat de către reclamanta, este legalitatea actelor administrative emise de către instituţia noastră in baza acestor ordine de sancţiuni si nu legalitatea ordinelor de sancţiuni in sine.

Astfel, considera ca toate criticile aduse de care reclamanta cu privire la prevederile ordinelor de sancţiuni nu pot fi luate in considerare. Reclamanta ar fi trebuit sa facă dovada aplicării greşite a normelor stabilite prin ordinele de sancţiuni si nu sa atace ordinele de sancţiuni in sine.

Legat de observaţiile reclamantei de la paragraful 64 din cererea de chemare in judecata cu privire la fermele de la Parta si Padurcni, menţiona ca reclamanta a mai fost sancţionată din cauza neprezentării unui număr insuficient de buletine de analiza valabile la halele de exploataţie, asa cum de altfel recunoaşte si reclamanta in anul 2013 si 2014. Astfel, neregula detectata in anul V.l.p se încadrează ca fiind un caz de reapariţie/repetare fapt ce in mod logic conduce la aplicarea unei sancţiuni mai grave.

Rugam onorata instanţa să observe sa reclamanta nu susţine niciunde faptul ca a respectat prevederile legale, respectiv ca a prezentat un număr de 4 buletine de anali/a la sursa de apa a exploatatiei si 8 buletine de apa Ia halele exploatatiei in anul V.I.p al angajamentului. Aceasta se rezuma sa critice valabilitatea unui ordin emis de instituţiile abilitate ale statului, fara insa a investi instanţa de judecata cu soluţionarea unei astfel de

Astfel, fapta invocata de către reclamanta in paragraful 64 al cererii de chemare in judecata a fost sancţionată prin emiterea Deciziilor de plata nr. a.1.2. TM003/13.12.2014 si nr. a.l.3. TM003/08.12.2015 (ANEXELE 11 si 12) prin care au fost excluse de la plata drepturile aferente acestor ferme in anul de angajament respectiv, aşa cum rezulta din înştiinţările nr. 16465/04.12.2014 si nr. 12505/03.12.2015. (ANEXELE nr. 9 si 10)

Deciziile respective au fost comunicata reclamantei, insa aceasta nu le- a contestat in termenele prevăzute de lese, astfel ca a acceptat concluziile APIA Timiş de la acea vreme.

Reclamanta înecarea sa minimalizeze impactul neregulii, susţinând ca neprezentarea unui buletin de anali/a din cele 8 obligatorii reprezintă un lucru nesemnificativ raportat la intreaga ferma. Insa rugam onorata instanţa sa observe faptul ca aceasta condiţie a fost acceptata de către reclamanta la data asumării angajamentului reprezentând un criteriu de eligibilitate, astfel ca neprezentarea tuturor buletinelor solicitate reprezintă nerespectarea condiţiei si astfel aplicarea sancţiunii aferente.

Deşi reclamanta susţine că faptul ca prin faptul ca nu a efectuat cele 8 analize de exemplu la halele exploataţiei, nu a fost afectata nicio suina, insa uita ca acest număr de buletine de analize este solicitat pentru a beneficia de plăţile compensatorii aferente Măsurii 215.

în speţă de fala nu este vorba daca a fost afectata sau nu vreo suina, ci este vorba ca nu au fost asigurate toate condiţiile prevăzute de Măsura 215 pentru cure reclamanta beneficiază de ajutor compensatoriu.

Mai mult decât atat, asa cum vom prezenta la punctul 5 din prezenta, rugam onorata instanţa sa observe faptul ca tocmai prin prezentarea numărului stabilit prin fisa măsurii, reclamanta a beneficiat de o sumă considerabilă de bani de-a lungul angajamentului. Controlul calităţii apei nu se realizează astfel decât prin efectuarea acestor buletine de analiză privind calitatea apei, astfel că respectarea acestui angajament nu se poate realiza decât prin prezentarea numărului specificat în legislaţie a buletinelor de analiză privind calitatea apei.

Referitor la susţinerile reclamantei din paragraful 67, raportat si la paragraful 66, consideram ca APIA Timiş a făcut aplicarea corecta a procedurilor prevederilor legale aplicabile in speta, reclamanta nefăcând dovada in niciun fel a celor susţinute.

Referitor la neretroactivitatea sancţiunii mai grave şi a discrimarii si distorsionării concurentei

Aceste critici sunt complet străine de obiectul spetei, fapt pentru care nu consideram ca pot fi luate in considerare. Prin aceste paragrafe nu se aduce nicio critica pertinenta in ceea ce priveşte modalitatea de emitere si conţinutul actelor administrative atacate.

Referitor la sistemele de sancţiuni raportat la normele de drept intern 3. l. Referitor la neretroactivitatea ordinelor de sancţiuni

Sistemele de sancţiuni stabilite prin ordine de ministru nu retroactiveaza asa cum in mod vădit eronat susţine reclamanta.

Sistemele de sancţiuni stabilite prin Ordinele MADR nu stabilesc standarde obligaţionale minime sau criterii de eligibilitate suplimentare fata de cele stabilite prin PNDR 2007-2013, aplicabile cererilor de ajutor/plata aferente Măsurii 215 si in consecinţa si cererilor depuse de către reclamanta.

Asa cum a arătat acestea sunt stabilite prin PNDR 2007-2013 varianta a IX-a consolidata mai 2012, publicata si opozabila tuturor fermierilor, despre care reclamanta avea cunoştinţa, chiar invocandu-1 in cererea de chemare in judecata.

Ordinele MADR de sancţiuni nu fac altceva decât sa respecte principiile europene cu privire la proporţionalitatea aplicării sancţiunilor si amploarea gravitaţii acestora, asa cum e specificat in mod expres in conţinutul acestora si sa INDIVIDUALIZEZE, S.A. CONCRETIZEZE sancţiunile prefigurate iniţial

Astfel, aceste ordine de sancţiuni nu retroactivează asa cum susţine reclamanta deoarece acestea nu reglementează situaţii/condiţii noi asupra unor cereri de ajutor/plata depuse de către fermieri anterior acestora.

Efectele juridice ale Ordinelor de sancţiuni ale MADR sunt concretizate in individualizarea sancţiunilor si in stabilirea modului de aplicare a acestora si NU in stabilirea situaţiilor in care acestea sunt aplicabile, respective in stabilirea condiţiilor generale si specifice de eligibilitate a cererilor depuse de către fermieri.

Astfel, conform prevederilor legale antecitate in temeiul cărora se acorda aceste ajutoare, inca de la data asumării angajamentului, reclamanta cunoştea faptul ca cererea sa este supusa anumitor controale cu privire la respectarea condiţiilor de eligibilitate si cunoştea de asemenea posibilitatea ca, in cazul in care nu respecte cerinţele legale, sa suporte anumite sancţiuni Tocmai aceste sancţiuni au fost individualizate prin Ordinele de sancţiuni contestate de reclamanta prin acţiunea in contencios administrativ.

Prin sistemul de sancţiuni nu se stabilesc clauze noi de respectat in afara celor cunoscute de către reclamanta la data asumării angajamentului, ci doar e stabilită modalitatea de aplicare a sancţiunilor in cazurile de nerespectare a cerinţelor de eligibilitate. Aceste criterii rămân aceleaşi ca cele asumate de către reclamanta prin depunerea cererii de ajutor/plata.

De asemenea, invederează ca instituţia recurentă nu a susţinut niciodată ca fapta incriminata ar reprezenta o facta pendentia, ci este vorba de încadrarea întregului raport juridic deschis in anul 2012, odată cu depunerea cererii de ajutor si asumarea angajamentului multianual pe 5 ani de zile si încheiat in anul 2018 odată cu emiterea ultimei decizii de plata aferenta anului V.I.p de angajament.

În ceea ce priveşte sistemul de sancţiuni aplicat cererii reclamantei menţionează ca toate ordinele de sancţiuni sunt publicate in Monitorul Oficial al României, fiind astfel opozabil tuturor cetăţenilor statului roman, inclusiv OMADR nr. 77/2017 care a stat la baza sancţionării reclamantei pentru anul V.I.p si la emiterea actelor administrative contestate in cauza, acesta fiind publicat in Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 214/29.03.2017 - OMADR nr. 77/2017.

Astfel, considera ca reclamanta nu se poate prevala de necunoaşterea conţinutului acestuia, conform principiului "nemo censetur ignorare legem", cu atât mai mult cu cat toate ordinele de sancţiuni emisa in cursul anilor de angajament au, in principiu, acelaşi conţinut, mai mult a fost sancţionată in anul 2013 si 2014 după cum recunoaşte. Fiind in ultimul an de angajament se prezuma faptul ca reclamanta avea cunoştinţa de toate cerinţele de eligibilitate ale cererii precum si de sancţiunile aplicabile, sancţiuni ce sunt aprobate in fiecare an printr-un ordin de ministru.

Principiul "nemo censetur ignorare legem" exprima ideea ca nimeni nu se poate apară invocând ignoranta sau eroarea sa de drept. Eroarea in acest caz reprezintă cunoaşterea legii in mod inexact, consideram ca adevărat ceea este fals sau fals ca ceea ce este adevărat.'

In consecinţa, reclamanta nu se poate prevala de faptul ca a interpretat gresit o norma juridica si astfel ca nu a respectat condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege sau mai mult, de faptul ca aceste ordine de sancţiuni retroactivează.

In ceea ce priveşte pretinsa retroactivitate a tuturor ordinelor de sancţiuni, inclusiv OMADR nr. 77/2017, care a stat la baza emiterii actelor administrative contestate prin prezenta cauza, menţionăm faptul ca toate ordinele, chiar daca au fost publicate in Monitorul Oficial al României, la o data ulterioare depunerii cererii de plata, se aplica tuturor cererilor depuse de-a lungul angajamentului, inclusiv celei din

Conform prevederilor art. 1, al (1) din OMADR nr. 77/2017 acesta se aplica tuturor cererilor de plata aferente Măsurii 215 incepand cu anul 2016:

"(1) Se aprobă sistemele de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor -pachetul a) -porcine şi pachetul b) -păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, elaborat în conformitate cu prevederile art. 44 din Regulamentul delegat al Comisiei Europene (UE) nr. 640 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al Eco condiţionalităţii prevăzute în anexa nr. 1 - Sistemul de sancţiuni pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor" - pachetul a) porcine şi anexa nr. 2 - Sistemul de sancţiuni pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor" - pachetul b) păsări la prezentul ordin."

Din chiar titularul Ordinului "aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plata depuse incepand cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plaţi privind bunăstarea animalelor" - pachetul a) - porcine si pachetul b) - pasări" din cadrul PNDR 2007-2013", rezulta fara echivoc faptul ca acesta se aplica cererilor începând cu anul 2016, inclusiv cererii reclamantei.

- Ordinele privind sistemul de sancţiuni se aproba si se publica in Monitorul Oficial al României în fiecare an, si se aplica tuturor cererilor de aplica aflate in curs de autorizare, asa cum era si cererea reclamantei, de plata la data publicării OMADR 77/2017,

Având in vedere aspectele invocate mai sus si ţinând cont de principiul neretroactivităţii, cat si de posibilitatea legiuitorului de a opta intre aplicarea imediata a legii noi si ultra activitatea legii vechi, pot fi deosebite trei categorii de situaţii juridica: facta praeterita, facta pendentia si facta futura. 2

Astfel, considera in continuare ca asumarea angajamentului reprezintă o facta pendentia fata de Ordinele de sancţiuni si nu facta praeterita asa cum susţine reclamanta, reprezentând: situaţiile juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data intrării legii in vigoare. In privinţa acestora, legiuitorul poate opta intre aplicarea legii noi şi ultrtaactivtatea (supravieţuirea) legii vechi. Daca insa elementele ce alcătuiesc constituirea sau, după caz, modificarea ori stingerea au individualitate proprie, atunci pentru fiecare element se aplica legea in vigoare la momentul la care acesta s-a produs. 3

Cererea reclamantei se încadrează la facta pendentia fata de ordinele de sancţiuni, deoarece naşterea angajamentului de plata este marcat de anul 2012, insa angajamentul asumat are caracter multianual, pentru fiecare an de angajament in parte fiind nevoie de depunerea unei cereri de plata, tocmai in considerarea cererii de ajutor din anul 2012. In toata aceasta perioada au fost emise o serie de ordine de ministru care reglementau anumite situaţii aferente angajamentelor deschise in 2012 si carfe se aplicau de la data publicării in Monitorul Oficial al României.

Daca anul 2012 marchează inceputul angajamentului, anul 2017, respectiv odată cu emiterea ultimei decizii de plata, reprezintă data de sfârşit a angajamentului. Astfel e total contrar tuturor aspectelor de fapt si de drept, ca un angajament asumat in 2012 sa nu i se mai aducă nicio modificare pentru o perioada mai mare de 5 ani de zile.

OMADR nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine şi pachetul b) păsărică dat posibilitatea reclamantei de a accesa clauza de revizuire si astfel de a beneficia in continuare de ajutor financiar in ba/a angajamentului din anul 2012, conform legislaţiei aferente noului PAC.

In aceeaşi ordine de idei, OMADR nr. 155/2017 pentru aprobarea prelungirii perioadei de referinţă aferente ultimului an al angajamentelor derulate în cadrul măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări, a dat posibilitatea reclamantei de a prelungi angajamentul cu încă 6 luni si astfel de a BENEFICIA DE PLAŢI SI IN ACEASTA PERIOADA DEŞI TEORETIC ANGAJAMENTUL TREBUIA ÎNCHEIAT LA DATA DE 15.07.2017.

Ordinele prezentate mai sus se încadrează in acte normative care schimba angajamentul deschis in 2012, in comparaţie cu Ordinele de sancţiuni ale ministrului care nu -fac altceva decât sa individualizeze, sa reglementeze, sa Ic completeze si sa asigurare modalitatea aplicare a sancţiunilor in situaţia in care nu sunt respectate criteriile de eligibilitate in decursul angajamentului asumat,

OMADR nr. 826/2016 conform art. 11. ai. (1) conţine referiri si stabileşte efecte asupra cererii de plata depusa de către reclamanta in anul 2015. Daca aplicam raţionamentul reclamantei nici acest ordin nu ar trebui aplicat deoarece retro activează.

De asemenea, OMADR nr. 155/2017 publicat in Monitorul Oficial al Romanici la data de 25.05.2017, modifica cererea de plata depusa in baza OMADR nr. 826/2016 in sensul prelungirii angajamentului pana la data de 31 decembrie 2017.

Toate aceste cazuri in care reclamanta a avut posibilitatea de a prelungi durata angajamentului si astfel, de a beneficia de sprijin financiar pe o durata mai maro decât cea asumata in anul 20J 2 (5,5 ani asa cum singura recunoaşte prin cererea de chemare in judecata), nu sunt contestate de către reclamanta si nu este invocat principiul neretroactivităţii legii.

Menţiona ca pentru sancţiunile aplicate de-a lungul angajamentului, reclamanta si-a exprimat acordul odată cu asumarea angajamentului si depunerea cererii de ajutor in unul 2012.

Astfel, reclamanta nu poate sa invoce si sa prezinte anumite aspecte de drept si de fapt doar in favoarea acesteia, distorsionând in mod evident realitatea prin prezentarea unor critici incomplete la adresa actelor normative aplicabile in speţa.

Pentru cererea de plata aferenta anului 2017, anul V.I de angajament, naşterea raportului juridic este marcata de depunerea cererii de plata in anul 2017, iar stingerea acestuia este marcata de plata efectiva a sumelor de bani la care societatea este îndrituita sau de emiterea deciziei de plata.

La scara mai mare, se poate încadra facta pendentia, inclusiv prin raportarea la anul 2012 - anul de accesare a angajamentului pe 5 ani de zile aferent Măsurii 215 - Plaţi privind bunăstarea animalelor si anul 2018, anul de emitere a deciziei de plata finala pentru ultimul an de angajament, inclusiv anul VI prelungit.

Pe tot parcursul angajamentului au intervenit acte normative prin care s-a modificat sau completat OMADR 149/2012 in baza căruia s-a deschis angajamentul pentru Măsura 215 de către societatea dvs. In aceasta perioada nu au fost înaintate plângeri sau sesizări din partea societăţii cu privire la retroactivitatea sau neretroactivitatea ordinelor adoptate ulterior anului 2012, semn ca intelegeti faptul ca nu va aflaţi într-o situaţie de retroactivitate a legii in nici într-un caz, cu atât mai puţin in cadrul OMADR 77/2017.

De asemenea, considera ca aspectele Deciziei CCR nr. 66/2015 nu au aplicabilitatea in speţa de fata, deoarece consideram ca data la care angajamentul reclamantei reprezintă o "situaţie juridica definitiv consolidata" este reprezentata de data emiterii ultimei Decizii de plata aferenta cererii de plata a anului V.I.p de angajament. Pana la acea data, 28.03.2018. consideram ca speţa de faţă nu se încadrează in condiţiile avute in vedere la pronunţarea Deciziei CCR 66/2015.

Referitor la aplicabilitatea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011

Având in vedere faptul ca reclamanta a inteles ca atace atât decizia de plata, cat si procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare in aceeaşi acţiune de contencios administrativ si faptul ca in secţiunea 3.2. din cadrul cererii de chemare in judecata nu face distincţie la ce document se refera in momentul in care susţine criticile, face următoarele precizări:

În cazul emiterii Deciziei de plata nr. a.TM.010/28.03.2018:

Decizia de plata contestata nu a fost emisa in baza prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.

Toate actele normative care au stat la baza emiterii deciziei de plata sunt prevăzute în preambulul deciziei de plata, atât cele europene cat si cele naţionale.

Interpretarea data de către reclamanta articolului 9 din O.U.G. nr. 61/2011 nu este in conformitatea cu intenţia legiuitorului si nici cu practica implementata de-a lungul timpului in ceea ce priveşte constatarea neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare.

O.U.G. nr. 66/2011 s-a instituit, în principal u scopul recuperării sumelor e bani de care au beneficiat fermierii în mod necuvenit. În speţa de faţă, în ceea ce priveşte sumele neacordate prin decizia de plată, nu ne aflăm în situaţia de a recupera suma de bani prevăzuta in decizie, ci doar de aplicare a sancţiunii reglementată de actele normative în urma nerespectării criteriilor generale si specifice de eligibilitate şi identificate înainte de efectuarea plăţilor

Art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede:

"Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică:

procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;

procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 şi 59, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală."

Articolul ante menţionat prevede in mod expres si clar faptul ca pentru cererile de plata ale beneficiarilor care nu respecta condiţiile de legalitate, regularitate si conformitate prevăzute de legislaţia aplicabila, nerespectării care au fost identificate înainte de efectuarea plăţilor nu se aplica prevederile art. 21 actul normativ.

In aceste situaţii sancţiunile aferente nere2ulilor/neconformităţilor constatate se aplica prin decizia de plata, care conţine reducerile sau excluderile de la plata, după caz., pentru anul in curs, nefiind nevoie de aplicarea procedurii de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor concretizata in emiterea unui proces-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare.

într-adevar, exista reglementate atât in legislaţia europeana, cat si in legislaţia interna prevederi referitoare la activitatea de prevenire a neregulilor, care conform art. 2, alin. (1), lit. s) din O.U.G. nr. 66/2011 înseamnă:

"s) activitatea de prevenire a neregulilor - identificarea si gestionarea riscurilor, elaborarea şi urmărirea aplicării procedurilor de management si a celorlalte instrumente de control intern, care să asigure corectitudinea acordării si utilizării fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora."

Deşi activitatea de prevenire a neregulilor este definita in cadrul O.U.G. nr. 66/2011, menţionează faptul ca aceasta se aplica intregii activităţi specifice APIA de gestionare a plaţilor din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), precum si cele din Bugetul National.

Prin acţiunea de contencios administrativ, paragrafele (84)-(89) reclamanta face referire la prevederile O.U.G. nr. 66/2011 pe care le considera in mod eronat ca APIA avea obligaţia sa le respecte in cadrul gestionarii cererii dvs. si emiterii deciziei de plata, inclusiv la regulile si principiile de constatare a neregulilor si obligaţiile specifice neregulilor, precum si activitatea de constatare a neregulilor.

In cazul emiterii deciziei de plata activitatea de prevenire se efectuează prin controlul administrativ asupra cererii de plata si asa cum am mai menţionat asupra cererii de plata a reclamantei, a lucrat un număr de 10 consilieri din cadrul Serviciului de specialitate din cadrul APIA Timiş in calitate de operatori si verificatori de cerere, persoane distincte, avizarea si calculul final al cererii fiind efectuat de către serul de serviciu si autorizarea efectuata de către directorul executiv adjunct.

In ceea ce priveşte emiterea Proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

Reclamanta prin cererea de chemare in judecata nu aduce critici care sa vizeze in mod direct procedura de emitere a proceselor-verbale contestate, in cauza de fata fiind aplicabila excepţia prevăzut de art. 21, alin. (15^1) din O.U.G. nr. 66/2011:

"Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

In consecinţa, APIA nu are obligaţia de a întocmi un proiect de proces-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare si nici de a-l comunica structurii verificate,

Precizează faptul ca activitatea de control asupra cererii reclamantei a fost exercitata in conformitate cu procedura interna specifica APIA si cu respectarea "principiului celor 4 ochi", conform căruia trebuie sa exista un control intern ierarhic in ceea ce priveşte operarea, verificarea, avizarea si calculul final si, respectiv autorizarea la plata a cererilor depuse de către beneficiari după parcugerea tuturor etapelor.

Referitor la existenta actului administrativ de sancţionare

In conformitate cu prevederile art. 2, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este -actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice:

In considerarea prevederilor antecitate, instituţia emite Decizii de plata prin care se stabilesc drepturile de plata si sumele efective de bani la care este îndreptăţit fiecare beneficiar in parte.

Ca si in cazul reclamantei, exista situaţii in care prin Decizia de plata emisa se stabilesc drepturi la plata si implicit sume efective de achitat mai mici decât cele solicitate iniţial la plata de către fermieri, tocmai din cauza faptului ca prin aplicarea controalelor administrative obligatorii si specifice APIA se poate constata nerespectarea anumitor criterii de eligibilitate, ca in cazul de fata si astfel, diminuarea sumei la care ar fi fost îndreptăţit fermierul daca ar fi fost indeplinite toate condiţiile.

In situaţiile in care se constata ca exista sume acordate in mod necuvenit unui fermier, se face aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, concretizata prin emiterea Procesului-Verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare,

In speţa de fata au fost emise atât o decizie de plata prin care s-a stipulat o suma mai mica decât cea la care ar fi fost îndreptăţită reclamanta daca ar fi respectat toate prevederile legale, precum si procese-verbale de constatare a neregulii si de stabilire a creanţelor bugetare pentru fermele Parta si Pa du reni unde datorita repetării neregulii s-a aplicat un cod de sancţiune mai grav, care prevede in mod expres recuperarea sumelor de bani acordate in anii de angajament anteriori.

Referitor la motivarea deciziei de plata împreuna cu anexa, precum si fisele de calcul

Decizia de plata nr. x/28.03.2018 a fost emisa cu respectarea tuturor prevederilor legale si procedurale aplicabile.

Asa cum rezulta din conţinutul deciziei, respectiv menţiunea de la art. II, conform căreia: "Explicaţii privind modul de calcul al sumei cuvenite sunt prezentate în anexa la prezenta decizie", anexa transmisa împreuna cu decizia de plata face parte integranta din actul administrativ principal, adică din conţinutul deciziei de plata.

In aceeaşi ordine de idei, anexa deciziei poarta menţiunea expresa si clara "Anexa la decizia nr. a. TM010/28.03.2018", inlaturandu-se astfel orice dubiu cu privire la scopul si obiectul respectivului act accesoriu.

Conform principiului "accesorium secquitur principalae", consacrat in doctrina de specialitate, accesoriul urmează principalul, exprimând regula conform căreia bunul sau contractul accesoriu urmează soarta juridică a bunului sau contractului principal de care depinde.

In consecinţa, anexa la decizia de plata contestata, se bucura de acelaşi regim juridic ca si al deciziei de plata, reprezentând astfel un act administrativ asa cum este definit in legislaţia si in doctrina de specialitate.

Nesemnarea anexei nu reprezintă un viciu de procedura, atât timp cat la art. II din decizia de plata se face referire la Anexa deciziei, iar aceasta poarta menţiunea in ceea ce priveşte datele de identificare, respectiv numărul si data actului adminsitrativ principal. De altfel, in procedura interna specifica APIA nu este specificat semnarea inclusiv a anexei, fiind considerat suficient asumarea instituţiei prin semnarea de către conducătorul acesteia si stampilare a deciziei de plata.

Asa cum rezulta si din art. II al deciziei, conţinutul anexei cuprinde explicaţii cu privire la calculul sumei cuvenite.

Anexa conţine informaţii si explicaţii cu privire la fiecare cod de exploataţie, perioada, subpachet, neconformitate, efectiv neeligibil/afectat, efectiv justificat si efectiv neeligibil/afectat rămas.

Prin parcurgerea intregii anexe (ce face parte integranta din decizia de plata), rezulta faptul ca neconformităţile pentru fiecare exploatatie in parte au fost specificate si explicitate, astfel ca susţinerea reclamantei cu privire la netemeinicia si nemotivarea deciziei de plata nu se confirma.

Contrar afirmaţiilor reclamantei, anexa la decizia de plata conţine inclusiv motivarea in fapt a actului administrativ. Asa cum am explicitat mai sus, in cadrul secţiunii tabelului prezentat in anexa care conţine intitutalt "Neconformitate", prezintă chiar motivarea in fapt ce a dus la sancţionarea reclamantei.

Astfel, neprezentarea tuturor buletinelor de analiza a apei solicitate de prevederile legale, reprezintă motivul faptic pentru care a fost aplicata sancţiunea.

Motivul de drept fiind reprezentat de incaîcarea criteriilor de.eligibilitate stabilite prin PNDR 2007-2013 in ceea ce priveşte Pachetul 4a Corectarea nivelului nitritilor si nitratilor in apa.

In concluzie, starea de fapt de a nu prezenta toate buletinele de analiza a calităţii apei atât la sursa cat si la hale exploataţiilor de către reclamanta aferente anului de angajament V.I.p, respectiv pe anul 2017, pana la data limita de 31.12.2017, a dus la sancţionarea acesteia.

Mai mult, pe lângă decizia de plata si anexa la decizie, s-a comunicat la aceeaşi data si Fisele de calcul referitoare la efectivul eligibil si valoarea aferenta înainte de aplicarea reducerilor/sancţiunilor.

Fisa de calcul antementionata cuprinde informaţii cu privire la beneficiar, cod de exploatatie si data calculării si se transmite impreuna cu decizia de plata fiecărui beneficiar in parte, tocmai pentru o buna înţelegere a sumelor de bani ce sunt plătite prin decizia de plata,

Menţionează faptul ca fisa de calcul a fost transmisa in fiecare an odată cu decizia de plata si pana in momentul de fata, deşi s-au mai aplicat sancţiuni reclamantei, niciodată nu a fost contestat acest document in sensul in care sa se afirme că e o înşiruire de sute de pagini fara logica. Pentru reprezentanţii reclamantei fisa de calcul a fost întotdeauna un instrument prin care se putea verifica situaţia tuturor plăţilor efectuate de APIA in baza deciziei de plata.

Astfel, fisa de calcul conţine informaţii pentru fiecare subpachet in parte, pentru fiecare specie si pe efective declarate (solicitate), realizate, livrate conform documentelor, neeligibil etc.

De asemenea, conţine explicaţii cu privire la calculul efectivului livrat eligibil (punctul e) din fisa de calul) ce se calculează astfel: efectivul livrat conform documentelor (punctul c) din fisa) din care se scade efectivul neeligibil (punctul d) din fisa): e = c - d.

Fisele de calcul sunt transmise fiecărui beneficiar in parte, tocmai pentru o mai buna inteleşere a sumelor stabilite prin decizia de plata si pentru a veni in întâmpinarea oricăror neînţelegeri cu privire la sumele de plata ale fermierilor.

Aceste fise de calcul au fost transmise in fiecare an odată cu decizia de plata, fara ca reclamanta sa formuleze vreo plângere cu privire la conţinutul acesteia pana in prezent. Menţiona că fisele de calcul sunt utile in înţelegerea sumelor de bani stabilite prin decizie, fiind documentul prin care sunt explicitate sumele totale din deciziile de plata. Pana la data formulării contestaţiei împotriva deciziei de plata nu am primit de la reclamanta vreo sesizare cu privire la aceste fise de calcul, in sensul in care sa nu inteleaga raţionamentul urmat si explicitat prin respectivul document sau lipsa semnăturilor si a ştampilei instituţiei.

In concluzie, având in vedere toate aspectele invocate mai sus, considera ca decizia de plata este întemeiată, conţinând informaţii suficiente si clare in ceea ce priveşte prezentarea motivelor care au dus la sancţionarea reclamantei

Referitor la legalitatea si motivarea proceselor-verbale contestate

Raportat la afirmaţiile reclamantei în ceea ce priveşte necomunicarea proceselor-verbale de constatare a unor neconformităţi şi de propunere plăţi necuvenite şi a notelor de fundamentare, a menţionat:

Conform prevederilor art. 2, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 554/2004:

"c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinse raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrative"

Conform prevederilor Constituţiei României si a legilor organice, prin putere publica se intelege acea autoritate a administraţiei publice care reprezintă si apară interesul public. Executarea (ducerea la indeplinire a prevederilor unei legi) presupune doua tipuri de activitate administrative si anume activitatea de organizare sau de pregătire a executării legilor si activitatea de aplicare intr-un caz concret a legii, prin emiterea de acte proprii cu caracter unilateral sau bilateral.

Regimul de putere publica este factorul comun pentru toate autorităţile publice, care are ca misiune aducerea la îndeplinire a legilor, cu respectarea tuturor principiilor aplicabile.

In consecinţa, "actele necomunicate" la care face referire reclamanta nu se încadrează in sfera actelor administrative, acestea nefiind emise in vederea naşterii, modificării sau stinserii unui raport juridic. Cel mult actele necomunicate pot avea un caracter de acte premergătoare/preparatoare emiterii actului administrative.

Astfel, actele necomunicate nu întrunesc trăsăturile caracteristice ale unui act administrativ, chiar dacă emană de a o autoritate administrativă, respectiv APIA - CJ Timiş, scopul emiterii acestora nu este producerea de efecte juridice de sine stătătoare, specifice dreptului administrativ, ci reprezintă doar documente care preced emiterea procesului-verbal emise conform procedurilor interne specifice APIA.

In aceeaşi ordine de idei, menţionează faptul ca aceste documente au caracter de "uz intern", astfel ca nu sunt supuse comunicării.

Asa cum rezulta din denumirea acestora: Procesele-verbale de constatare si propunere pentru sume necuvenite si Notele de fundamentare pentru desfăşurarea unei activităţi de verificare, reprezintă documente de uz intern prin care este solicitata si se aproba efectuarea unei verificări asupra anumitor cereri si campanii pentru a se stabili daca sumele de bani acordate in respectiva perioada au sau nu caracter necuvenit.

Activitatea de verificare este concretizata prin emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanţelor bugetare, conform art. 21 alin. (13) din O.U.G. nr. 66/2011:

"(13) Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare"

În consecinţa, actele necomunicate la care face referire reclamanta in paragraful 4.2.4 din cererea de chemare in judecata, nu sunt supuse procedurii de comunicare, acestea nefiind acte administrative conform prevederilor legale ci acte premergătoare procesului-verbal contestat.

In primul rând procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.04.2018 au fost emise cu respectarea tuturor prevederilor legale prevăzute de art. 21, alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011:

"(21) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea autorităţii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente, ştampila autorităţii emitente, posibilitatea dea fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei si autoritatea la care se depune contestaţia, menţiuni privind punctul de vedere al debitorului şi poziţia exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) şi (15).

De asemenea, conform prevederilor art. 21 alin. (15^1) din acelaşi act normative:

"151) Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013."

In al doilea rând prin acţiunea in contencios administrativ formulata de către reclamanta, aceasta face referire la "acest act (procesul-verbal) nu constata existenta unor nereguli si nu le sancţionează, ci, in virtutea sancţiunii cod 6 aplicat deja in prealabil (prin Decizia de plata pentru anul V.LP, conform APIA) si prin constatarea existentei unei pretinse reapariţii, dispune nelegal si netemeinic secţiunea restituirii subvenţiilor".

Faţă de aceste aspecte, menţionează faptul ca pentru neconformităţile constatate la nivelul anului 2017, s-au emis de către APIA Timiş o serie de 4 înştiinţări solicitări nr. 2423/26.02.2018, 2424/26.02.2018, 2425/26.02.2018 şi nr. 2426/26.02.2018, prin care s-au solicitat documente si explicaţii suplimentare necesare pentru a stabili starea de conformitate a operaţiunilor cu cerinţele in privinţa cărora se identificaseră neconcordantele, referitoare printre altele si la numărul buletinelor de analiza a apei efectuate.

In ceea ce priveşte neconformitatea referitoare la numărul de buletine de analiza a apei, menţiona faptul ca nu s-au adus clarificări si/sau completări la documentaţia cererii de plata, astfel ca nu s-a făcut dovada faptului ca reclamanta a respectat criteriile de elisibilitate cu privire la buletinele de analiza la hala şi sursa, fapt pentru care au fost aplicate prevederile OMADR 77/2017, respectiv " Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, expioatatia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar, în plus, beneficiarul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori, pentru expioatatia respectiva). Angajamentul rămâne în vigoare.".

Pentru campaniile 2013 (anul II de angajament) şi 2014 (anul III de angajament), menţiona că şi nivelul respectivelor campanii reclamanta a fost înştiinţată/notificată cu privire la neconformitatea în ceea ce priveşte criteriul de elisibilitate referitor la prezentarea a minim 8 buletine/an la intrarea in hala si a minim 4 buletine/an la sursa, înştiinţarea nr. 16465/04.12.2014 si răspunsul reclamantei nr. 16852/12.12.2014 (ANEXA 9) .respectiv înştiinţarea nr. 12505/03.12.2015 si răspunsul reclamantei nr. 12531/04.12.2015 (ANEXA 10).

Nici în campaniile respective nu s-a făcut dovada respectării condiţiilor de acordare superioare, astfel ca si la nivelul anilor 2013 si 2014 s-au aplicat sancţiuni prin Decizia de plata nr. a.L2. TM003/13.12.2014 (ANEXA 11), respectiv Decizia de plata nr. a.l.3TM003/08J2.2015 (ANEXA 12) comunicate către reclamanta, conform menţiunilor de pe document - pagina 3 din Decizia emisa in 2015 si pagina 3 din decizia emisă în 2014 - si pe care nu le-a contestat la momentul respectiv* in termenul legal prevăzut de lese,

Astfel, in conformitate cu prevederile OMADR nr. 77/2017, APIA a procedat la recuperarea sumelor de bani acordate in mod necuvenit in campaniile anterioare, deoarece condiţiile de bunăstare pe care reclamanta s-a obligat sa le menţină, nu au fost respectate in ultimul an de angajament

Luând in considerare prevederile art. 2, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 554/2004, anticitate, precum si prevederile art. 175 din C. proc. civ.:

"(1) Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia,"

Astfel, considera ca vătămarea este o condiţie sine qua non pentru admisibilitatea oricărei acţiuni in contencios, inclusiv pe calea recursul graţios, asa cum rezulta si din prevederile art. 1, art. 2, alin. (1), lit. a) si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"Art. 1. (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public."

"Art. 2 alin. (1), lit. a) persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate."

"Art. 7, alin. (1) înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."

In cazul de fata vătămarea pretinsa de către reclamanta se impune a fi examinata din perspectiva condiţiei referitoare la obligaţia motivării.

Reclamanta susţine, in esenţă, pe de o parte ca actul este nemotivat, afirmând ca a motiva implica a face cunoscute cu claritate elementele de fapt si de drept care permit intelegerea si aprecierea legalităţii sale, neîndeplinirea acestei cerinţe de validitate fiind de natura a produce o vătămare care atrage nulitatea actului administrativ.

Fata de aceste aspecte, considera ca atât decizia de plata nr. a.TMO10/28.03.2018, precum si procesele-verbale emise in speţa nr. x/20.04.2018, sunt motivate sub aspectul motivelor de drept, atât sub aspectul legislaţiei europene, cat si al legislaţiei interne, pentru motivele detaliate in secţiunea 4.1. si 4.2. din prezenta.

Prin urmare, sub un prim aspect, in speţa, nu ne aflam în prezenta unei nemotivări, ci in cel mai rău caz in fata unei motivări pe care reclamanta si a apreciat-o ca fiind lipsita de consistenta, fapt ce nu poate echivala cu o nemotivare ce poate avea efecte/duce la anularea actului administrativ.

Sub aspect subsidiar se impune a analiza in ce măsura pretinsa nemotivare a actului administrativ a provocat o vătămare reclamantei ce nu poate fi Înlăturata decât prin anularea/revocarea acestui act, fara a tine cont de aspectele de fond, adică pe cale de excepţie.

Conform practicii judiciare si doctrinei de specialitate, raţiunea motivării este aceea de a-l încunoştinţa pe destinatarul actului administrativ asupra împrejurărilor care au fost avute în vedere de către autoritatea emitenta la adoptarea acestuia, astfel încât acesta sa înţeleasă si sa le poată contesta, in cazul in care le apreciază ca nejustificate.

Consideră ca acest scop a fost atins, de vreme ce atât in preambul, cat si la art. II din decizie, conform căruia: "Explicaţii privind modul de calcul al sumei cuvenite sunt prezentate în anexa la prezenta decizie", anexa transmisa împreuna cu decizia de plata face parte integranta din actul administrativ principal, adică din conţinutul deciziei de plata, sunt prevăzute motivele de drept si de fapt ce au dus la sancţionarea reclamantei. Mai mult decât atât, rugam sa observaţi faptul ca reclamanta a cunoscut motivele de sancţionare chiar înainte de emiterea deciziei de plata, prin înştiinţările transmise către aceasta 2423, 2424, 2425, 24226 toate din 26.02.2018, precum si răspunsul reclamantei nr. 1678,1679,1680,1681 toate din 02.03.2018.

Menţionează faptul ca decizia de plata este emisa in mod automat de către sistemul electronic gestionat de APIA după efectuarea tuturor controalelor necesare, având un format standard prestabilit, nefiind posibila intervenţia asupra acesteia. Astfel, toate deciziile de plata au acelaşi format, acestea nefiind anulate pentru nemotivare aşa cum se poate observa din practica curenta a Curţii de Apel Timişoara.

In concluzie, apreciază că actul administrativ atacat este motivat in drept si in fapt, fapt pentru care soliictă sa fie respinsă cererea de chemare in judecata ca fiind neîntemeiata.

Referitor la fondul cauzei in ceea ce priveşte legalitate şi temeinicia sancţiunilor reflectate prin Decizia de plata nr. a. TM.010/28.03.2018

Referitor la prevederile legale aplicabile spetei de fata in ceea ce priveşte perioada de referinţa în care trebuie respectate condiţiile de eligibilitate referitoare la analiza calităţii apei conform OMADR nr. 826/2016. OMADR nr. 155/2017 si prevederile din fisa tehnica a Măsurii 215 din PNDR 2007-2013, versiunea a IX-a consolidata, mai 2012

În ceea ce priveşte perioada de referinţa in interiorul căreia trebuie respectate condiţiile de eligibilitate sunt prevăzute in ordine cronologica de Fisa tehnica a Măsurii 215 din PNDR 2007-2013, versiunea a IX-a consolidata, mai 2012, OMADR nr. 826/2016, OMADR nr. 155/2017.

5.1.1.1. Fisa tehnica a Măsurii 215 din PNDR 2007-2013, versiunea a IX-a consolidata, mai 2012

Astfel, în ceea ce priveşte fisa tehnica a Măsurii 215 din PNDR 2007-2013, versiunea a IX-a consolidate, mai 2012, reies următoarele:

Pentru Pachetul 4 - Corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor în apa, la secţiunea Acţiuni specifice este prevăzut in mod clar:

suplimentarea analizelor calităţii apei la sursă cu 2 fată de 2 analize pe an în practica curenta, corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa utilizata prin tratarea cu substanţele indicate de laboratoarele de chimia mediului (clor, săruri, acidificaţi, răşini etc.) şi filtrarea apei la sursa de alimentare astfel încât să nu se depăşească următoarele niveluri maxime admise:

Nitraţi - 50 (mg/l)

Nitriţi- 0,5 (mg/l)

[nitraţi/50] + [nitriţi/3] 1

Suplimentarea analizelor calităţii apei la intrarea în hală cu 4 faţă de 4 analize pe an în practica curentă, beneficiarii au obligaţia de a ţine registre în care să evidenţieze analizele efectuate (cu evidenţierea celor suplimentare), rezultatele acestor analize si numărul operaţiunilor de tratarea apei, precum şi buletinele de analiză din care să reiasă îmbunătăţirea calităţii apei.

Rezulta astfel fara niciun echivoc faptul ca, pentru a beneficia de sprijin financiar compensatoriu pentru acest pachet toţi beneficiarii îşi asuma obligaţia de a asigura un număr suplimentare de buletine de analiza a calităţii apei atât la sursa de apa a exploataţiilor cât si la intrarea in halele exploataţiilor PENTRU FIECARE AN IN PARTE.

Trebuie avut in vedere si faptul ca pentru a beneficia de sprijinul financiar pentru bunăstarea animalelor reglementat prin Reg. (CE) nr. 1698/2005 si aplicat prin PNDR 2007-2013, beneficiarii depun o cerere de ajutor in primul an de angajament care marchează şi data asumării angajamentului si, respectiv, data de la care începe sa curgă termenul de 5 ani de zile si, apoi, ANUAL prin depun cereri de plata in perioada specificată de legislaţie, urmate de depunerea deconturilor justificative trimestriale aferente anului de cerere in curs. Plata anuale se face prin emiterea unei Decizii de plata se stabileşte drepturile la plata ale beneficiarilor pe an de angajament. Astfel, spre exemplu pentru anul II de angajament, reclamanta a depus cererea de plata in anul 2013 fiind urmata de deconturile trimestriale aferente anului de angajament si numai după verificarea acestor documente s-a efectuat plata anuala.

în aceeaşi ordine de idei, articolul 40, alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 cu privire la plăţi in favoarea bunăstării animalelor, prevede:

"(3) Plăţile se acordă anual şi acoperă costurile suplimentare şi pierderea de venituri datorate angajamentelor asumate. După caz* acestea pot acoperi şi costurile induse."

Articolul 3 din Regulamentul de punere in aplicare (CE) nr. 65/2011 privitor la cereri de ajutor, cereri de plata si alte declaraţii, prevede:

"2. Pentru măsurile care implică angajamente multianuale, beneficiarul depune o cerere de plată anuală."

Astfel, având în vedere toate prevederile legale menţionate mai sus, consideram ca perioada de referinţă avuta in vedere pentru respectarea condiţiilor de eligibilitate aferente Măsurii 215. este reprezentata de anul de angajament astfel ca toate condiţiile de eligibilitate trebuie sa fie îndeplinite in fiecare an.

Prin adoptarea OMADR nr. 826/2016 se aproba modelul de cerere plata pentru Măsura 215, precum si modelul formularului clauzei de revizuire a angajamentelor in derulare in vederea adaptării la noul cadru juridic, conform articolelor 1 si 3 din actul normative antemenţionat.

La art. 5 din OMADR nr. 826/2016 este prevăzut in mod expres:

"Pot depune cereri de plată, conform modelului prevăzut la art. 1, beneficiarii măsurii 215 -pachetul a) -Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor care au depus cereri de ajutor în conformitate cu prevederile; a) Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2012 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind măsura 2.1,5. - Plăti privind bunăstarea animalelor - porcine (sesiunea 1), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea L nr. 489 din 17 iulie 2012;

In consecinţa, reclamanta a depus in baza OMADR nr. 826/2016 cererea de plata aferenta perioadei 01.01-31.12.2016 şi a accesat clauza de revizuire conform căreia perioada de referinţă fiind limitata la 31.12.2015.

Conform Anexei 3 la OMADR nr. 826/2016:

"Pentru subpachetul 4a), în conformitate cu fişa măsurii, este necesară prezentarea a 2 analize privind calitatea apei la sursă suplimentare faţă de 2 analize pe an în practica curentă, respectiv suplimentarea analizelor calităţii apei la intrarea în hală cu 4 faţă de 4 analize pe an în practica curentă. In urma ajustării perioadelor de activitate, şi ţinând cont de tehnologie şi ciclurile de producţie se poate accepta un număr diminuat de buletine pentru perioadele ce se scurtează în urma ajustării.

Pentru perioadele de final care depăşesc un an de angajament de 365 de zile se va prezenta un număr suplimentar de buletine, aferente perioadei mărite. înainte de efectuarea ultimei plăţi se vor efectua verificări pentru a asigura respectarea condiţiei prevăzute în fişa măsurii, astfel ca numărul total de buletine prezentate să îndeplinească condiţiile de angajament pe perioada impactată de ajustările anilor de angajament.

In concluzie, la nivelul anului 2016, pentru reclamanta s-a aplicat situaţia ajustării perioadei de activitate 2015, astfel ca s-a acceptat un număr diminuat de buletine de analiza, ţinând cont si de faptul ca perioada de final a angajamentului, respectiv perioada 01.01-15.07.2017 s-ar fi completat cu perioada 15.07.2015 - 31.12.2015.

Pentru perioadele de final care depăşesc un an de angajament de 365 de zile numărul de buletine se va suplimenta conform perioadei mărite.

Referitor la prevederile OMADR nr. 155/2017

Prin adoptarea OMADR nr. 155/2017 s-a dat posibilitatea beneficiarilor, inclusiv reclamantei de a prelungi perioada de angajament pana la data de 31.12.2017, conform art. III din actul normative menţionat: "Vor depune formularele de rectificare a cererilor de plată, conform modelului prevăzut la anexa nr. 3 la prezentul ordin, beneficiarii măsurii 215 -pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, care au depus cereri de plată în anul 2017 în conformitate cu prevederile:

a) Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2012 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - porcine (sesiunea 1), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 17 iulie 2012;"

Anexa 2 a OMADR nr. 155/2017 la Secţiunea Declaraţii si Angajamente. este prevăzut în mod expres:

"pentru subpachetul 4a), beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit vor prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fisa măsurii;"

In consecinţa, interpretând toate actele normative prezentate mai sus, rezulta fara niciun echivoc faptul ca intenţia legiuitorului clin OMADR nr. 155/2017 a fost ca beneficiarii sa prezinte numărul TOTAL DE BULETINE prevăzute în fişa măsurii pe an de referinţa ASA CUM ESTE SI SPECIFICAT IN FISA TEHNICA A MĂSURII 215 DIN PNDR 2007-2013.

NICIUNDE IN CUPRINSUL FISEI TEHNICE A MĂSURII 2015 DIN PNDR 2007-2013 NU ESTE SPECIFICAT NUMĂRUL TOTAL AL BULETINELOR DE ANALIZA A CALITĂŢII APEI PENTRU TOŢI ANII DE ANGAJAMENT CI ESTE PREVĂZUT NUMĂRUL OBLIGATORIU PENTRU FIECARE AN DE ANGAJAMENT.

Mai mult, coroborând prevederile din clauza de revizuire reglementate prin OMADR nr. 826/2016 cu cele privind formularul de rectificare a cererii de plata depuse in anul 2017, rezulta ca in cazul reclamantei anul de angajament a depăşit 365 de zile, asa cum recunoaşte si aceasta prin cererea de chemare in judecata.

Astfel, consideram ca la nivelul anului 2017, reclamantei i se aplica prevederile din OMADR nr. 826/2016 conform cărora: "Pentru perioadele de final care depăşesc un an de angajament de 365 de zile se va prezenta un număr suplimentar de buletine, aferente perioadei mărite".

Astfel reclamanta avea obligaţia de a prezenta numărul de buletine totale solicitat prin fisa măsurii pe an de angajament, respectiv 4 buletine de analiza a calităţii apei la sursa de ava a exploatatiilor si 8 buletine de analiza a calităţii apei la intrarea in halele exploataţiilor.

Considera ca specificaţiile cu privire la anul 2015 sunt de stricta interpretare si se aplica doar in cazul ajustării anului de angajament, or in speţa de data este sancţionată perioada de prelungire a angajamentului pe o perioada mai mare de 365 de zile, astfel ca trebuie sa respecte condiţiile stabilite prin OMADR nr. 826/2016 si asumate de către reclamanta prin depunerea cererii de plata in anul 2017.

Referitor la aplicarea Măsurii 215 in cazul reclamantei

Măsura 215 - Plaţi in favoarea bunăstării animalelor - pachetul A - este o măsura de sprijin finanţată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.), destinata exploataţiilor comerciale din sectorul de creştere a porcinelor, exploataţii care si-au asumat voluntar, prin reprezentanţii legali ai acestora, angajamente in favoarea bunăstării animalelor, in conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005.

Obiectivul României - stat membru al Uniunii Europene - prin accesarea acestei masuri este de asigurare a unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice, prin acoperirea costurilor suplimentare si pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu si a bunăstării animalelor, datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii" (conform Măsura 215 - P.N.D.R. versiunea a IX-a consolidata din mai 2012).

Referitor la fapta incriminata 1 - greutatea medie/cap de maxim 30 kg.

În cuprinsul Măsurii 215 se specifică:

"Plăţile se acordă pentru porcii graşi, scrofiţe si scroafe".

Prin urmare, pot beneficia de sprijin doar categoriile porc gras, scrofiţe si scroafe, in condiţii specifice pentru fiecare categorie de animale in parte si doar daca beneficiarul prezintă, pentru fiecare categorie pentru care a solicitat sprijin, documentele care fac dovada asigurării bunăstării porcinelor pe durata angajamentului asumat.

Astfel, A.P.I.A. urmăreşte îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate exclusiv pentru categoriile de porcine pentru care se acorda si a fost solicitat sprijinul conform cererii, si anume porci graşi, scrofite sau scroafe, de la intrarea acestora in categorie si pana la ieşirea lor din categorie sau din exploatatie, după caz.

Potrivit precizărilor din Modelul cererii de plată pentru măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor -pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor cuprins in Anexa 1 la O.M.A.D.R. nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi in favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări din 09.06.2016,

"Efectivul rectificat aferent perioadei de referinţă nouă, 01.01.2017 - 31.12.2017, reprezintă;

- pentru categoriile porci graşi - efectivul livrat în perioada anului de angajament ajustat, conform deconturilor depuse şi livrărilor estimate până la încheierea perioadei ajustate - 31.12.2017 (porci pentru îngrăşat de la o greutate în viu de maximum 30 kg proveniţi din cumpărări/transfer)"

In plus, in conformitate cu prevederile Anexei 1 laOMADR 77/2016 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013- lit. C), punctul 1, paragraful 7:,pe parcursul unui an de angajament trebuie să existe obligatoriu o perioadă de activitate de producţie şi reproducţie minimă. Perioada de activitate de producţie minimă pentru categoria porc gras reprezintă un ciclu de producţie..,".

In cazul fermelor Dudestii Vechi si Gataia, porcinele sunt crescute pentru activitatea de reproducţie, iar intrarea acestora in categoria porci graşi are loc la o greutate de peste 100 kg/cap, printr-un act de mutaţie de la categoria scrofite prasila, animalele fiind abatorizate in zilele imediat următoare. (ANEXA 8)

Nu sunt eligibile la plata pentru categoria porc gras porcinele care nu realizează un ciclu de producţie in categoria pentru care sprijinul a fost solicitat

Tinand cont de cele de mai sus, in cazul categoriei porc gras, intrarea in exploatatie la o greutate sub 30 kg a purceilor din producţie proprie, asa cum susţine reclamanta, nu este o condiţie suficienta pentru acordarea sprijinului daca nu sunt respectate cumulativ si celelalte cerinţe:

- Porcinele sa fie încadrate in categoria pentru care se acorda si se solicita sprijinul in cerere, si anume porc gras (reclamanta recunoaşte ca, pentru fermele in cauza, porcinele intra in exploataţie ca tineret, apoi trec la categoria scrofite prăsilă);

Sa se facă dovada respectării cerinţelor superioare de bunăstare conform fisei Măsurii 215 pentru perioada de la intrare in categoria porc gras si pana la ieşirea din exploatatie; Sa se realizeze minimum un ciclu de productie/exploataţie pentru categoria porc gras.

Toate aceste condiţii cumulative enumerate mai sus au următorul raţionament:

Plăţile europene din fonduri nerambursabile F.E.A.D.R. pentru măsura 215 se acorda beneficiarilor, asa cum o arata obiectivul din fisa măsurii, pentru acoperirea costurilor suplimentare si pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor.

Aceste plaţi au forma unei plăţi anuale fixe per unitate vita mare (UVM), pentru fiecare categorie si subpachet si au fost calculate ca o compensaţie pentru pierderile de venit si costurile adiţionale suportate de fermieri in scopul menţinerii condiţiilor superioare de bunăstare a porcilor graşi, scrofitelor si scroafelor pe o anumita perioada de timp in care aceste animale sunt menţinute in categoria eligibila.

Ceea ce înseamnă că, independent de cheltuiala efectiva a beneficiarului, acesta va primi o plata fixa/UVM pentru efectivul de porci care îndeplineşte condiţiile măsurii 215.

Cu alte cuvinte, cu cat mai târziu are loc intrarea in categorie a porcilor graşi, cu atât scade si perioada de menţinere in categorie a animalelor, scad si cheltuielile beneficiarului cu menţinerea condiţiilor superioare pentru categoria porc gras, iar acordarea plaţii fixe anuale nu se mai justifica.

Obligativitatea intrării in categoria porc gras a animalelor la o greutate sub 30 kg oferă statului membru si legiuitorului asigurări ca beneficiarul realizează cheltuiala si ca plata anuala fixa calculata nu se acorda nejustificat niciunui beneficiar.

Asigurarea si menţinerea condiţiilor superioare de bunăstare este obligatorie doar pe durata in care animalele sunt încadrate într-o categorie eligibila (in cazul de fata porc gras),

Chiar daca beneficiarul alege sa asigure condiţii superioare de bunăstare a animalelor pentru toate categoriile din ferma, cheltuiala efectuata de beneficiar pentru asigurarea unor condiţii superioare de bunăstare în perioadele in care animalele sunt încadrate in alte categorii decât cele eligibile (de ex. tineret, tineret reproducţie) nu poate face obiectul decontării din F.E.A.D.R.

A.P.I.A., A.F.I.R., D.S.V.S.A. sau alte organe cu competente de verificare nu solicita documente, nu verifica si nu urmăresc respectarea condiţiilor superioare de bunăstare pentru alte categorii de animale decât cele eligibile in cadrul măsurii (porc gras/scrofite/scroafe) si pentru care beneficiarul a solicitat sprijin in cererea de plata.

Ţinând cont de cele de mai sus, din punct de vedere al A.P.I.A.. nu sunt eligibili la calculul sumei de plata anuale porcii graşi care au intrat in categorie la o greutate mai mare de 30 kg.

Referitor la faptele incriminate 2 si 3 - lipsa buletinelor de analiza a apei prelevate la surse, respectiv la intrarea in hale - "Incorecta determinare a numărului de buletine de analiza necesar a fi prezentat prin raportare la cadrul normativ intern aplicabil";

Prin Măsura 215 - plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine, din cuprinsul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, beneficiarilor li se acorda o plata fixa anuala pentru pachetul 4 a) - corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa daca aceştia respecta cerinţele superioare stabilite pentru acest pachet.

Pentru respectarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor conform Măsurii 215, este necesar un număr minim de 4 analize/an/sursa de apa si un număr minim de 8 analize/an/hală.

Plata anuala fixa acordata pentru acest subpachet a fost stabilita, conform fisei Măsurii 215, pe baza următoarelor elemente considerate pierderi de venit şi cheltuieli suplimentare ale beneficiarilor:

- controlul calităţii apei la sursă şi la intrarea în hală prin:

suplimentarea analizelor calităţii apei la sursă cu 2 fată de 2 analize pe an în practica curentă, suplimentarea analizelor calităţii apei la intrarea în hală cu 4 fată de 4 analize pe an în practica curentă.

- corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor prin tratarea apei cu substanţele indicate de laboratoarele de chimia mediului (clor, săruri, răşini etc.) şi filtrare.

Asa cum se observa, singurele documente obligatorii in baza cărora se acorda sprijinul pentru acest subpachet sunt buletinele de analiza a apei. Celelalte documente sunt conjuncturale si se depun, după caz, daca au existat acţiuni de corectare a calităţii apei, daca se înlocuiesc filtre, daca exista dovezi ale întreţinerii sistemului de distribuţie a apei, sau alte asemenea.

Pentru a fi considerate valide, cele 4 buletine/an de analiza a apei la sursa si cele 8 buletine/an de analiza a apei la intrarea in fiecare hala trebuie sa Îndeplinească următoarele condiţii:

- Probele de apa sa fie prelevate de beneficiar in perioada anului de angajament, din exploataţii si din hale populate cu porci din categoriile care fac obiectul cererii de plata ("nu ar avea nicio relevanta probele prelevate din exploataţii nepopulate sau populate cu alte categorii de porcine); Analizele sa fie realizate de un laborator autorizat/acreditat si rezultatele de laborator sa se înscrie in parametrii indicaţi de Măsura 215; Buletinele si rezultatele acestora sa fie înregistrate intr-un registru de evidenta.

Acestea sunt singurele elemente care necesita atenţia beneficiarilor si pe baza cărora, după verificare, A.P.I.A. acorda/nu acorda plata fixa anuala pentru acest pachet.

Menţionează ca, pe parcursul întregului angajament, nici o autoritate cu competente de verificare si/sau control la fata locului nu are sarcina de a preleva probe de apa care sa verifice respectarea cerinţelor superioare ale Măsurii 215 (nivelul nitriţilor şi nitraţilor). Acestea verifica, la rândul lor, doar elementele de mai sus prevăzute de lege pentru buletinele de analiza a apei.

Inspectorii D.S.V.S.A. Timiş si ai A.F.I.R. au verificat in cursul anului 2017 fermele beneficiarului S.C. A. S.R.L. aflate în eşantionul de control. Având in vedere faptul ca aceste controale au avut loc înaintea încheierii perioadei de angajament, inspectorii nu au verificat şi respectarea numărului total de buletine/an, întrucât beneficiarul mai avea timp ta dispoziţie pentru efectuarea de analize.

In cazul beneficiarului S.C. A. S.R.L., valoarea totala încasata a sprijinului pentru pachetul 4a pe perioada angajamentului a fost de 16,139,376.45 euro, plătiţi in RON la cursul de schimb precizat in deciziile de plata. Sumele recuperate ca urmare a aplicării codului de sancţiune 6 la fermele Parta şi Padureni au fost de 1,891,519.98 euro. După cum reiese din ANEXA 14 la prezenta, ponderea cea mai mare în valoarea totala a sumelor încasate de reclamanta pe parcursul angajamentului o reprezenta acest subpachet.

Deşi verificarea respectării elementelor de mai sus pentru buletinele de analiza a apei este dusa in derizoriu de reclamanta S.C. A. S.R.L., numind acest proces o "verificare formala" de "numărare a unor hârtii", facem menţiunea ca aceste "hârtii", in numărul si forma prevăzute de lege, sunt singurele care pot justifica sau nu acordarea acestui sprijin către beneficiari.

Reclamanta susţine ca A.P.I.A. a determinat incorect numărul de buletine de analiza necesar a fi prezentat prin raportare la cadrul normativ intern aplicabil, fara a se tine cont de prevederile O.M.A.D.R. 826/2016.

Conform prevederilor O.M.A.D.R. 155/2017, beneficiarilor li s-a oferit posibilitatea, în noile condiţii, de a prelungi, voluntar, durata ultimului an de angajament, de la 16.07.2017 pana la 31.12.2017, adică la un an calendaristic întreg. A rezultat aşadar o noua perioada impactata de ajustări, si anume perioada 01.01.2017-15.07.2017, care s-a prelungit cu 5.5 luni. Beneficiarul S.C. A. S.R.L. a optat pentru prelungirea voluntara a angajamentului pana la sfârşitul anului 2017, angajandu-se totodată sa respecte condiţiile prevăzute de O.M.A.D.R. 155/2017: "Pentru subpachetul 4a), beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit vor prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fisa măsurii*'.

A.P.I.A. a verificat si indeplinirea noii condiţii prevăzute de O.M.A.D.R. 155/2017 pentru beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit la un an calendaristic intreg, si anume de a prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fisa măsurii: 4 buletine/an la sursa si 8 buletine/an la intrarea in hala. Acest lucru s-a realizat înainte de ultima plata si este prezentat in ANEXA 7- dosarul administrativ 2017 la prezenta.

Măsura 215 prevede:

"- suplimentarea analizelor calităţii apei la sursă cu 2 faţă de 2 analize pe an în practica curentă, suplimentarea analizelor calităţii apei la intrarea în hală cu 4 faţă de 4 analize pe an în practica curentă".

Reclamanta invoca si faptul ca nu a cunoscut modul de calcul al numărului de buletine de analiza pentru ultimul an de angajament, ca acesta nu i-a fost adus la cunoştinţa de niciuna dintre autorităţile cu competente in gestionarea acestei masuri.

A.P.I.A. Timiş a dat curs oricărei solicitări de clarificări din partea beneficiarilor, atât in scris, cat si verbal in ceea priveşte modalitatea de interpretare si de verificare a cerinţelor de bunăstare animale in anul V.I prelungit. In concret, tuturor beneficiarilor li s-a explicat verbal modul de verificare a numărului de buletine de analiza pentru anul 2017, pentru o mai buna înţelegere a precizărilor O.M.A.D.R. nr. 155/2017. Reclamanta S.C. A. S.R.L. a calculat numărul necesar de buletine aplicând o regula de trei simpla, care insa nu respecta in totalitate prevederile legislaţiei in vigoare. Aplicând acest mod de calcul, 19 ferme din totalul de 41 ale beneficiarului S.C. A. S.R.L. nu s-au încadrat in cerinţele de acordare a sprijinului pentru acest subpachet.

Toţi beneficiarii Măsurii 215 - bunăstare animale aflaţi in anul V.I prelungit au depus toate documentele necesare inclusiv numărul total de buletine de analiza apa la hala si la sursa aferent perioadei prelungite din ultimul an de angajament, mai puţin reclamanta.

Astfel, toţi ceilalţi beneficiari au înţeles şi s-au conformat prevederilor/cerinţelor de eligibilitate prevăzute de OMADR 155/2017, mai puţin societatea reclamanta. In aceasta situaţie APIA nu poate fi acuzata de lipsa de transparenta, dezinformare sau de informare parţială în ceea ce priveşte cerinţele de gestionare, aceleaşi informaţii fiind furnizate tuturor beneficiarilor.

In urma verificărilor efectuate de A.P.I.A. Timiş, in cazul beneficiarului S.C. A. S.R.L. a rezultat un număr de 19 ferme din totalul de 41, pentru care nu a fost respectata condiţia din O.M.A.D.R. 155/2017: "Pentru subpachetul 4a), beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit vor prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fişa măsurii". Aceste ferme, calculul si modul de determinare a sancţiunilor sunt detaliate in ANEXA 7- dosarul administrativ 2017 -fisele de calcul la prezenta.

Pentru aceste ferme, prin înştiinţările nr. 2423-2426/26.02.2018, A.P.I.A. a înştiinţat beneficiarul cu privire la apariţia neconformităţilor/neregulilor. A NEXA 7- dosarul administrativ 2017 - înştiinţări.

Prin răspunsurile reclamantei nr. 1678-1681/02.03.2018, aceasta nu a adus completări dosarului cererii de plata in sensul prezentării unor buletine valide de analiza a apei, prelevate in interiorul perioadei de angajament, altele decât cele aflate deja la dispoziţia A.P.I.A.

Prin urmare, A.P.I.A. a calculat sancţiunile conform prevederilor O.M.A.D.R. 77/2017 si a emis Decizia de plata nr. a.TM010/28.03.2018, comunicata beneficiarului insolita de Fisele de calcul pentru fiecare exploatatic in parte.

In concluzie, apreciază ca determinarea numărului de buletine de către A.P.I.A. s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale, tinand cont de cerinţele fisei Măsurii 215, dar si de reglementările O.M.A.D.R. 826/2016 completate de cele ale O.M.A.D.R. 155/2017.

Referitor la incorecta determinare a efectivului afectat si aplicarea de sancţiuni incorecte prin raportare la O.M.A.D.R. 905/2016

Conform O.M.A.D.R. 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor -pachetul a) -porcine şi pachetul b) -păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - Anexa 1 SISTEMUL DE SANCŢIUNI pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor"- pachetul a) porcine, pentru cele 19 ferme pentru care nu au fost respectate cerinţele superioare privind numărul de buletine de analiza a apei, efectivul afectat a fost determinat astfel:

Pentru cele 15 ferme la care nu a fost prezentat numărul de 4 buletine de analiza/an la sursa (din ANEXA 7- dosarul administrativ 2017 si ANEXA J3 la prezenta), Ordinul nr. 77/2017 nu prevede calculul efectivului afectat, deoarece pentru aceasta neregula se aplica direct codul de sancţiune 5:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare." Prin urmare, daca beneficiarul nu respecta numărul minim de 4 buletine valide/an la sursa/sursele de apa care alimentează întreaga exploatatie, nu se justifica acordarea sprijinului pentru niciun animal din exploatatia respectiva, in anul respectiv.

Pentru cele 4 ferme la care nu a fost prezentat numărul de 8 buletine de analiză/an la intrarea in fiecare hala (Bulgarus, Sannicolau Marel, Nitchidorf 3 si Mişca 1 din ANEX/1 7- dosarul administrativ 2017 si ANEXA 13 la prezenta), pentru nicio hala nu a fost respectata cerinţa superioara pentru anul de angajament prelungit 2017, prin urmare, pentru întregul efectiv de animale din exploatatiile respective nu a fost făcuta dovada respectării condiţiilor superioare impuse de Măsura 215 pentru anul 2017. Aşadar, întregul efectiv realizat din exploatatiile respective pentru care a fost solicitat sprijin in anul 2017 este considerat efectiv afectat, indiferent de data popularii/depopulării acestora.

In aceste cazuri, O.M.A.D.R. 77/2017 prevede calculul procentului de abatere:

Procentul de abatere privind nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare (A Cond.sup.(%) se determina astfel, conform O.M.A.D.R. 77/2016:

"A cond.sup. (%) = efectiv afectat condiţii superioare/(efectiv realizat - efectiv afectat cond. sup. - efectiv afectat cond. min.) *100 (în cazul în care rezultatul este mai mare de 100% se va calcula cu 100%)."

Pentru cele 4 exploataţii in cauza - Bulgarus, Sannicolau Marel, Nitchidorf 3 si Mişca 1 - efectivul afectat condiţii superioare este asimilat efectivului realizat pentru întreaga exploatatie, deci procentul de abatere determinat este 100%, asa cum reiese şi din fisele de calcul transmise beneficiarului.

Pentru "nerespectarea cerinţei superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%'% atât O.M.A.D.R. 905/2016, cat si O.M.A.D.R. nr. 77/2017 prevede atribuirea codului de sancţiune 5:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare."

Precizează ca termenul de "efectiv afectat" utilizat in Ordinele de sancţiuni nu are semnificaţia afectării fizice a animalelor, ci de afectare a condiţiilor superioare de bunăstare a acestor animale care se iau in calcul pentru determinarea sancţiunilor.

În concluzie, apreciază ca atât determinarea efectivului afectat cat si aplicarea sancţiunilor au fost efectuate cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Referitor la inexistenta "reapariţiei" si nelegalitatea oricărei sancţiuni de cod 6:

Conform prevederilor O.M.Â.D.R. 77/2016: Reapariţia unei neconformităţi presupune identificarea anterioară a unei neconformităţi similare în ultimii patru ani în cazul aceluiaşi beneficiar cu condiţia ca beneficiarul să fi fost informat despre un caz precedent de neconformitate şi să fi avut posibilitatea, după caz, să ia măsurile necesare pentru a remedia situaţia anterioară de neconformitate"

"Calcularea sancţiunilor se realizează pe fiecare exploatatie, în cadrul exploataţiei pe fiecare subpachet şi în cadrul subpachetului pe fiecare categorie de porcine",

La stabilirea sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare pentru subpachetul 4a, O.M.A.D.R. 77/2017 indica:

Cerinţa superioară:

"4.1b Beneficiarul a prezentat suplimentar minim 4 buletine de analiză de la intrarea în fiecare hală, faţă de 4 analize/an în practica curenta, în total minim 8 buletine/an, iar analizele confirmă respectarea condiţiilor superioare";

Modalitatea de control:

"Control administrativ (verificare documente din deconturile trimestriale/anuale) - se vor verifica buletinele de analiza ca număr şi rezultate ",

Condiţia de aplicare a sancţiunii:

"prima reapariţie"; - Codul sancţiunii:

"6". Codul de sancţiune 6 este definit in O.M.Â.D.R. 77/2016 astfel:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar, în plus, beneficiarul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori, pentru exploatatia respectiva). Angajamentul rămâne în vigoare."

Pentru fermele Parta (având codul de exploataţie x) si Pădureni (cu codul de exploataţie x), la care neconformitatea privind numărul minim de 8 buletine de analiza/an/hala a mai fost identificata, notificata si sancţionată beneficiarului S.C. A. S.R.L. si in anii de cerere 2013 si 2014 (anii 2 si 3 de angajament) a fost aplicat codul de sancţiune 6, neconformitatea din anul 2017 fiind tratata ca reapariţie conform prevederilor O.M.A.D.R. 77/2016.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a fost informata despre cazurile anterioare de neconformitate prin înştiinţarea nr. 16465/04.12.2014 aferenta anului de 2 de angajament (16.07.2013-15.07.2014) si Înştiinţarea nr. 12505/03.12.2015 aferenta anului 3 de angajament (16.07.2014-15.07.2015), in care neconformitatea "nu se respecta numărul buletinelor la intrarea in hala/hale" pentru fermele respective este explicita si conţine suplimentar informaţii despre halele si buletinele de analiza neconforme. (ANEXELE 9 si 10)

Aceste neconformităţi au fost sancţionate conform prevederilor legale in vigoare prin Decizia de plata nr. a.l.2. TM003/13.12.2014 (emisa pentru anul 2 de angajament) si Decizia de plata nr. a.l.3. TM003/08.12.2015 (emisa pentru anul 3 de angajament). (ANEXELE 11 si 12)

Prin urmare S.C. A. S.R.L. a avut posibilitatea de a urmări si de a remedia situaţia, astfel încât aceasta neconformitate sa nu se mai producă in viitor, in cele doua exploataţii.

Reclamanta susţine faptul ca, neconformităţile din anii 2 si 3 de angajament au fost generate de alte Împrejurări decât cele din ultimul an, in care s-a constatat reapariţia.

Indiferent de cauzele care au condus la nerespectarea cerinţei superioare de a asigura minimum 8 buletine/an/hala pentru fermele aflate sub angajament, neconformitatea rezultata este aceeaşi atât in anii 2013, 2014 cat si in 2017:

"nu se respecta numărul buletinelor la intrarea in hala/hale ".

Excepţie de la aplicarea sancţiunilor administrative fac doar cazurile de forţă majora si/sau circumstanţele excepţionale, asa cum reiese şi din O.M.A.D.R. nr. 77/2016.

In ceea ce priveşte, menţiunea reclamantei cu privire la investirea instanţei cu soluţionarea excepţia de nelegalitate a actelor administrative individuale prin care s-a stabilit/reflectat prelinsa neconformitate. rugam onorata instanţa sa respingă acest capăt de cerere.

Asa cum rezulta fara niciun echivoc, Deciziile de plata nr. a.l.2. TM003/13.12.2014 si nr. a. 1.3. TM003/08.12.2015 prin care s-au stabilit sancţiuni pentru nerespectarea numărului de buletine de analiza halele exploataţiei, au fost comunicate reclamantei la data de

Conform prevederilor Legii contenciosului administrativ, reclamanta a avut posibilitatea sa conteste atât pe calea recursului graţios, cat si de calea acţiunii in contencios administrativ, in termenul prevăzut de art. 11. alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu modificările si completările ulterioare.

Conform art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004; "Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripţie, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere."

Deşi reclamanta afirma faptul ca nu deţine informaţii clare cu privire la neconformitatea anterioare care serveşte drept temei cu privire la justificarea caracterului repetat al neconformităţii, rugam onorata instanţa sa observe faptul ca la paragraful (62) clin cererea de chemare în judecata cu privire la anumite neconformităţi fără impact asupra bunăstării animalelor cum este si "lipsa unui buletin de analiza a apei nu poate afecta bunăstarea animalelor daca ferma era nepopulata; totuşi, recoltarea probei de apa într-o perioada nepopulata se considera clauza de discalificare a buletinului de analiza a apei determinând insuficienta numărului de buletine de analiza a apei prezentate. 1 "Prin acest paragraf, reclamanta a arătat ca a înţeles în ce măsura a încălcat prevederile legale in trecut, aceste menţiuni reprezentând exact temeiul în baza căruia a fost sancţionată reclamanta în anii trecuţi, fiind reflectate în deciziile de plată comunicate la acea dată (Anexele 11 şi 12).

Consideră că invocarea excepţiei de nelegalitate asupra actelor administraţie emise in anii anteriori de angajament nu este relevantă în speţă, fiind doar o procedura de care se foloseşte reclamanta pentru a tergiversa procesul.

Reducerile si sancţiunile aplicate, precum si modul de calcul al acestora sunt evidenţiate in Anexa la Decizia de plata si detaliate in Fisele de calcul pentru fiecare ferma in parte. Aceasta modalitate de comunicare a rezultatelor verificărilor cererii de plata a fost unanim consimţită de toţi beneficiarii si utilizata in anii anteriori de angajament. Dacă au existat neclarităţi, A.P.I.A. Timiş a oferit toate explicaţiile necesare, cu buna credinţă si transparenta, tuturor beneficiarilor.

Beneficiarul S.C. A. S.R.L. este familiarizat cu aceste documente si a înţeles atât motivele cat si modul de aplicare si de calcul al reducerilor/sancţiunilor si a sumelor de plata, chiar daca acestea nu au fost pe deplin acceptate.

Referitor la temeinicia Proceselor-verbale emise in speţa

In ceea ce priveşte criticile reclamantei cu privire la caracterul formal al motivării si alipsei informării reclamantei in procesul de emitere al proceselor-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare, facem următoarele menţiuni, fat ade cele prezentate la punctul 4.2. din prezenta:

Exista reglementate atât in legislaţia europeana, cat si in legislaţia interna prevederi referitoare la activitatea de prevenire a neregulilor, care conform art. 2, alin. (1), lit. s) din O.U.G. nr. 66/2011 înseamnă:

"s) activitatea de prevenire a neregulilor - identificarea şi gestionarea riscurilor, elaborarea şi urmărirea avlicării procedurilor de management si a celorlalte instrumente de control intern, care să asisure corectitudinea acordării si utilizării fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora."

Deşi activitatea de prevenire a neregulilor este definita in cadrul O.U.G. nr. 66/2011, menţionam faptul ca aceasta se aplica intregii activităţi specifice APIA de gestionare a plaţilor din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), precum si cele din Bugetul National.

In ceea ce priveşte informarea reclamantei conform art. 21, alin. (14) si (15) din O.U.G. nr. 66/2011, exista instituita o excepţie prevăzuta de art. 21, alin. (15A1) din O.U.G. nr. 66/2011;

"(151) Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

In consecinţa, APIA nu are obligaţia de a întocmi un proiect de proces-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare si nici de a-l comunica structurii verificate.

De asemenea, in cazul de fata nu sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (11) din O.U.G. nr. 66/2011, invocat de către reclamanta, conform căruia;

"11) Pe parcursul activităţilor de constatare, structura verificată are dreptul să îşi exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare."

Faţă de aceasta situaţie, menţiona faptul ca procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.04.2018, s-au emis in vederea recuperării sumelor de bani acordate in anii anteriori de angajament pentru fermele Padureni si Parta ale reclamantei, ca efect al sancţiunii aplicate prin Decizia de plata contestata.

Astfel, conform Anexei 1 a Ordinului de sancţiuni nr. 77/2017:

Există 5 categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma rămasă, după etapa anterioară de calcul:

B. sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale şi condiţiilor - specifice (minime si superioare);

Sistemul de sancţiuni este unul progresiv: în cazul în care în primul an a fost aplicată o sancţiune (de exemplu: 1). iar în al doilea an se constată aceeaşi condiţie nerespectată, atunci pentru anul 2 se va aplica sancţiunea următoare (de exemplu: 2).

In cazul nivelelor 6, 7 şi 8 ale sancţiunilor pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale si condiţiilor specifice (minime şi superioare), se recuperează sumele acordate beneficiarului până la momentul respectiv pe subpachet/măsură.

Pentru determinarea codului sancţiunii pentru nerespectarea condiţiilor superioare se va folosi A Cond.sup.(%) -"Procentul de abatere" privind nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare.

Astfel, având in vedere faptul ca pentru fermele Parta si Padureni codul de sancţiune a fost majorat la 6 deoarece a apărut un caz de reapariţia notificat la momentul respectv prin înştiinţările nr. 16465/04.12.2014 si nr. 12505/03.12.2015 (ANEXELE 9 Si 10) si sancţionat prin Deciziile de plata nr. a0102TM003/13.12.2014 si nr. a.l.3. TM003/8.12.2015 (ANEXELE li Si 12). APIA Timiş a procedat la emiterea proceselor-verbale de constatare si stabilire a creanţelor bugetare, in considerarea faptului ca in ultimul an de angajament, reclamanta nu a respectat criteriile de eligibilitate, a codului de sancţiuni aplicat si in temeiul art. 18 din Reg. De punere in aplicare (UE) nr. 65/2011 conform căruia:

"In cazul angajamentelor multianuale* reducerile, excluderile si recuperările se aplică, de asemenea. sumelor deja plătite în anii precedenţi pentru angajamentul respectiv."

De asemenenea, precizează faptul ca activitatea de control asupra cererii reclamantei a fost exercitata in conformitate cu procedura interna specifica APIA si cu respectarea "principiului celor 4 ochi", conform căruia trebuie sa exista un control intern ierarhic in ceea ce priveşte operarea, verificarea, avizarea şi calculul final si, respectiv autorizarea la plata a cererilor depuse de către beneficiari după parcurgerea tuturor etapelor.

Astfel, in cazul de fata, pe cererea de plata a reclamantei, a lucrat un număr de 12 consilieri din cadrul Serviciului de specialitate din cadrul APIA Timiş in calitate de operatori si verificatori de cerere, persoane distincte, avizarea si calculul final al cererii efectuat de către setul de serviciu si autorizarea efectuata de către directorul executiv adjunct.

De asemenea, reclamanta susţine faptul ca APIA Timiş nu a informat fermierii cu privire la toate condiţiile generale sau specifice de eligibilitate ale cererii dvs.

Menţionăm faptul ca APIA Timiş a asigurat accesul si a pus la dispoziţie fiecărui beneficiar toate informaţiile necesare pentru accesarea măsurii 215, precum si cele legate de gestionare pe tot parcursul de anilor de angajament.

In gestionarea cererii reclamantei, s-au urmat toate procedurile interne specifice, incercand ca pe cat posibil sa venim în întâmpinarea tuturor neînţelegerilor sau posibilelor interpretări ale legislaţiei aplicabile,

Mai mult decât atât, s-a dat curs la orice solicitare a reclamantei, atât in scris, cat si verbal in ceea priveşte modalitatea de interpretare si de verificare a cerinţelor de bunăstare animale in anul VI prelungit. In concret s-a comunicat verbal faptul ca trebuie depus buletine de analiza a apei la hala si la sursa si pentru perioada iulie- decembrie 2017.

Toţi beneficiarii Măsurii 215 - bunăstare animale aflaţi in anul VI prelungit au depus toate documentele necesare inclusiv numărul total de buletine de analiza apa la hala si la sursa aferent perioadei prelungite din ultimul an de angajament, mai puţin reclamanta.

Astfel, toţi ceilalţi beneficiari au inteles si s-au conformat prevederilor/cerinţelor de eligibilitate prevăzute de OMADR 155/2017, mai puţin reclamanta. In aceasta situaţie, aceasta nu poate acuza APIA de dezinformare sau de informare parţiala in ceea ce priveşte cerinţele de gestionare, aceleaşi informaţii fiind furnizate tuturor beneficiarilor.

In ceea ce priveşte sistemul de sancţiuni aplicat cererii reclamantei, menţiona ca acesta este publicat in Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 214/29.03.2017 - OMADR 77/2017, astfel ca aceasta nu se poate prevala de necunoaşterea conţinutului acestuia, conform principiului "nemo censetur ignorare legeni" cu atât mai mult cu cat ordinul de sancţiuni este aplicabil cererii reclamantei. Fiind in ultimul an de angajament se prezuma faptul ca aceasta avea cunoştinţa de toate cerinţele de eligibilitate ale cererii precum si de sancţiunile aplicabile, sancţiuni ce sunt aprobate în fiecare an printr-un ordin de ministru.

Principiul "nemo censetur ignorare legem" exprima ideea ca nimeni nu se poate apară invocând ignoranta sau eroarea sa de drept. Eroarea in acest caz reprezintă cunoaşterea legii in mod inexact, consideram ca adevărat ceea este fals sau fals ca ceea ce este adevărat. În consecinţa, nici societatea dvs. nu se poate prevala de faptul ca a interpretat greşit o norma juridica si astfel ca nu a respectat condiţiile de eligibilitate prevăzute de lese.

Menţionează faptul ca dreptul la apărare al reclamantei a fost asigurat prin:

1. înştiinţările nr. 2423-2426/26.02.2018 emise de APIA Timiş prin care s-a adus la cunoştinţa reclamantei situaţiile constatate odată cu controlul administrative al cererii de plata si s-a dat posibilitatea acesteia de a formula clarificări sau de a prezenta documente justificative emise de valabile pana la data de 31.12.2017, ultima zi de angajament.

2. Posibilitatea reclamantei de a contesta procesele-verbale prin procedura reglementata de Legea contenciosului administrativ, conform penultimului paragraf din conţinutul proceselor-verbale:

"împotriva masurilor dispuse prin prezentul titlu de creanţa se poate formula contestaţie ce se depune, sub sancţiunea decăderii, in termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la autoritatea publica emitenta a titlului de creanţa."

3. Posibilitatea reclamantei de a contesta in fata instanţei de judecata a masurilor dispuse procesele-verbale si menţinute prin deciziile de soluţionare a contestaţiei.

In concluzie, rugam onorata Instanţa ca, analizând motivele de fapt si de drept expuse in prezenta, sa respinsa cererea de chemare in judecata si sa menţină ca temeinice si leşale Decizia de plata nr. a.TMOlO/28.03.2018, Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 4791/18.06.2018, Procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.04.2018, Deciziile de soluţionare a contestaţiilor nr. 4656/1, nr. 4656/2, nr. 4656/3, nr. 4656/4, nr. 4656/5 emise in 27.06.2018, precum si Notele de compensare nr. x/02.05.2018 si nr. y/03.05.2018.

Cu privire la obligarea instituţiei la plata cheltuielilor de judecata, va solicitam sa dispuneţi respingerea cererii, sau cel puţin sa le cenzuraţi, pentru următoarele considerente:

A.P.I.A. - Centrul Judeţean Timiş este o entitate publica finanţată de la bugetul de stat si este nelegitim ca resursele financiare ale statului si ale sectorului public, in loc sa primească o destinaţie utila si in concordant cu misiunea legala a flecarei entităţi publice, sa fie folosite pentru plata fie a onorariilor de avocaţi, fie a cheltuielilor de judecata, astfel ca bugetul APIA nu prevede sume care sa poată fi alocate unei astfel de destinaţii.

Totodată precizează faptul că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, este instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), care funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.

În aceea ce priveşte cuantumul acestor cheltuieli de judecată:

Apreciază că, în prezenta cauză, subzistă criterii legale pentru exercitarea atribuţiei reducerii motivate a cheltuielilor de judecată, în baza art. 451 C. proc. civ., având în vedere următoarele:

Potrivit art. 451:

"(2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experţilor judiciari şi a specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3)"

Deşi norma este plasată în această secţiune dedicată cheltuielilor de judecată, art. 451 alin. (3) noul C. proc. civ. permite instanţei a dispune, chiar şi din oficiu, reducerea motivată şi a plăţii cuvenite experţilor judiciari şi a specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3) noul C. proc. civ.

Art. 451 noul C. proc. civ. prevede că onorariile experţilor judiciari pot fi micşorate de instanţă "chiar şi din oficiu". Simpla utilizare a acestei sintagme instituie regula implicită că, în virtutea rolului activ, judecătorul, atunci când observă lipsa de proporţionalitate dintre conţinutul rapoartelor de expertiză şi onorariul solicitat de către expert, poate dispune reducerea acestuia

De asemenea, art. 23 din O.G. nr. 2/2000 prevede că: "(I) Onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabileşte de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcţie de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus si de gradul profesional ori ştiinţific al expertului sau al specialistului."

Analizând rapoartele de expertiză depuse de către experţi, precum şi deconturile justificative, putem observa faptul că onorariile percepute de către aceştia sunt exagerate chiar exorbitante raportat la obiectivele expertizelor şi la conţinutul acestor rapoarte.

Onorariile sunt nejustificat de mari faţă de volumul de muncă al experţilor şi complexitatea lucrărilor, motivele de reducere a onorariului fiind fundamentate, în mod corect, pe dispoziţiile art. 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2000 şi art. 451 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

Cu privire la raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de dl. B., vă rugăm să observaţi că solicită un total de 56.000 RON pentru un raport de expertiză de 33 pg. realizat în 280 ore. Aşa cum am opinat şi la fond, acesta a aplicat în mod greşit o serie de prevederi, astfel acest raport trebuind să fie refăcut din punctul nostru de vedere, fapt ce duce în mod evident la reducerea onorariului acestuia.

În ceea ce priveşte raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea sanitar veterinară, realizat de dna. C., vă rugăm să observaţi că din totalul de 242 de pg. ale raportului, de la pg. 5 la pg. 119 sunt enumerate doar documentele solicitate de la reclamantă. De asemenea, nu există nicio notă de evaluare a onorariului acesteia, astfel că această sumă este nejustificată şi se impune a fi redusă.

Pe cale de consecinţă, raportat la munca depusă de către experţi precum şi la obiecţiunile formulate cu privire la rapoartele de expertivă întocmite de aceştia, considerăm că se impune în baza art. art. 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2000 si art. 451 alin. (2) si (3) C. proc. civ., reducerea onorariilor solicitate de către experţi.

Totodată, sumele acordate cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorarii avocaţiale sunt exagerate, în raport de onorariile avocaţiale practicate, nu se justifică în raport de munca prestată efectiv de avocat, au un vădit caracter voluntar şi nu îndeplinesc cerinţa caracterului rezonabil.

Potrivit Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei De Plăţi Şi Intervenţie Pentru Agricultură, Agenţia este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, un motiv în plus pentru a considera că este total nelegitim ca resursele financiare ale statului şi ale sectorului public, să fie folosite pentru plata fie a onorariilor de avocaţi, fie a cheltuielilor de judecată când acestea ar putea să primească o destinaţie utilă şi în concordanţă cu misiunea legală a fiecărei entităţi publice.

Cât timp însăşi legiuitorul român a prevăzut la art. 451 alin. (2) că instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

De astfel, reducerea onorariului avocaţial nu are semnificaţia acordării unui avantaj acelei părţi şi a prejudicierii părţii care a solicitat plata acestor cheltuieli de judecată, întrucât este o măsură legală, care nu se aplică discreţionar ci numai dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de normele legale anterior menţionate, fiind necesar să fie întrunită ipoteza prevăzută de lege pentru a se proceda în acest sens.

Reducerea cheltuielilor de judecată nu este o cenzurare a onorariului de avocat stabilit între părţile contractului de asistenţă juridică, ci este consecinţa evaluării cheltuielilor de judecată, care trebuie să ţină cont de proporţia rezonabilă între suma de bani achitată cu titlu de onorariu de avocat şi munca prestată de către avocat.

În acest sens vine şi practica în această materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil (cauzele Costin împotriva României, Străin împotriva României, Stere şi alţii împotriva României, Raicu împotriva României).

S-a statuat că onorariile avocaţiale urmează să fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare şi au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil. Dispoziţiile art. 451 alin. (3) C. proc. civ. nu contravin nici dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, conform cărora contractul dintre avocaţi şi client nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect de niciun organ al statului. Aceste prevederi se aplică exclusiv raporturilor contractuale dintre părţile contractului de asistenţă juridică, fiind o aplicaţie particulară a art. 1270 C. civ., care consacră principiul obligativităţii respectării contractului de către părţi, clientul având obligaţia de a achita integrai onorariul, pe care însă nu îl va putea recupera de la partea adversă, în măsură în care va câştiga procesul, decât dacă instanţa va aprecia asupra caracterului sau real, necesar şi rezonabil.

Art. 451 alin. (2) noul C. proc. civ. prevede că onorariile avocaţiale pot fi micşorate de instanţă "chiar şi din oficiu". Simpla utilizare a acestei sintagme instituie regula implicită a posibilităţii de a reduce onorariile avocaţiale la cererea părţii adverse, accentuarea "chiar şi din oficiu" subliniind că, în virtutea rolului activ, judecătorul poate să suplinească absenţa acestei cereri atunci când observă lipsa de proporţionalitate dintre "circumstanţele cauzei" şi cuantumul sumei achitate cu titlu de onorariu avocaţial.

Astfel, regularizarea cuantumului sumelor achitate cu titlu de onorariu avocaţial, proporţional cu circumstanţele cauzei, este menită să asigure un just echilibru între dreptul părţii ce va avea câştig de cauză de a-şi recupera cheltuielile avansate şi culpa procesuală a părţii ce a căzut în pretenţii.

Deşi judecătorul cauzei este ţinut să aprecieze cuantumul onorariului avocaţial din prisma "valorii sau complexităţii cauzei (...), activităţii desfăşurate de avocat (...) şi circumstanţelor cauzei", el este totodată ţinut ca aprecierea să fie realizată fie în sensul constatării rezonabilităţii onorariului, fie în sensul constatării cuantumului său exagerat.

Fără a aduce atingere clauzelor contractului de asistenţă juridică, instanţa de control judiciar poate să reducă cuantumul onorariului avocaţial solicitat cu titlu de cheltuieli de judecată prin aprecierea disproporţionalităţii acestuia în raport cu limitele pricinii.

În lumina celor expuse, se solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în parte a sentinţei recurate, iar pe fond, respingerea acţiunii intimatei-reclamante ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii ca fiind temeinice si legale actele administrative contestate.

În drept, recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 483 şi următoarele şi art. 488 pct. 6 şi 8 din Noul C. proc. civ., precum şi pe celelalte dispoziţii ale actelor normative invocate în cuprinsul acestuia.

Pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a declarat recurs atât împotriva încheierii din data de 27 martie 2019, cât şi a sentinţei civile nr. 181 din data de 7 aprilie 2021 ale Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, solicitând să fie admis astfel cum este formulat, să se dispună casarea în totalitate a încheierii din data de 27.03.2019 şi în parte a sentinţei nr. 181/07.04.2021 şi, în rejudecare să se respingă în integralitate acţiunea formulată de A. S.R.L., în principal, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală 'pasivă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a susţinut că faţă de obiectul acţiunii, recurenta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar în ceea ce priveşte fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Raportat la aspectele reţinute de instanţă, apreciază că hotărârea atacată conţine motive contradictorii (art. 488 alin. (1) pct. 6), încalcă şi aplică greşit normele de drept material (art. 488 pct. 8 C. proc. civ.), respectiv dispoziţiile legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR.

Prevederile Acordului de ANSVSA a intervenit delegare pentru implementarea Măsurii 215 încheiat între AFIR Acordul de delegare pentru implementarea măsurii 215.

Primul articol al acestui acord evidenţiază faptul că în ceea ce priveşte plata, a delegat aceste atribuţii în integralitate către APIA.

Prin urmare, parcurgând atribuţiile care revin părţilor potrivit Acordului cadru de delegare pentru implementarea Măsurii 215 "Plăţi pentru bunăstarea animalelor" cuprinsă în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR), atribuţiile care revin recurentei se circumscriu activităţii de supraveghere şi control, iar nu celei de verificare a cererilor de plată şi de efectuare a plăţilor finale către beneficiari.

Atribuţiile privind efectuarea plăţilor către beneficiari in cadrul măsurii 215 revin în exclusivitate APIA.

Cererea de plată formulată de A. S.R.L. a fost analizată şi verificată de către reprezentanţii APIA. În considerarea Manualului de procedură privind administrarea cererilor de ajutor şi a deconturilor justificative pentru Măsura 215 - Plăţi in favoarea bunăstării animalelor, aprobat prin Ordin MADR.

Astfel fiind, susţinerile Intimatei - Reclamante A. S.R.L. potrivit cărora recurentei ii revine obligaţia de plată în prezentul dosar sunt nefondate.

În ceea ce priveşte prima faptă reţinută în actele administrative contestate, respectiv aceea că, efectivele de porcine (1470 capete) mutate în cadrul fermei şi declarate neeligibile de către APIA, precizăm că acestea au fost respinse la plată deoarece din documentele de transfer verificate în cadrul deconturilor justificative nu reieşea greutatea medie de maxim 30 kg/cap de animal; rezultând astfel că aceste efective au intrat în exploataţie înainte de intrarea în categoria porc gras.

Celelalte fapte care au generat aplicarea sancţiunilor privesc lipsa buletinelor de analiză a apei la sursă şi la intrarea în; hale', considerăm în continuare că reclamanta trebuia să respecte prevederile fişei Măsurii 215 în ceea ce priveşte prezentarea unui anumit număr de buletine de analiza a apei (2 analize privind calitatea apei la sursă suplimentare faţă de 2 analize pe an în practica curentă, respectiv suplimentarea analizelor calităţii apei la intrarea în hală cu 4 faţă de 4 analize pe an în practica curentă). Aceste condiţii sunt stabilite pentru întreg anul de angajament, impactul neprezentării buletinelor fiind asupra întregului efectiv pentru care s-a solicitat sprijin în cadrul subpachetului 4a) şi se sancţionează ca atare.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor se acordă sub forma unei plăţi anuale fixe pe UVM şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile adiţionale suportate de fermieri ca urmare a respectării standardelor superioare de bunăstare. Cheltuielile suplimentare privind controlul calităţii apei la sursă şi la intrarea în hale sunt determinate, printre altele, de analizele suplimentare. Astfel, efectuarea propriu-zisă a acestor analize (dovedită prin prezentarea buletinelor de analiză), reprezintă una din componentele costului care stă la baza stabilirii cuantumului pentru subpachetul 4a).

Un prim motiv al recursului priveşte încheierea din data de 27.03.2019 prin care a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a AFIR pe care vă solicită să o casaţi şi să dispuneţi admiterea excepţiei invocate de subscrisa.

Astfel, solicită a se să observa că, în prezenta speţă, obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea unor actelor administrative emise de APIA Timiş ori APIA - CENTRAL.

De asemenea, în ceea ce priveşte petitul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea MADR, APIA şi AFIR; la plata dobânzii legale penalizatoare, învederăm faptul că acesta este subsecvent petitului principal de cerere, respectiv celui privind anularea actelor administrative emise de APIA TIMIŞ.

În esenţă, în susţinerea cererii sale de chemare în judecată, Reclamanta susţine că în eventualitatea în care acţiunea va fi admisă, AFIR are obligaţia de plată a sumei solicitate de către Reclamanta, cât şi faptul că AFIR răspunde de modul de îndeplinire de către APIA a atribuţiilor privind autorizarea şi efectuarea plăţii finanţării nerambursabile.

În susţinerea prezentei excepţii, învederează faptul că legitimarea procesuală este dată de calitatea de parte în raportul juridic dedus judecăţii, fiind necesar să existe o identitate, pe de o parte, între titularul dreptului afirmat şi reclamantul din proces iar, pe de altă parte, între cel ce se pretinde a fi obligat şi pârâtul din proces.

Măsura 215 face parte din PNDR 2007-2013, a cărui întocmire este atribuţia DGDR-AM-PNDR (Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management PNDR). Conform PNDR, obiectivul acestei măsuri este:

"Asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice, prin acoperirea costurilor suplimentare şi pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi g bunăstării animalelor, datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.'" Cerinţele acestei măsuri sunt superioare cerinţelor minime, cerinţele minime fiind transpunerea în legislaţia naţională a normelor europene. Acestea reprezintă obligaţii legale valabile în România.

În plus, faţă de acestea, PNDR vine cu un set de cerinţe suplimentare (superioare), pentru care beneficiarul este remunerat pentru pierderea de; venit suferită ca urmare a respectării lor. în plus, beneficiarul este obligat să respecte un set de condiţii de eligibilitate pentru a putea fi beneficiar de plată. în consecinţă, apreciem că cerinţele M 215 nu numai că respectă Normele europene în domeniul bunăstării, ci sunt superioare acestora.

Între AFIR - APIA - ANSVSA a intervenit Acordul de delegare pentru implementarea măsurii 215.

Primul articol al acestui acord evidenţiază faptul că în ceea ce priveşte plata, a delegat aceste atribuţii în integralitate către APIA.

Conform Art. 1 al Acordului de delegare, nr. P86 (APDRP-AF/R) A35(APIA)/26431 (ANSVSA)/59285(AMPNDR) din 12 iulie 2012 pentru implementarea Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, APDRP (AFIR) deleagă către APIA implementarea şi atribuţiile specifice funcţiei de autorizare, plată, contabilizare, recuperare debite, monitorizare si raportare, iar către ANSVSA, în calitate de autoritate competentă, deleagă controlul pe teren a cerinţelor specifice în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiari pentru Măsura 215 - Plăţi pentru bunăstarea animalelor, cuprinsă în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR). Acelaşi Acord cadru de delegare prevede şi următoarele: B) în ceea ce priveşte verificarea cererilor de ajutor/plată ale beneficiarilor:

a. Primirea de către APIA a cererii de ajutor, pe suport de hârtie şi în format electronic, împreună cu documentele justificative, declaraţiile/angajamentele aferente pachetelor solicitate pentru o perioadă de 5 ani/alte documente specifice, conform procedurilor de lucru;

b. Controlul formal vizual efectuat de către APIA al cererii de ajutor/plată (completarea tuturor datelor, existenţa tuturor documentelor, existenţa semnăturilor);

c) este subsecvent petitului principal de cerere, respectiv celui privind anularea actelor administrative emise de APIA TIMIŞ.

În susţinerea cererii sale de chemare în judecată, Reclamanta susţine că în eventualitatea în care acţiunea va fi admisă, subscrisei AFIR îi revine obligaţia de plată a sumei solicitate de către Reclamanta, cât şi faptul că AFIR răspunde de modul de îndeplinire de către APIA a atribuţiilor privind autorizarea şi efectuarea plăţii finanţării nerambursabile.

Învederează faptul că, legitimarea procesuală este dată de calitatea de parte în raportul juridic dedus judecăţii, fiind necesar să existe o identitate, pe de o parte, între titularul dreptului afirmat şi reclamantul din proces iar, pe de altă parte, între cel ce se pretinde a fi obligat şi pârâtul din proces.

Măsura 215 face parte din PNDR 2007-2013, a cărui întocmire este atribuţia DGDR-AM-PNDR (Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management PNDR). Conform PNDR, obiectivul acestei măsuri este:

"Asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice, prin acoperirea costurilor suplimentare şi pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi g bunăstării animalelor, datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii." Cerinţele acestei măsuri sunt superioare cerinţelor minime, cerinţele minime fiind transpunerea în legislaţia naţională a normelor europene. Acestea reprezintă obligaţii legale valabile în România.

În plus, faţă de acestea, PNDR vine cu un set de cerinţe suplimentare (superioare), pentru care beneficiarul este remunerat pentru pierderea de: venit suferită ca urmare a respectării lor. în plus, beneficiarul este obligat să respecte un set de condiţii de eligibilitate pentru a putea fi beneficiar de plată. în consecinţă, apreciem că cerinţele M 215 nu numai că respectă Normele europene în domeniul bunăstării, ci sunt superioare acestora.

Între AFIR - APIA - ANSVSA a intervenit Acordul de delegare pentru implementarea măsurii 215.

Primul articol al acestui acord evidenţiază faptul că in ceea ce priveşte plata, recurenta a delegat aceste atribuţii în integralitate către APIA.

Conform Art. 1 al Acordului de delegare, nr. P86 (APDRP-AFIR)/A35(APIA)/26431 (ANSVSA)/59285(AMPNDR) din 12 iulie 2012 pentru implementarea Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, APDRP (AFIR) deleagă către APIA implementarea şi atribuţiile specifice funcţiei de autorizare, plată, contabilizare, recuperare debite, monitorizare si raportare, iar către ANSVSA, în calitate de autoritate competentă, deleagă controlul pe teren a cerinţelor specifice în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiari pentru Măsura 215 - Plăţi pentru bunăstarea animalelor, cuprinsă în Axa I din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR). Acelaşi Acord cadru de delegare prevede şi următoarele: B) în ceea ce priveşte verificarea cererilor de ajutor/plată ale beneficiarilor:

a. Primirea de către APIA a cererii de ajutor, pe suport de hârtie şi în format electronic, împreună cu documentele justificative, declaraţiile/angajamentele aferente pachetelor solicitate pentru o perioadă de 5 ani/alte documente specifice, conform procedurilor de lucru;

b. Controlul formal vizual efectuat de către APIA al cererii de ajutor/plată completarea tuturor datelor, existenţa tuturor documentelor, existenţa semnăturilor);

c. înregistrarea de către APIA a cererii de ajutor/plată în Registrul special şi eliberarea bonului cu numărul şi data de înregistrare a cererii;

d. înregistrarea de către APIA a datelor din cererii în aplicaţia electronică;

e. Verificarea administrativă de către APIA a cererii şi a documentelor anexate conform prevederilor art. 24 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 şi verificarea criteriilor de eligibilitate şi controale încrucişate;

f. Transmiterea de către APIA către beneficiar a notificării de completare/respingere cererii, dacă este cazul;

g. Primirea de către APIA a deconturilor justificative şi a documentelor aferente depuse de către beneficiari;

h. Verificarea administrativă de către APIA a deconturilor şi a documentelor justificative (verificare cu datele declarate în cererea de ajutor/plată).

i. Transmiterea de către APIA a notificării de completare/respingere, după caz către solicitant, aferentă deconturilor justificative;

k. ANSVSA primeşte de la APIA, prin Centrele judeţene în maxim 10 zile lucrătoare de la data comunicării eşantionului de control documentele aferente cererilor din eşantion;

I. ANSVSA realizează controlul la faţa locului pentru cererile cuprinse în eşantionul de control pe teren, prin structurile subordonate, competente teritorial (DSVSA judeţene), în termen de maxim 60 de zile de la primirea eşantionului de control pe teren de la APDRP (AFIR), în conformitate cu manualele de proceduri şi ghidurile de control la faţa locului;

m. în urma controlului la faţa locului, ANSVSA completează fişa de inspecţie întocmită în conformitate cu prevederile art. 32 şi 54 din Reg. CE 1122/2009 şi prevăzută în ghidurile de control la faţa locului şi introduce datele în sistemul informatic al APIA;

n. ANSVSA şi/sau structurile subordonate, competente teritorial (DSVSA judeţene), transmite către APIA, în maxim 60 de zile de la primirea eşantionului, Fişa inspecţie privind rezultatele controalelor cuprinse în eşantion. Fişele de inspecţie sunt introduse în sistemul informatic al APIA în vederea gestionării problemelor semnalate pe fluxul normal de lucru, după dezvoltarea sistemului informatic:

q. APIA determină suma cuvenită pentru fiecare beneficiar în parte şi elaborează deciziile de plată în baza verificărilor şi controalelor efectuate de către APIA şi ANSVSA.

Totodată, astfel cum reiese din atribuţiile stabilite pentru subscrisa in acest acord, AFIR nu are nicio o atribuţie in ceea ce priveşte efectuarea plăţilor in cadrul măsurii 215. Art. 3 - Atribuţiile părţilor

3.1.1. (1) APDRP are: obligaţia de a furniza către APIA toată documentaţia de care dispune şi informaţiile necesare, iar către ANSVSA lista privind eşantionul care va fi supus controlului, în vederea realizării de către aceste instituţii a atribuţiilor care fac obiectul delegării din prezentul Acord Cadru;

APDRP se obligă: să pună la dispoziţia APIA şi ANSVSA specificaţii pentru întocmirea documentelor prevăzute în Anexele din procedurile de lucru.

APDRP comunică APIA cursul de schimb valutar aplicabil pentru autorizarea şi efectuarea plăţilor aferente măsurii delegate prevăzute în prezentul Acord Cadru, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii ianuarie aferente fiecărui an;

3.1.2.(1) APDRP are obligaţia să se asigure că APIA şi ANSVSA respectă procedurile de lucru pentru măsura 215 - Plăţi pentru bunăstarea animalelor conform prezentului Acord Cadru.

În acest sens APDRP va supraveghea permanent şi-va controla ori de câte ori consideră necesar modul de îndeplinire a atribuţiilor delegate prin prezentul Acord Cadru.

APDRP va desfăşura supracontrolul pe eşantion, misiuni de control şi audit prin Direcţia Plăţi Proiecte, Direcţia Audit Intern, Direcţia Control şi Antifraudă şi alte direcţii de specialitate, în baza procedurilor de lucru, a Planurilor de audit şi control sau a dispoziţiilor conducerii APDRP, precum şi a analizelor de risc efectuate în vederea verificării modului de îndeplinirea atribuţiilor care fac obiectul prezentului Acord Cadru.

APDRP are obligaţia să anunţe APIA şi ANSVSA, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de declanşarea oricăror misiuni de audit/control (cu excepţia acelora legate de măsurile de supracontrol).

În plus, potrivit art. 3.2.17. "APIA are obligaţia, conform art. 11 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, să efectueze în întregime plăţile către beneficiari, respectiv sumele corespunzătoare contribuţiei financiare publice în conformitate cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Sumele rămase neplătite ca urmare a neconcordanţei datelor de identificare, vor fi reiniţiate la plată după rezolvarea lor de către centrele judeţene şi locale."

Prin urmare, parcurgând atribuţiile care revin părţilor potrivit Acordului cadru de delegare pentru implementarea Măsurii 215 "Plăţi pentru bunăstarea animalelor" cuprinsă în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR), atribuţiile care revin subscrisei se circumscriu doar activităţii de supraveghere şi control, iar nu celei de verificare a cererilor de plată si de efectuare a plăţilor către beneficiari.

Atribuţiile privind efectuarea plăţilor către beneficiari în cadrul măsurii 215 revin în exclusivitate APIA.

De asemenea atribuţiile privind stabilirea cuantumului sprijinului acordat revine iarăşi în integralitate APIA.

În plus, atribuţiile privind emiterea actelor administrative pentru efectuarea plăţilor revin in exclusivitate APIA.

În consecinţă, responsabilităţile AFIR pentru Măsura 2l5 sunt, în afara elaborării Sistemelor de sancţiuni, de a efectua verificări documentar administrative asupra cererilor de ajutor/plată şi de a realiza verificări pe teren şi asupra documentelor întocmite de APIA şi ANSVSA doar pentru cererile de plată corespunzătoare unui eşantion de supracontrol de 1% din eşantionul de control al APIA.

Decizia de plată contestată în prezenta speţă, precum şi toate celelalte documente la care reclamanta face referire sunt emise de către APIA, în conformitate cu atribuţiile delegate de AFIR prin Acordul de delegare.

Deşi AFIR este responsabilă cu elaborarea Sistemelor de sancţiuni aplicabile pentru măsura 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor, acestea: sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, devenind în acel moment acte normative obligatorii, care trebuie aplicate de organismele responsabile, respectiv APIA şi ANSVSA.

Întrucât Decizia şi celelalte acte disputate nu sunt întocmite de sau în responsabilitatea AFIR, consideră că nu poate fi chemată în judecată în legătură cu acestea.

Prin urmare, în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului plăţilor compensatorii pentru Reclamantă in cadrul Măsurii 215 şi emiterea actelor contestate, AFIR nu a fost implicată în vreun fel.

Mai arată că reducerea plăţilor compensatorii nu a intervenit ca urmare a controalelor efectuate de în cazul beneficiarului S.C. A. S.R.L.

Totodată, date fiind atribuţiile AF1R mai sus expuse, învederează că sunt nefondate susţinerile Reclamantei conform cărora AF1R îi revine responsabilitatea verificării modului de îndeplinire de către APIA a atribuţiilor privind autorizarea şi efectuarea plăţilor.

Prin Acordul de delegare intervenit între subscrisa şi APIA -ANSVSA nu au fost stabilite în sarcina AFIR astfel de atribuţii.

Pentru aceste motive, solicită ca în eventualitatea în care se va dispune reţinerea/cauzei spre rejudecare, să se caseze casarea încheierea din data de 27.03.2019 şi să fie admisă excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a AFIR.

III. Motive de casare în parte a sentinţei nr. 181/07.04.2021 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2018

În contextul în care va fi respins primul motiv de recurs mai - sus expus şi se va reţine cauza spre rejudecare, se invocă al doilea motiv pentru care apreciază că se impune casarea sentinţei nr. 181/07.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara in dosarul nr. x/2018 şi respingerea pe fond a cererii de chemare in judecată.

Analizând motivarea cuprinsă in sentinţa nr. 181/2021 consideră că aceasta cuprinde motive contradictorii (art. 488 alin. (1) pct. 6), încalcă şi aplică greşit normele de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), respectiv dispoziţiile legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR.

Referitor la fapta incriminată 1 - considerarea unor efective de porcine mutate 1 cadrul fermei ca fiind neeligibile; întrucât mutarea s-a realizat la o greutate mai mare de 30t kg/cap, condiţia de eligibilitate fiind ca greutatea/cap la intrarea în exploataţie de maxim . kg, precizam următoarele:

Ghidul solicitantului pentru Măsura 215 prevede faptul că beneficiarul trebuie să prezentat un "act de intrare a purceilor în categoria porc gras care trebuie sa specifice greutatea de maxim 30 kg/cap animal provenit din producţie proprie şi/sau cumpărări. Actele ce trebuie depuse obligatoriu în cazul creşterii porcinelor in regim "prestări de servicii": contractul de prestări servicii, avizul de livrare la abator, factura către cumpărător şi documente abatorizare împreună cu contract prestări servicii abatorizare". Acestea documente trebuie, in mod obligatoriu si depuse la deconturile justificative.

Sistemul de sancţiuni în vigoare prevede că "în cazul neprezentării documentelor soliei altele decât cele sus-menţionate, se vor elimina parţial/total de la plată efectivele pe trimestrul/anul respectiv subpachetul/le pentru care nu s-au prezentat documentele."

În cazul în care din documentele ataşate de reclamantă la deconturile justificative, din cele prezentate ulterior ca urmare a clarificărilor solicitate, nu rezultă faptul că grei purceilor intraţi în categoria porc gras este de maxim 30 kg/cap de animal, APIA a eliminat efectivele respective aşa cum reiese din Anexa la Decizia de plată nr. a.TM01/28.03.2018.

Această restricţie a fost clar precizată în Ghidul solicitantului pentru Măsura 215, având la baza modelul teoretic de calcul al valorii plăţilor compensatorii stabilite pentru categoria de porc gras.

Astfel, s-a pornit de la faptul că un porc intră în această categorie la 30 de kg/cap şi iese când se livrează la o greutate medie de 103 kg/cap, durata îngrăşării poate fi de până la 4 luni de zile şi astfel se dă posibilitatea crescătorului ca pe un loc de cazare, într-o hală, în 365 de zile (an de angajament) să exploateze pentru producţia de carne 2,3 capete (provenite din cele 2, 3 îerii/an/hală). Având în vedere faptul că sprijinul se acordă pentru un anumit număr de zile, în cazul în care porcul gras intră în exploataţie la o greutate mai mare de 30 kg/cap, numărul de zile n care animalul stă în fermă scade, ceea ce generează o supracompensare a plăţii.

Fiind o prevedere legată de cuantumul plăţilor, şi totodată o condiţie de eligibilitate, nu pot fi stabilite derogări sau sancţiuni proporţionale, aşa cu s-a procedat în; cazul condiţiilor specifice superioare privind bunăstarea.

În ceea ce priveşte efectivele de porcine (1470 capete) mutate în cadrul fermei şi declarate neeligibile de către APIA, precizăm că acestea au fost respinse la plată deoarece, din documentele de transfer verificate în cadrul deconturilor justificative nu reieşea greutatea medie de maxim 30kg/cap de animal, rezultând astfel că aceste efective au intrat în exploataţie înainte de intrarea în categoria porc gras. Ghidul solicitantului pentru Măsura 215 prevede aptul că beneficiarul trebuie să prezinte un "act de intrare a purceilor în categoria porc gras are trebuie să specifice greutatea de intrare de maxim 30 kg/cap animal provenit din producţie proprie şi/sau cumpărări. Actele ce trebuie depuse 'obligatoriu în cazul creşterii porcinelor în regim "prestări de servicii": contractul de prestări servicii, avizul de livrare la abator, factura către cumpărător şi documente abatorizate împreună cu contract prestări servicii abatorizare". Sunt documente obligatorii care trebuie depuse la deconturile justificative.

Sistemul de sancţiuni în vigoare prevede că "în cazul neprezentării documentelor solicitate, altele decât cele sus-menţionate, se vor elimina parţial/total de; la plată efectivele pentru trimestrul/anul respectiv subpachetul/le pentru care nu s-au prezentat documentele".

Această restricţie prevăzută în Ghidul solicitantului pentru Măsura 215 are la baza modelul teoretic de calcul al valorii plăţilor compensatorii; stabilite ca şi cuantum pentru categoria de porc gras. Astfel, s-a pornit de la faptul că un porc intră în această categorie (porc gras) la 30 de kg/cap şi iese când se livrează la o greutate medie ide 103 kg/cap, durata îngrăşării poate fi de până la 4 luni de zile şi astfel se dă posibilitatea crescătorului ca pe un loc de cazare într-o hală, în 365 de zile (an de angajament) să exploateze pentru producţia de carne 2, 3 capete provenite din cele 2,3 cicluri/an/hală). Având în vedere faptul că sprijinul se acordă pentru un anumit număr de zile, contrar celor reţinute de Curtea de Apel Timişoara potrivit căreia scopul Măsurii 215 este ca porcinele să beneficieze de condiţii superioare de bunăstare de la o greutate viu de maxim 30 kg, indiferent de categoria de producţie căreia îi aparţine şi până la sacrificare, dar şi aceea că intrarea în categorie nu are suport în actele normative, deoarece în cazul în care porcul gras intră în exploataţie la o greutate mai mare de 30 kg/cap, numărul de zile în care animalul stă în exploataţie scade, ceea ce generează o supracompensare a plăţii, iar pierderea de venit nu se mai justifică în totalitate.

Aceste aspecte ar fi trebui luate în considerare de către instanţa de fond iar concluzia care se impunea era aceea că în mod corect s-a procedat de către autoritate la eliminarea efectivelor de animale de la plată.

Din această perspectivă, solicită casarea în parte a sentinţei nr. 181/2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara in sensul respingerii susţinerilor intimatei - Reclamante din acţiunea iniţială ca fiind neîntemeiate şi reţinerii că efectivele de animale au fost corect eliminate de la plată de către APIA.

111.2. Referitor la faptele incriminate 2, 3 menţionează că, potrivit ordinului de sancţiuni aprobat, în cazul în care într-un an de angajament, beneficiarul nu a respectat cerinţa superioară cu privire numărul de buletine de analiză la sursă prevăzut de fişa măsurii (beneficiarul trebuie să suplimenteze analizele calităţii apei la sursă cu 2 faţă de 2 analize pe an în practica curentă), se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pentru subpachetul 4a), exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pentru anul respectiv, angajamentul rămânând în vigoare (cod 5).

Totodată, dacă în anul următor de cerere se constată nerespectarea aceleiaşi neconformităţi, se aplică o sancţiune mai mare (cod 6), respectiv 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar în plus/beneficiarul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment.

Conform ordinului de sancţiuni aprobat, în cazul în care într-un an de angajament, beneficiarul nu a respectat cerinţa superioară cu privire numărul de buletine de analiză, intrarea în hala prevăzută de fişa măsurii (beneficiarul trebuie să suplimenteze analizele la intrarea în hală cu 4 faţă de 4 analize pe an în practica curentă), modalitatea de sancţionare este în funcţie de procentul de abatere calculat, aplicarea procentelor de sancţiune însemnând reducerea sprijinului proporţional cu gravitatea neconformităţii (de exemplu: în situaţia în care într-un an de angajament se constată abateri la efective neconforme de pana la 10% pentru un subpachet, se aplică un procent de sancţiune de 3% din valoarea sprijinului, dacă în anul următor se constate efective neconforme din acelaşi motiv de până la 20%, se va aplica un procent de sancţiune de 109 din valoarea sprijinului pentru subpachetul respectiv, etc).

Astfel, dacă într-un an de angajament s-a constatat un procent de abatere în funcţie d efectivele afectate determinate care a condus la aplicarea codului 5 de sancţiune, iar în am următor se constată nerespectarea aceleiaşi neconformiţăţi, se aplică cod 6 de sancţiune, aşa cum am descris la paragraful anterior.

Precizează că ordinul de sancţiuni nu prevede aplicarea directă a unei sancţiuni proporţional cu numărul de buletine care lipsesc (de exemplu un buletin, două sau trei şi funcţie de numărul de buletine lipsa să se stabilească o sancţiune mai mare sau mai mică).

În cazul subpachetului 4a), condiţia referitoare la numărul de buletine trebuie respect; pe întreg anul de angajament, în caz contrar se consideră că angajamentul pe subpachet respectiv nu este îndeplinit, ceea ce înseamnă că este afectat întreg efectivul hala/exploataţia respectivă.

Menţionează şi faptul că, lipsa numărului buletinelor de analiză a apei prevăzut de măsurii a fost constatată la controlul administrativ efectuat de funcţionarii APIA depunerea ultimului decont justificativ, când se verifică toate documentele ataşate de benefic.

Faţă de cele prezentate mai sus, apreciază că APIA Timiş a aplicat corect prevederile ordinului de sancţiuni în vigoare pentru anul de cerere 2017.

Instanţa de fond în motivarea sentinţei nr. 181/20121 atacate, observat şi a reţinut toate aspectele pe care recurenta le-a învederat anterior.

De asemenea, Curtea de Apel Timişoara admite şi sublinează în motivare că Reclamanta a încălcat normele edictate pentru pachetul accesat din cadrul măsurii 215.

În plus, instanţa arată foarte explicit în sentinţa nr. 181/2021 faptul că actele administrative emise de APIA TIMIŞ sunt legale şi temeinice.

Cu toate acestea, instanţa apreciază cu încălcarea prevederilor legale şi a celor procedurale faptul că APIA Timiş în emiterea actelor administrative contestate a încălcat principiul proporţionalităţii.

De altfel, acesta este unicul motiv pe care se întemeiază instanţa de fond în admiterea în parte a acţiunii formulate de A. S.R.L.

Având în vedere această motivare succintă, instanţa de fond dispune în sarcina APIA TIMIŞ emiterea unui noi Decizii de plată în cuantum redus proporţional cu gravitatea faptei, respectiv a aplicat o reducere de 1.498.500 RON.

În motivare, Curtea de Apel Timişoara se prevalează de concluziile rapoartelor de expertiză tehnică care menţionează că efectivele de animale nu au fost afectate, şi apreciază că reducere de 1.498.500 RON care reprezintă un procent de 16,5% din valoarea sprijinului corespunde exigenţei reclamate în cauză.

În aceeaşi motivare a sentinţei instanţa respinge fiecare susţinere a Reclamantei, iar în ceea ce priveşte faptele pentru care s-a dispus aplicarea sancţiunii instanţa în mod expres arată că actele administrative atacate au fost emise în mod temeinic şi legal.

Instanţa, de asemenea indică fără echivoc faptul că, dat fiind neprezentarea numărului care se impune de buletine de analiză/hală/an se ajunge la un procent de abatere care generează în mod invariabil aplicarea unei sancţiuni de cod 5.

În plus, aceeaşi instanţă arată că există o reapariţie a neregulii de aceeaşi natură care se sancţionează cu o sancţiune de cod S care, potrivit Ordinului. MADR nr. 77/2017 înseamnă o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă i la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar, în plus, beneficiarul este obligat să turneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment.

Prin prisma celor expuse anterior, învederează faptul că sentinţa nr. 181/07.04.2021 prinde motive contradictorii, dar şi încălcări ale normelor legale si procedurale aplicabile speţei fiind astfel deplin aplicabile prevederile art. 488 pct. 6 si 8 C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile Acordului cadru de delegare pentru implementarea Măsurii 3 "Plaţi pentru bunăstarea animalelor" cuprinsă în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare raia 2007 - 2013 (PNDR) nr. P86(APDRP)/A35(APIA)/26431(ANSVSA)/59(AMPNDR), atribuţiile e revin AFIR se circumscriu activităţii de supraveghere şi control al funcţiilor delegate, iar atribuţiile APIA sunt, printre altele, de verificare a cererilor de plată şi de efectuare a plăţilor către beneficiari.

De asemenea, atribuţiile privind stabilirea cuantumului sprijinului acordat şi efectuarea plăţilor către beneficiari în cadrul măsurii 215 revin în exclusivitate APIA, deci actul administrativ se emite strict de către această Autoritate.

În urma efectuării tuturor verificărilor pentru beneficiarul S.C. A. S.R.L., jud. . Timiş, APIA a emis. Decizia de plată nr. a. TM.010/28.03.2018 în conformitate cu prevederile manualului de Procedură operaţională privind autorizarea la plată a cererilor de sprijin/plată pentru Măsura 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor- pachetul a) -porcine.

În ceea ce priveşte sistemul de sancţiuni pentru Măsura 215 învederăm că pentru Măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, astfel cum a fost aprobat prin Ordinul MADR nr. 841/2013, respectiv prin Ordinul MADR nr. 1438/22.09.2014, elaborat în temeiul şi în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 65/2011de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, putea fi aplicat NUMAI cererilor de plată depuse până la data de 31 decembrie 2014.

În acest sens menţionează că, potrivit art. 43 şi 44 din Reg.(UE) nr. 640/2014, regulament care este obligatoriu şi cu aplicare directă, prevederile Reg. (CE) nr. 65/2011 se abrogă cu efect de la 0Î.01.2015. Aşadar, pentru cererile de plată depuse începând cu data de 01.01.2015 de către beneficiarii Măsurii 215, care au înţeles să continue angajamentele în noile condiţiile impuse de Reg. (UE) nr. 640/2014 şi care în acest sens au accesat clauza de revizuire le sunt incidente prevederile Reg. (UE) nr. 640/2014, cu modificările şi completările ulterioare. în ceea ce priveşte afirmaţia reclamantei cu privire la caracterul retroactiv al ordinelor de sancţiuni emise, menţionăm că atât Ordinul MADR nr. 841/29.08.2013, cât şi Ordinul MADR hr:1438/07.10.2013, prevăd aceleaşi sancţiuni. în plus, ordinele menţionate anterior au fost emise în aplicarea sancţiunilor stabilite prin art. 17 din Regulamentul (CE) nr. 65/2011; după cum se poate observa, prevederile nu sunt retroactive, sancţiunile sunt în vigoare de la data publicării acestui regulament în Jurnalul Oficial al UE.

Pentru perioada de programare 2014-2020, în ceea ce priveşte angajamentele asumate pentru bunăstarea animalelor, regulamentele europene prevăd standarde mai exigente, respectiv sancţiuni mai severe (conform prevederilor art. 31, art. 44 din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 640/2014, art. 10 din Regulamentul Comisiei nr. 807/2014).

Astfel, în temeiul art. 44 din Reg. (UE) nr. 640/2014, acestor cereri li se aplică obligatoriu sancţiunile administrative în ceea ce priveşte animalele declarate în cadrul schemelor de ajutoare pentru animale sau al măsurilor de sprijin legate de animale prevăzute la art. 31 din Reg. (UE) nr. 640/2014, chiar în lipsa unui sistem de sancţiuni reglementat la nivel naţional, fapt cunoscut sau care ar fi trebuit cunoscut de beneficiarii sprijinului compensatoriu acordat potrivit M215 încă din data de 27 iunie 2014 - data intrării în vigoare a Reg. (UE) nr. 640/2014. Totodată, în temeiul aceluiaşi art. 44 din Reg. (UE) nr. 640/2014 statul membru are obligaţia de a elabora un nou sistem de sancţiuni, adaptat acestor noi prevederi, aplicabil cererilor de plată depuse începând cu data de 01.01.2015, care să privească modul de respectare exigenţelor impuse angajamentelor cu privire la bunăstarea animalelor.

Pentru cererile de plată depuse începând cu data de 01.01.2015 de către beneficiarii Măsurii 215, care au înţeles sa continue angajamentele în noile condiţii impuse de Reg. (UE) nr. 640/2014 şi care, în acest sens au accesat clauza de revizuire, le sunt incidente prevederile Reg. (UE) nr. 640/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul art. 44 din Reg. (UE) nr. 640/2014 acestor cereri li se aplică obligatoriu sancţiunile administrative în'ceea ce priveşte animalele declarate în cadrul schemelor de ajutoare pentru animale sau al măsurilor de sprijin legate de animale prevăzute la art. 31 din Reg. (UE) nr. 640/2014, motiv pentru care prin Ordinul MADR hr. 77/2017 statul membru a elaborat noul sistem de sancţiuni, adaptat acestor noi prevederi, aplicabil cererilor de plată depuse începând cu data de 01.01.2015, sistem care priveşte modul de respectare a exigenţelor impuse de angajamentele voluntare cu privire la bunăstarea animalelor.

Aşadar, se poate constata faptul că sancţiunile privind nerespectarea cerinţelor specifice condiţiilor de bunăstare (cerinţe minime obligatorii şi cerinţe superioare), care trebuie respectate conform angajamentului asumat de către A. S.R.L., sunt cele stabilite conform Ordinului MADR nr. 77/2017, act normativ care detaliază atât; sancţiunile aplicabile în cazul neconformităţii la aceste cerinţe, cât şi regulile legate de procedura de notificare â beneficiarilor, Ordinul MADR nr. 77/2017 fiind legislaţia naţională aplicabilă în materia neconformităţii cerinţelor specifice.

Precizeazăcă la stabilirea nivelului sancţiunilor s-au avut in vedere prevederile Reg. (UE) nr. 640/2014, art. 35, alin. (2), (3), (4) şi (5).

În plus, aplicând prevederile legale, învederează că a fost luat în considerare principiul proporţionalităţii dar nu a putut fi ignorat sistemul de sancţiuni stabilit, şi, de altfel, expus şi indicat de instanţa de fond.

Cu toate că din motivarea sentinţei nr. 181/2021 reiese că actele administrative de aplicare a sistemului de sancţiuni au fost emise cu respectarea prevederilor legale, totuşi, în final, instanţa de fond aplică o reducere a sancţiunii stabilită prin actele contestate în dezacord cu motivarea expusă, şi contrar chiar normelor citate şi indicate chiar de aceasta în sentinţă.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor se acordă sub forma unei plăţi anuale fixe pe UVM şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile adiţionale suportate de fermieri ca urmare a respectării standardelor superioare de bunăstare. Cheltuielile suplimentare privind controlul calităţii apei la sursă şi la intrarea în hale sunt determinate, printre altele, de analizele suplimentare. Astfel, efectuarea propriu-zisă a acestor analize (dovedită prin prezentarea buletinelor de analiză), reprezintă una din componentele costului care stă la baza stabilirii cuantumului pentru subpachetul 4a).

De asemenea, susţine că în rapoartele de expertiză acceptate de instanţă, experţii judiciari NU au avut în vedere prevederile legislaţiei specifice Măsurii 215, deoarece calculul efectuat de aceştia în funcţie de gradul de îndeplinire a cerinţei (G%), dar şi procentul de abatere pentru condiţii superioare calculat în funcţie de gradul de îndeplinire a cerinţei, este nerelevat şi NU se supune rigorilor impuse de prevederile legislaţiei specifice Măsurii 215 în vigoare la data emiterii documentelor administrative şi angajamentului asumat. Subliniem faptul că în legislaţia europeană şi naţională nu există referiri la un "grad de îndeplinire a cerinţelor", legile care stau la baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari prevăd sancţiuni pentru nerespectarea/neîndeplinirea criteriilor/condiţiilor specifice. Prin urmare calculele efectuate de experţi nu sunt relevante în contextul cadrului legal aplicabil şi nu pot fi luate în considerare, angajamentele asumate pentru Măsura 215 fiind supuse doar legislaţiei existente.

Prin urmare recalcularea sumelor conform modelului de calcul teoretic prezentat în expertiză şi impus de instanţă în motivarea sentinţei nr. 181/2021 încalcă prevederile legislaţiei specifice Măsurii 215 şi rigorile impuse de angajamentul asumat, fişei măsurii 215 din PN.DR 2007-2013, sistemului de sancţiuni şi altor, normative în vigoare

Mai mult decât atât, instanţa de fond aplicând principiul proporţionalităţii si reduce cuantumul sancţiunii stabilite prin actele administrative contestate, obligă în mod eronat Al TIMIŞ la plata Unei dobânzi penalizatoare în sumă de 1.898.778,87 RON.

. Un alt motiv al recursului priveşte încălcarea şi aplicarea greşit; prevederilor art. 339 şi art. 451 C. proc. civ. de către Curtea de Apel Timişoara cu privire cuantumul cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanţa de fond a procedat la încuviinţarea unor onorarii exorbitante pentru experţii care au realizat expertizele tehnice dispuse în cauză.

În ceea ce priveşte expertiza tehnică in specializarea medicină veterinară a încuviinţat un onorariu de 20.000 RON, iar pentru cea în specializarea contabilitate un onorariu 56.000 RON.

Rapoartele de expertiză întocmite în cauză au grad de complexitate mărit, iar efortul depus de experţii este proporţional, însă, cu toate acestea, onorariile stabilite depăşesc limita rezonabilului cu atât mai mult cu cât lucrările întocmite nu şi-au dovedit deplina utilitate cauză.

Într-adevăr, instanţa de fond a procedat la reducerea proporţională a cheltuielilor judecată raportat la procentul în care a fost admisă cererea de chemare în judecată, apreciază faptul că stabilirea şi încuviinţarea unor onorarii foarte mari pentru experţii care întocmit rapoartele de expertiză încalcă prevederile art. 339 coroborat cu art. 451 şi urm. C. proc. civ.

Prin urmare, solicită a se dispune reducerea cheltuielilor de judecată constând onorarii experţi şi onorariu avocaţial într-un cuantum rezonabil raportat la complexitatea cai şi efortul depus de specialişti.;

În concluzie, solicită casarea în totalitate a încheierii din data de 27.03.2019 şi parte a sentinţei nr. 181/07.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul x/2018 şi, în rejudecare, să se respingă în integralitate acţiunea formulată A. S.R.L, în principal, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane calitate procesuală pasivă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată.

În drept, îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile:

art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

O.U.G. nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rural Pescuit - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi complete ulterioare.

Ordinul MADR nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în Măsura 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări;

Ordinul MADR nr. 155/18.05.2017 pentru aprobarea prelungirii perioadei de referinţă aferente ultimului an al angajamentelor derulate în cadrul măsurii 215 - Plăţi privind bună: animalelor, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi. a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine şi pachetul b) păsări;

Ordinul MADR nr. 905/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru cererile depuse de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 în conformitate cu prevederile art. 44 din Regulamentul delegat al Comisiei Europene.(UE) nr. 640 lin 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului european şi al Consiliului în ceea ce priveşte "Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al eco - condiţionalităţii;

Ordinul MADR nr. 77 din 27/03.2017 .privind aprobarea; sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

De asemenea, înţelege a invoca dispoziţiile art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cu care cererile şi acţiunile formulate de instituţiile publice, indiferent de obiectul acestora, inclusiv în calea de atac sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Recurenta-reclamantă A. S.R.L. a formulat recurs împotriva sentinţéi civile nr. 181/2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara la data de 07.04, solicitând admiterea recursului, modificarea Hotărârii Recurate în sensul admiterii în integralitate a acţiunii în contencios administrativ astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii a susţinut că hotărârea recurată este nelegală, în cauză regăsindu-se motivele care se circumscriu prevederilor art. 488 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

Curtea de Apel Timişoara a fost învestită cu cererea de anulare a actelor administrative (şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actelor supuse judecăţii) care au legătură cu pretinse nereguli care ar fi fost săvârşite în ultimul an al angajamentului multianual asumat de A. în cadrul Măsurii 2.1.5, din care unele s-au considerat (nelegal şi netemeinic) repetate, fiind aplicate sancţiuni mai grave şi restituirea plăţilor de bunăstare încasate pe durata angajamentului multianual, pentru ferma şi pentru subpachetul în legătură cu care s-ar fi constatat neregula; prezentarea sumară a situaţiei, împreună cu cea a legislaţiei care guvernează materia se regăseşte în Anexa A.

În concret, A. a reclamat (a) inexistenţa/nulitatea absolută a actului administrativ sancţionator pentru ultimul an de angajament - devenit, ca urmare a schimbării anului de angajament, anul VI prelungit - întrucât (i) nu a existat un sistem de sancţiuni în vigoare la data asumării angajamentului multianual (ii) sistemul de sancţiuni adoptat ulterior (în 2013 - raportat la angajamentul asumat în 2012) a fost neconform cu exigenţele Regulamentelor europene care guvernează materia2 şi totodată nelegal, (iii) sancţiunile nu au fost stabilite (constatate, individualizate şi aplicate) printr-un act administrativ;

(iv) faptele sancţionate, constând în:

considerarea unor efective de porcine (1,470 de animale) mutate în cadrul fermei ca fiind efective neeligibile, întrucât mutarea s-a realizat la o greutate mai mare de 30 de kg (cerinţa de eligibilitate referindu-se la greutatea medie maximă la intrarea în exploataţie/în categorie de 30 kg) - "Fapta incriminată 1" lipsa unui buletin de analiză a apei ("BAA") (x) din 4 la sursa de apă în cazul a 15 exploataţii (din 41 de exploataţii pentru care a aplicat, respectiv (y) din 8 la halele exploataţiei în cazul a 19 exploataţii (dintre care în cazul a 15 exploataţii şi lipsa unui BAA la sursă), pe durata anului de angajament VI (prelungit) - 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017, în condiţiile în care anul de angajament VI iniţial trebuia evaluat în mod cumulativ cu anul de angajament IV (prescurtat), iar urmare a prelungirii anului VI, acesta trebuia considerat un an de angajament care depăşeşte 365 zile - Faptele incriminate 2 şi 3".

nu au existat şi/sau au fost considerate nerespectări ale cerinţelor în urma interpretării şi/sau aplicării greşite a prevederilor normative aplicabile;

(v) sancţiunile aplicate nu au fost stabilite cu respectarea cerinţelor europene în materie;

(b) nu a existat/nu s-au întrunit criteriile pentru a se reţine "agravanta" constând în reapariţia aceleiaşi nereguli în cazul a două exploataţii (Parţa şi Pădureni), întrucât (i) fapta nu era similară, (ii) neregula nu putea fi corectată, şi/sau (iii) neregula prin raportare la care s-a aplicat sancţiunea care ar susţine existenţa reapariţiei a fost nelegală; constatarea nelegalităţii deciziilor de plată aferente anilor de angajament anteriori în care se susţine că s-ar fi săvârşit aceleaşi nereguli s-a solicitat a fi constatată pe calea excepţiei de nelegalitate, şi, pe cale de consecinţă, (iv) Procese Verbale Contestate nu au temei, lipsind "reapariţia" care ar fi generat sancţiunea de cod 6 şi, prin urmare sumele în cuantum de 8.456.097 RON au fost în mod nefondat calificate prin Procesele Verbale Contestate ca reprezentând ajutor necuvenit.

Instanţa de fond, prin Hotărârea Recurată,

a admis că, în ceea ce priveşte Fapta incriminată 1, aceasta nu există, APIA interpretând în mod greşit normele aplicabile;

în ceea ce priveşte Faptele incriminate 2-3, a admis că sancţiunile au fost stabilite cu încălcarea principiului proporţionalităţii, dispunând reducerea proporţională a sancţiunii, şi

a respins în rest acţiunea.

Critică raţionamentul şi hotărârea primei instanţe pentru încălcarea unor principii fundamentale în ceea ce priveşte legalitatea oricăror acte administrative cu caracter sancţionator, pentru aplicarea şi/sau interpretarea greşită a legii, precum şi pentru inconsecvenţa aplicării principiului proporţionalităţii pe întreg lanţul de sancţiuni.

Are în vedere recurenta Decizia de plata nr. a.1.2 TM003 din 13.12.2014 şi la Decizia de plata nr. a.1.3 TM003 din 08.12.2015, ale căror (ne)legalitate s-a solicitat a fi cercetată pe cale de excepţie, denumite în mod colectiv Deciziile de Plată pentru anii II şi II

Instanţa de fond a apreciat în mod nelegal că sancţiunea reflectată în Decizia de

Plată pentru anul VI prelungit (VIp) este valabilă, fiind afectată exclusiv de viciul încălcării principiului proporţionalităţii sancţiunii de cod 5; în realitate ea este nulă/inexistentă/nelegală/neconformă cu/neîntemeiată prin raportare la normele interne şi/sau europene care guvernează materia

Motiv de recurs subsumat motivelor prevăzute în art. 488 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

În mod nelegal instanţa de fond a apreciat că sancţiunile reflectate în Decizia de Plată pentru anul VIp 1 s-au raportat la un sistem de sancţiuni care ar fi existat la data asumării angajamentului; în plus, Hotărârea Recurată cuprinde motive contradictorii, respectiv străine de natura cauzei în ceea ce priveşte existenţa sistemului de sancţiuni.

Curtea de Apel a respins poziţia în ceea ce priveşte inexistenta unui sistem de sancţiuni în vigoare la data asumării angajamentului multianual, din care nu exista posibilitatea retragerii la momentul apariţiei primului sistem de sancţiuni aprobat prin Ordinul MADR 841/20134 decât cu rambursarea subvenţiilor deja primite în considerarea angajamentului respectat până la acea data.

În continuare, instanţa evocă dispoziţii din Regulamentul nr. 1698/20055 precum şi din Regulamentul 65/2011, care făceau referire la reduceri şi/sau excluderi, însă, aveau trimiteri şi la norme suplimentare/subsecvente care le detaliau, astfel:

Articolul 51 din Regulamentul 1698/2005 se referă, într-adevăr, la "Reducerea sau excluderea de la beneficiul plăţilor", însă norma reglementează posibilitatea şi principiile care guvernează sancţiunile concrete, precizând, printre altele, că nerespectarea sancţionabilă se referă la întreaga exploataţie;

presupune o acţiune sau omisiune care este direct imputabilă beneficiarului şi, nu mai puţin important, (iii) are în vedere cerinţele obligatorii prevăzute la articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi la anexele III şi IV la regulamentul menţionat (a se vedea în acest sens alin. (1) din Art. 51 citat de Curtea de Apel la pag. 72 din Hotărârea Recurată)

alin. (4) din acelaşi Art. 51 al Regulamentului 1698/2005 prevede: (4) Normele detaliate privind reducerile şi excluderile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alin. (2). în acest context, este necesar să se ţină seama de gravitatea, durata, persistenţa şi repetarea nerespectării (alin (4) din Art. 51);

Articolul 5 şi 18 din Regulamentul 65/2011 (stabilit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 (2) din Regulamentul nr. 1698/2005) reglementează, într-adevăr, recuperarea sumelor plătite necuvenit (Articolul 5, primul paragraf fiind citat de instanţa de fond în pagina 72 din Hotărârea Recurată), respectiv problema reducerilor şi excluderilor în cazul nerespectării criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor şi a obligaţiilor conexe (Articolul 18, citat de instanţa de fond în pag. 72-73 din Hotărârea Recurată, fără ca acestea să cuprindă sancţiuni/criterii concrete, aplicabile fără norme de implementare din partea statului membru în cauză. Astfel,

Articolul 4 din Regulamentul 65/2011 stipulează:

1. Statele membre instituie un sistem de control care să garanteze efectuarea tuturor controalelor necesare pentru verificarea eficace a respectării condiţiilor de acordare a ajutorului

2. Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale prezentului regulament, statele membre se asigură că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislaţia Uniunii sau de legislaţiile naţionale ori stabilite prin programele de dezvoltare rurală pot fi controlate pe baza unui set de indicatori verificabili care urmează să fie stabiliţi de către statele membre.

Articolul 18 din Regulamentul 65/2011 prevede expres în para. 2 (citat de instanţă) că Statul membru recuperează şi/sau refuză ajutorul sau stabileşte cuantumul reducerii ajutorului, în special în funcţie de gravitatea, de amploarea şi de persistenţa neconformitâţii constatate (para. 2, primul alineat).

A se susţine că, prin raportare la (i) un Program Naţional de Dezvoltare Rurală postat pe pagina web a MADR, dar fără a avea o valoare normativă, la (ii) cuprinsul modelului de cerere de angajament aprobată prin Ordinul nr. 149/2012 care stabilesc criteriile de eligibilitate, precum şi la (iii) normele europene în materie reduceri şi excluderi, în lipsa unor norme interne de determinare a indicatorilor verificabili şi a sancţiunilor concrete aplicabile, la momentul depunerii cererii de plata multianuala (in 2012), exista un sistem sancţionator suficient de clar, predictibil" denotă atât greşita interpretare, cât şi greşita aplicare a normelor de drept material care guvernează materia.

Subliniază că nu a reclamat lipsa/insuficienţa/neclaritatea criteriilor de eligibilitate, ci lipsa sistemului de sancţiuni.

Primul sistem de sancţiuni aplicat de România în privinţa Măsurii 2.1.5 (porcine) a fost aprobat prin Ordinul MADR 841/20137 ("Ordinul 841/2013") care a intrat în vigoare la 29 august 2013.

Pe cale de consecinţă, raportul juridic având ca obiect angajamentul asumat prin cererea de ajutor, cu efecte pe o durată de minim 5 ani începând cu data de 16 iulie 2012 nu putea şi nu poate fi supus acestui sistem de sancţiuni pentru simplul motiv că acesta nu a fost în vigoare la data naşterii raportului juridic.

In ceea ce priveşte raportul juridic modificat prin Clauza de revizuire din anul 2016, în condiţiile Ordinului 826/2016 (de trecere la anul calendaristic), care permitea, pentru prima dată după depunerea cererii de angajament, retragerea din angajament fără restituirea sumelor încasate în temeiul respectării angajamentului până la data respectivă, Subscrisa nu a contestat nici faptul accesării clauzei, şi nici efectele ei: modificarea angajamentului, cu efecte ex nune, din momentul accesării clauzei de revizuire. Nu se contestă nici aplicabilitatea, de la acea dată, a tuturor prevederilor legale aferente noului PAC, respectiv ale Regulamentului UE nr. 1305/2013, Regulamentului de punere in aplicare (UE) nr. 640/2014 şi a oricăror alte norme de drept comunitar sau intern în vigoare la acea dată.

Contestă însă raţionamentul instanţei de fond cu privire la caracterul complet, detaliat şi suficient al normelor cuprinse în Regulamentul 1305/2013, Regulamentul de punere în aplicare 640/2014 (şi a oricăror norme ale UE în vigoare) în ceea ce priveşte condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul de faţă, în lipsa normelor interne de aprobare a unui sistem de sancţiuni. A susţine că

"Astfel, prin Regulamentul UE nr. 640/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului (in special art. 35), este reglementat in detaliu Sistemul Integrat de Administrare si Control si condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile in cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurala si al eco-condiţionalităţii".

Cadrul normativ european prevede în sarcina statelor membre obligaţia de a crea şi asigura funcţionarea eficientă unui sistem de gestionare şi control pentru programul de sprijin în cauză, printre care şi implementarea unui sistem de sancţiuni progresive şi disuasive.

Articolul 35 din Regulamentul 640/20149 cuprinde prevederi cu privire la principii aplicabile pentru sancţionarea cazurilor de neconformitate cu criteriile de eligibilitate altele decât dimensiunea suprafeţei sau numărul de animale, angajamentele sau alte obligaţii, însă acestea nu permit o apreciere corectă asupra sancţiunilor efective aplicate de un stat membru sau altul. Pentru aceasta este nevoie de sistemul de sancţiuni implementat de statul membru.

Astfel cum rezultă cu claritate din Articolul 35 din Regulamentul 640/2014 (ca de altfel din întreaga reglementare unională aplicabilă), statele membre sunt chemate să stabilească, pe baza principiilor trasate de UE, sancţiunile aplicabile pentru diversele tipuri de angajamente accesibile în statul membru în cauză. în plus, în baza prevederilor (lipsite de echivoc) ale Articolului 35 din Regulamentul 640/2014, este dubitabil dacă lipsa unuia din cele patru buletine de analiză a apei care ar fi fost necesare conform interpretării APIA şi a instanţei de fond în anul VI prelungit de angajament, chiar suprapusă peste o situaţie în care în anul 2013/2014 unul din cele opt buletine de analiză a apei realizate şi furnizate către APIA a fost eliminat (nelegal) dintre cele luate în considerare de către autoritate, întruneşte condiţiile de gravitate la care se referă alin. (5) din articolul 35 din Regulamentul 640/2014, care stipulează:

(5) în cazul in care evaluarea de ansamblu bazată pe criteriile menţionate la alin. (3) duce la constatarea unei neconformitâţi grave, sprijinul nu se plăteşte sau se retrage în întregime. Totodată, beneficiarul este exclus de la aceeaşi măsură sau de la acelaşi tip de operaţiune pentru anul calendaristic în care se face constatarea şi pentru anul calendaristic următor,

Recurenta-reclamantă contestă că neconformitatea descrisă mai sus ar fi fost de o gravitate corespunzătoare celei Ia care se referă Articolul 35 alin. (5) citat, după cum contestăm şi aceea că s-ar fi realizat o evaluare de ansamblu bazată pe criteriile specificate la alin. (3) şi că s-ar fi constatat o atare gravitate de către autorităţile pârâte,

Totodată contestă motivarea instanţei de fond şi în ceea ce priveşte aplicabilitatea legislaţiei naţionale care transpune aceste prevederi unionale aferente noului PAC, în măsura în care aceasta s-ar referi şi la acte normative de drept intern care nu au fost în vigoare la data respectivă. Astfel cum am învederat şi primei instanţe, la data modificării angajamentului (prin accesarea clauzei de revizuire) nu era în vigoare niciun sistem de sancţiuni aliniat la legislaţia europeană care a determinat deschiderea clauzei de revizuire. Primul sistem de sancţiuni grefat pe noul cadru legislativ european a fost cel aprobat prin Ordinul 905/201610, în vigoare din 15 septembrie 2016, astfel că acesta nu poate servi drept temei pentru sancţiunile aplicabile angajamentului modificat (cu efect din 15 iunie 2016).

Principiul conform căruia raportul juridic este guvernat de normele în vigoare la data naşterii sale este consacrat pe cale jurisprudenţială, inclusiv de Curtea Constituţională.

De asemenea, jurisprudenta CJUE în cauza C-138/06 privind acordarea unui sprijin din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) şi din Fondul social european (FSE), în aplicarea principiului legalităţii şi al securităţii juridice, a explicitat că beneficiarul final al unui ajutor de stat trebuie să cunoască întinderea condiţiilor de acordare a ajutorului, în caz contrar» statul membru încalcă principiul de drept unional al securităţii juridice.

În cazul în care adaptarea nu este acceptată de beneficiar, angajamentul încetează fără a se solicita o rambursare pentru perioada în care angajamentul a fost efectiv.

In plus, arată că în Cauza C-330/14, D. împotriva Miniszterelnokseget vezet miniszter, Curtea a stabilit în contextul unei trimiteri preliminare care viza Regulamentele aplicabile şi cazului de faţă că:,,47 în al doilea rând, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului securităţii juridice invocată de reclamantul din litigiul principal, care rezultă din modificarea, în cursul anului 2010, a modalităţilor de depunere a documentelor precum certificatul în cauză, trebuie amintit că acest principiu impune ca o reglementare care produce consecinţe defavorabile faţă de persoane particulare să fie clară şi precisă, iar aplicarea sa să fie previzibilă pentru justiţiabili (Ordonanţa De'l-Zempleni Nektâr Leader Nonprofît, C-24/13, EU:C:2oi4:4o, punctul32 şi jurisprudenţa citată).

Pentru motivele expuse mai sus, orice sancţiune aplicată pentru nerespectarea angajamentului asumat, respectiv pentru nerespectarea angajamentului modificat, prin raportare la un sistem de sancţiuni care nu a fost în vigoare la data asumării angajamentului, respectiv la data modificării angajamentului este lovită de nulitate. Astfel sancţiunile aplicate pentru anii de angajament I, II si III prin raportare la sistemul de sancţiuni aprobat prin Ordinul nr. 841/2013 sau prin Ordinul nr. 1438/2014 sunt nule şi nelegale, normele sancţionatorii neexistând la data naşterii raportului juridic;

Sancţiunile aplicate pentru anii de angajament IV, V şi VIp prin raportare la sistemul de sancţiuni aprobat prin Ordinul 905/2016 sau prin Ordinul nr. 77/2017, sunt nule şi nelegale, normele sancţionatorii neexistând la data modificării raportului juridic.

Instanţa de fond a interpretat şi/sau a aplicat greşit normele care guvernează materia, astfel încât recursul se impune a fi admis din această perspectivă.

În mod nelegal instanţa de fond a reţinut că sistemele de sancţiuni pe baza cărora se susţine că s-ar fi determinat sancţiunile reflectate în Decizia de Plată pentru anul VIp ar respecta principiile stabilite de regulamentele europene. Dimpotrivă, ele nu sunt conforme cu dreptul Uniunii Europene, astfel că ele sunt inaplicabile de plin drept.

Ordinele MADR de aprobare a sistemelor de sancţiuni pentru cererile depuse de beneficiarii Măsurii 21513, "Ordine de Sancţiuni", nu reprezintă acte de individualizare a sancţiunilor aplicabile cererilor de ajutor/plată aferente Măsurii 2.1.5., ci sunt acte normative de implementare a normelor şi principiilor europene în materie de plăţi pentru bunăstarea animalelor.

Ca atare, aceste Ordine de Sancţiuni trebuie să fie conforme deopotrivă cu principiile dreptului european şi cu actele normative de drept european pe care le implementează în mod concret.

Astfel fiind, nu se contestă că Ordinele de Sancţiuni nu ar cuprinde definiţiile noţiunilor determinante în materia sancţiunilor aplicabile în ceea ce priveşte plăţile pe bunăstare (cum este şi Măsura 2.1.5). Dimpotrivă, vom regăsi în textul normativ al fiecărui Ordin de Sancţiuni definiţii ale gravităţii, amplorii, duratei şi chiar a repetării neconformităţii. în schimb, niciunul dintre Ordinele de Sancţiuni nu corespunde exigenţei europene a individualizării sancţiunii în funcţie de gravitatea, amploarea, durata şi repetarea neconformităţii care reglementează sancţiunile aplicabile în materie de plăţi de bunăstare la nivel european; nu respectă cerinţa neretroactivităţii.

Analizând sistemele de sancţiuni, în mod global, acestea nu sunt conforme cu principiul proporţionalităţii sancţiunii (cu menţiunea că nu ne referim aici la proporţionalitatea sancţiunii concrete aplicate de APIA pentru anul VIp, pentru care instanţa de fond a constatat lipsa de proporţionalitate şi a redus-o).

Încălcarea exigenţei europene a posibilităţii individualizării sancţiunii în funcţie de gravitatea, amploarea, durata şi repetarea neconformităţii care reglementează sancţiunile aplicabile în materie de plăţi de bunăstare la nivel european

Regulamentul nr. 640/2014 care a fost adoptat în baza şi în considerarea prevederilor art. 64 alin. (7)14 din Regulamentul 1306/2013, la rândul său, conţine reguli specifice de individualizare a sancţiunilor, care sunt obligatorii şi trebuie reflectate în sistemele de sancţiuni naţionale adoptate în implementarea normelor europene. E. în acest sens în special prevederile Articolului 35 din Regulamentului 640/2014, prin raportare la care cerinţa ca proporţia în care se refuză sau se retrage sprijinul (în urma neîndeplinirii angajamentelor sau a altor obligaţii menţionate în programul de dezvoltare) să fie stabilită de statul membru ţinând seama de gravitatea, amploarea, durata şi repetarea neconformităţii legate de condiţiile pentru sprijin care ar fi fost încălcate.

Simpla lectură a OMADR nr. 77/2017 (aplicat Subscrisei), dar şi a celorlalte sisteme de sancţiuni succesiv aplicabile cererilor depuse de beneficiarii Măsurii 215 relevă că acestea sunt contrare cerinţei anterior menţionate. Este lesne de observat că sancţiunile aplicate în cazul de faţă sunt concepute de o manieră rigidă, formală şi formalistă, cu accent pe conformitatea documentelor administrative, iar nu pe realitatea condiţiilor superioare de bunăstare, nepermiţând individualizarea sancţiunii administrative în favoarea producătorului în funcţie de natura şi gravitatea neregulii constatate, de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia, de afectarea sau nu a bunăstării şi nici adecvarea sancţiunii la scopul urmărit (anume asigurarea unor condiţii superioare de bunăstare animalelor şi nu aducerea producătorilor în incapacitate de plată).

Contestă conformitatea sistemelor de sancţiuni codificate rigid şi pe baza unor criterii artificiale, care nu au legătură nici cu consecinţele unei neconformităţi (deseori lipsite de fond), nici cu efectele sau durata efectelor unei neconformităţi, ci reprezintă un sistem mecanic de excludere/sancţionare, fără a avea o componentă reală de individualizare a sancţiunii.

În măsura în care sistemele de sancţiuni ar permite individualizarea sancţiunii si ar fi conforme cu principiile europene pe care ar trebui să le implementeze, nu ar trebui să existe situaţii de neconformităţi artificiale, fără impact sau fără impact de durată asupra condiţiilor reale de bunăstare a animalelor, care să se poată sancţiona chiar cu excluderea de la plata într-un an de angajament. Totuşi, asemenea sancţiuni subzistă, ceea ce denotă fie neconformitatea Ordinelor de Sancţiuni cu normele şi principiile europene, fie alte elemente de nelegalitate ale Hotărârii Recurate care sunt dezvoltate în continuare. Cu titlu exemplificativ:

una dintre cerinţele subpachetului 4- apă din Măsura 2.1.5 se referă la prezentarea unor buletine de analiză a apei pentru a dovedi încadrarea în parametri de nitriţi şi nitraţi prevăzuţi în Angajament; în acest sens un beneficiar trebuie să depună anual 4 BAA pentru fiecare sursă de apă şi 8 BBA pentru fiecare hală a exploataţiei.

Lipsa unuia dintre cele 4 buletine de analiză a apei la sursă, precum şi lipsa a doua din cele 4 BAA, lipsa a 3 din 4 BAA şi lipsa tuturor celor 4 BAA determină, în mod invariabil, independent de vreo consecinţă asupra animalelor, de suplinirea, BAA lipsă sau de orice altă împrejurare, aplicabilitatea unei sancţiuni de cod 5;

Totodată, reapariţia neregulii într-unui din anii de angajament anteriori sau ulterior determină, independent de numărul buletinelor de analiză lipsă sau de orice alte împrejurări, în mod invariabil, aplicabilitatea unei sancţiuni de cod 6;

codul de sancţiune 5 semnifică aplicarea unei sancţiuni de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare.

codul de sancţiune 6 semnifică aplicarea unei sancţiuni de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar, în plus, beneficiarul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori, pentru exploataţia respectivă). Angajamentul rămâne în vigoare;

Apreciază că în situaţia evocată mai sus nu este vorba de o sancţiune aplicată de autoritatea însărcinată cu această atribuţie, cu nerespectarea principiului proporţionalităţii sancţiunii, ci prevederile Ordinului de Sancţiuni sunt contrare normelor europene în implementarea cărora au fost adoptate.

Prevederile Ordinului de Sancţiuni sunt cele care impun aplicarea unei sancţiuni minime reprezentând echivalentul a 100% din sprijinul pe subpachet pentru exploataţia în cauză, respectiv în caz de reapariţie, a unei sancţiuni constând în restituirea tuturor sumelor primite ca sprijin în anii anteriori şi în anul în curs pentru subpachetul respectiv în exploataţia în cauză, fără a permite nicio individualizare şi fără a permite o evaluare de ansamblu, pe baza tuturor împrejurărilor concrete, a gravităţii neregulii.

Menţionează că APIA recunoaşte în Decizia de respingere a Plângerii Prealabile aceea că, în cazul lipsei buletinului de analiză pentru apa la sursă sistemul de sancţiuni nu permite aplicarea unei sancţiuni mai reduse decât cea de cod 5 (şi fără diferenţiere între numărul de buletine de analiză lipsă). Această susţinere denotă, în mod evident, o sancţiune artificială, stabilită cu ignorarea luării în considerare a amplorii, gravităţii şi duratei pretinsei neconformităţi. Altfel spus, chiar dacă Ordinul 77/2017 defineşte expres amploarea, gravitatea şi durata neconformităţii şi sistemul de sancţiuni, determinarea sancţiunii aplicate trebuie să fie făcută în concret, în funcţie de amploarea, gravitatea şi durata pretinsei neconformităţi - fapt deplin imputabil autorului normei juridice.

În cazul concret, APIA nu a efectuat o evaluare de ansamblu a situaţiei pe baza criteriilor menţionate în alin. (3) din articolul 35 din Regulamentul 640/2014, ci a aplicat OMADR

77/2017. învederăm că, în conformitate cu prevederile alin. (5) din articolul 35 din Regulamentul 640/2014, retragerea în întregime a sprijinului este o măsură extremă, aplicabilă în condiţiile de mai jos:

($) în cazul în care evaluarea de ansamblu bazată pe criteriile menţionate la alin. (3) duce ia constatarea unei neconformităţi grave, sprijinul nu se plăteşte sau se retrage în întregime. Totodată, beneficiarul este exclus de la aceeaşi măsură sau de la acelaşi tip de operaţiune pentru anul calendaristic in care se face constatarea şi pentru anul calendaristic următor.

în ceea ce priveşte sancţiunea prestabilită, de cod 5. pentru nerespectarea cerinţei superioare 4.i.a (insuficienţa buletinelor de analiza apei la sursă), indiferent de numărul de buletine de analiză neprezentate şi perioada pentru care nu s-au prezentat asemenea buletine de analiză şi indiferent de constatarea sau nu a unor afectări a sănătăţii şi bunăstării porcinelor, aceasta apare în flagrantă contradicţie cu criteriile din Art. 35 alin. (3) din Regulamentul nr. 640/2014, astfel că se impune lăsarea inaplicabilă a acestei sancţiuni, în aplicarea principiilor fundamentale ale raportului dintre dreptul european şi dreptul intern al statelor membre (prioritate, aplicabilitate imediată şi efect direct).

Inaplicabilitatea de plin drept a sancţiunii de cod 5 pentru exploataţiile Parţa şi Pădureni, lipseşte de fundament şi sancţiunea de cod 6 care presupune restituirea sumelor încasate pentru Subpachetul 4-a pentru cele două exploataţii, pe toată durata Măsurii 2.1.5. totalizând 8.456.097 RON. Reaşezarea sancţiunii pe criteriile prevăzute în Art. 35 alin. (3) din Regulamentul 649/2014 determină o sancţiune de nivel inferior, astfel, chiar dacă s-ar reţine împrejurarea reapariţiei (ceea ce contestăm în continuare), restituirea sumelor încasate pentru anii anteriori nu se justifică nici prin raportare la Sistemele de Sancţiuni.

Prin urmare, sistemul de sancţiuni prevăzut de Ordinul 77/2017 (dar şi cele anterioare), în integralitate, precum şi sancţiunea de cod 5 şi agravanta constând în sancţiunea de cod 6, aplicabile în mod invariabil pentru lipsa unui BAA la sursă sunt contrare Regulamentelor de Sancţiuni atât prin prisma încălcării principiului proporţionalităţii sancţiunilor cât şi prin prisma neindividualizării sancţiunilor în funcţie de reperele obligatorii trasate la nivelul dreptului UE (aplicabil direct).

Încălcarea cerinţei europene a neretroactivităţii sancţiunii mai grave

Regulamentul nr. 2988/9515 care reglementează în mod general măsurile şi sancţiunile administrative privind abaterile de la dreptul comunitar, prevede, pe lângă exigenţele proporţionalităţii şi individualizării sancţiunilor administrative necesare pentru corecta aplicare a normelor dreptului comunitar, şi principiul general al neretroactivităţii sancţiunii administrative, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile. Astfel, în art. 2 alin. (2) se stipulează în mod expres:

(2) Nicio sancţiune administrativă nu poate fi impusă în absenţa unor dispoziţii în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective, în cazul modificării ulterioare a dispoziţiilor care impun sancţiuni administrative şi care sunt incluse în normele comunitare, se aplică retroactiv dispoziţiile mai favorabile.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile alin. (4) din art. 216 legislaţia naţională de implementare a sancţiunilor administrative de sorginte comunitară este subsumată cerinţei respectării dreptului UE.

în cazul de faţă este evident că sistemele de sancţiuni adoptate prin Ordine MADR de către România încalcă flagrant acest principiu. Acestea nu numai că nu transpun principiul aplicării dispoziţiilor normative mai favorabile în cazul sancţiunilor administrative prevăzut de Regulament, dar nu oferă nici garanţia neretroactivităţii unor norme ce reglementează sancţiuni administrative şi ce au fost adoptate ulterior abaterii. Iar, în lipsa respectării dreptului comunitar, sistemul de sancţiuni naţional trebuie considerat inaplicabil.

Instanţa de fond a motivat într-un mod straniu, contradictoriu şi străin de natura cauzei de ce Ordinele MADR ar fi valabile în condiţiile în care este evident că ele retroactivează. Astfel, s-a menţionat:

Referitor la criticile reclamantei - privind nelegalitatea sancţiunilor aplicate, prin prisma neretroactivităţii legii - instanţa retine, ca deşi, aparent, ordinele MADR s-ar aplica retroactiv, sistemele de sancţiuni stabilite prin aceste ordine de ministru nu retroactivează, întrucât sistemele de sancţiuni stabilite prin acestea nu prevăd standarde obligatorii minime sau criterii de eligibilitate noi fata de cele stabilite deja prin PNDR 2007-2013 ~ care se aplica cererilor de ajutor/plata aferente Măsurii 215. inclusiv cererii depuse de reclamanta.

Astfel, chiar daca au fost publicate in Monitorul Oficial al României, ulterior depunerii cererii de plata, ordinele MADR se aplica tuturor cererilor depuse de-a lungul angajamentului, având in vedere conţinutul acestor ordine.

Arată că în privinţa unui sistem de sancţiuni, esenţial este ca sancţiunile aplicabile să fie cunoscute anterior aplicării lor, iar în ceea ce priveşte sancţiunile aplicabile, există diferenţe sensibile, fără a mai face vorbire de retroactivitatea primului sistem de sancţiuni.

În plus, chiar dacă, prin ipoteză, s-ar publica un act sancţionator cu acelaşi conţinut (ceea ce nu este cazul de faţă), acesta nu ar putea produce efecte retroactive nu doar datorită cerinţei cuprinse în Regulamentul nr. 2988/95, dar şi pentru că interdicţia constituţională a retroactivităţii cunoaşte o singură excepţie, anume cea a normei penale sau contravenţionale mai favorabile. Or norma constituţională nu se discută.

Pe lângă principiul general al proporţionalităţii sancţiunilor, care este un principiu general al dreptului Uniunii Europene rezultând din jurisprudenţa vastă şi constantă17 a CJUE (aplicarea căruia a determinat reducerea, de către instanţa de fond, a sancţiunilor aplicate pentru anul de angajament VIp), principiul proporţionalităţii reprezintă o exigenţă expresă a sancţiunilor care pot fi aplicate de statele membre în materia plăţilor de bunăstare în baza regulamentelor în vigoare şi incidente în materia sancţiunilor (în continuare "Regulamentele de Sancţiuni"), anume:

Regulamentul (UE) nr. 1306/201318 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune, care se aplică de la 1 ianuarie 2014 ("Regulamentul 1306/2013");

Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, care a abrogat Regulamentele nr. 1122/2009 şi nr. 65/2011 cu efect de la 1 ianuarie 2015 ("Regulamentul nr. 640/2014").

În acest sens, Regulamentul 1306/2013 prin articolele 58, 64 alin. (2), (64) alin. (5) şi (7) impune aplicarea sancţiunilor aferente măsurilor care intră sub incidenţa Regulamentului, deci şi a măsurilor pentru bunăstarea animalelor (e.g. Măsura 2.1.5), numai cu respectarea principiului proporţionalităţii.

Astfel fiind, sancţiunile rigide, aplicabile independent de gravitatea, amploarea, durata şi caracterul repetitiv ale neconformităţii concrete, stabilite prin Ordinele de Sancţiuni, sunt contrare şi cerinţei proporţionalităţii sancţiunilor aplicabile pentru plăţile de bunăstare, conform Regulamentelor de Sancţiuni. Nu în ultimul rând, reclamă discriminarea produsă prin sistemele de sancţiuni implementate de statul român prin raportare la tratamentul general obligatoriu aplicabil în toate statele membre care a stabilit şi impus standarde minime de protecţie a fermierului atunci când sunt impuse sancţiuni de la care nu se poate deroga (e.g., principiul proporţionalităţii, definirea gravităţii, etc). Faptul că legislaţia română face referire la aceste principii dar eşuează în a le aplica stabilind sancţiuni disproporţionale încalcă standardul european şi, trebuie înlăturate de la aplicare. Orice procent de sancţiune pe care un stat membru ar decide să-1 aplice trebuie în primul rând să plece de la reperele mai sus menţionate.

Împrejurarea că fermierul care a aplicat pentru plăţi de bunăstare în România are parte de sancţiuni mai aspre decât cele prevăzute în Regulamentele de Sancţiuni are efect necontestat de distorsionare a concurenţei care, se impune de asemenea a fi sancţionat. Regulamentele fiind de directă aplicabilitate nu pot fi respectate doar de unele state membre, deoarece s-ar ajunge la condiţii de accesare a fondurilor mai nefavorabile pentru anumiţi fermieri doar din culpa unui stat membru care nu şi-a respectat obligaţiile ce derivă din Tratat, i.e., respectare regulamentelor UE.

Conflictul între Sistemele de Sancţiuni şi Regulamentele aplicabile în cazul de faţă, sancţiunile şi sistemul de sancţiuni aprobat prin Ordinul 77/2017 (dar şi cel aprobat prin ordinele MADR anterioare19) fiind contrare exigenţelor dreptului UE şi Regulamentelor de Sancţiuni, determinând inaplicabilitatea de plin drept a normelor de drept intern contrare (în concret, cele ale Sistemelor de Sancţiuni) şi aplicarea directă a Regulamentelor, în aplicarea principiului priorităţii dreptului comunitar, conform prevederilor exprese ale art. 28820 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi a jurisprudenţei constante a CJUE21.

Pe cale de consecinţă, recursul se impune a fi admis şi pentru acest motiv, urmând ca pe fond, instanţa de recurs să înlăture de Ia aplicare atât sancţiunea de cod 5, cât şi sancţiunea de cod 6, calculata ca agravantă (5+1) pentru ipoteza reapariţiei neconformităţii constând în lipsa unuia dintre cele 4 buletine de analiză a apei de prezentat cu privire la sursa/sursele de apă ale unei exploataţii.

În mod nelegal instanţa de fond a considerat că Decizia de Plată pentru anul VIp, precum şi Deciziile de Plată pentru anii II şi III" ar reprezenta acte administrative de sancţionare valabile, motivate în mod adecvat în fapt şi în drept; în acest sens, Hotărârea Recurată cuprinde motive contradictorii, respectiv străine de natura cauzei şi este dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Conform motivării instanţei de fond (a se vedea pag. 74 din Hotărârea Recurată) Decizia de Plată pentru Anul VIp, precum şi Deciziile de Plată pentru Anii II şi III care au făcut obiectul excepţiei de nelegalitate23 (în continuare în mod colectiv "Deciziile de Plată Contestate") ar constitui acte administrative de sancţionare valabile.

Considerentele sentinţei sunt contradictorii, respectiv străine de cauza de faţă, întrucât nu s-a contestat niciodată caracterul de act administrativ al Deciziilor de Plată Contestate; ceea ce s-a contestat este caracterul lor de act sancţionator, care trebuie să descrie fapta sancţionată, împreună cu circumstanţele acesteia, motivele de drept care constituie baza sancţionării faptei şi sancţiunea aplicată; Deciziile de Plată Contestate sunt acte administrative, dar nu sunt acte sancţionatoare; ele reflectă o sancţiune care nu s-a aplicat niciodată printr-un act cu caracter sancţionator care întruneşte exigenţele sus-a minţite;

În cadrul prevederilor art. 35 intitulat Nereguli din Regulamentul 1290/2005 se defineşte cu valoare de principiu conceptul de constatare administrativă a neregulilor astfel: în sensul acestui capitol (Capitolul II - Nereguli, n.n.), constatarea primară administrativă sau judiciară reprezintă prima evaluare scrisa a unei autorităţi competente, administrative sau juridice, care concluzionează pe baza faptelor concrete dacă a fost comisă o neregularitate, fără a aduce atingere posibilităţii ca această concluzie poate ulterior să fie modificată sau retrasă ca rezultat al evoluţiei procedurii administrative sau judiciare. Este evident că Deciziile de Plată Contestate nu există o evaluare scrisă a unei autorităţi competente, administrative sau juridice, care concluzionează pe baza faptelor concrete dacă a fost comisă o neregularitate.

Nu doar legislaţia comunitară aplicabilă specific şi direct acestei materii impune expres necesitatea constatării neregulilor pentru care se aplică sancţiuni, dar şi doctrina, practica şi cadrul normativ din România sunt unanime în privinţa necesităţii unui act administrativ formal de sancţionare (i.e., a unui act defavorabil particularului).

(c) Procesele-verbale de constatare a neregulii si de stabilire a creanţelor bugetare pentru fermele Parţa si Pădureni nr. 3656, 3657, 3658, 3659 si 3660 din 20.04.2018 (în continuare Procesele Verbale de Rambursare - Parţa, Pădureni) nu sunt actele prin care se constată sancţiunea de cod 6 pentru Parţa şi Pădureni; sancţiunea este reflectată în Decizia de Plată pentru anul VIp, întrucât componenta sancţiunii care vizează chiar anul VIp a fost redusă din suma totală care s-a solicitat prin cererea de plată pentru anul de angajament respectiv; doar componenta de rambursare a sancţiunii de cod 6 face obiectul Procesele Verbale de Rambursare - Parţa, Pădureni, anume obligaţia de a rambursa sumele încasate pentru exploataţiile Parţa şi Pădureni pe subpachetul 4.a pentru toţi anii anteriori. Reamintim că

Sancţiunea de cod 6 (conform OMADR 77/2017) semnifică (i) aplicarea unei sancţiuni de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv - componentă reflectată în Decizia VIp, iar, în plus, (ii) beneficiarul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori, pentru exploataţia respectivă) - componentă care a determinat încheierea Procesele Verbale de Rambursare - Parţa, Pădureni, la o dată ulterioară Deciziei de Plată pe anul VIp;

Împrejurarea că sancţiunea de cod 6 fusese aplicată la data încheierii Procesele Verbale de Rambursare - Parţa, Pădureni rezultă din cuprinsul acestora:

Motive: Pentru categoria porci graşi, pentru fermele PĂDURENI si PARTA din cadrul S.C. A., având codurile de exploatatie A.N.S.V.S.A. x respectiv x, prin Decizia de plata aferenta anului de angajament 2017 nr. a.TMOlO/28.03.2018 si anexele la aceasta, pentru subpachetul 4a) -corectarea nivelului de nitriti si nitrati din apa, a fost aplicat codul de sancţiune 6, care, in conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2023, are semnificaţia următoare:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar, în plus, beneficiarul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment pentru anii anteriori, pentru exploataţia respectiva). Angajamentul rămâne în vigoare."

Codul de sancţiune 6 a fost generat ca urmare a aplicării progresive a sancţiunilor in conformitate cu prevederile Anexei 1 la Ordinul MADR nr. 77/2017, ca o consecinţa a reapariţiei unei neconformităţi similare în ultimii patru ani în cazul aceluiaşi beneficiar.

In cazul beneficiarului S.C. A., pentru ambele ferme menţionate mai sus, neconformitatea constând in nerespectarea cerinţei superioare (beneficiarul nu a făcut un număr suficient de analize) pentru categoria porci graşi, impusa prin Fisa Măsurii 215 din P.N.D.R. 2007-2013 pentru subpachetul 4a) - corectarea nivelului de nitriti şi nitrati din apa, mai precis neefectuarea unui număr minim de 8 buletine/an pentru fiecare hala din ferma a fost constatata, notificata beneficiarului si penalizata conform legislaţiei in vigoare in anii 2013, 2014 si 2017. In anul 2017 a fost tratata ca reapariţie si a fost aplicat codul de sancţiune 6, codul imediat următor codului de sancţiune 5 care s-ar fi aplicat in cazul in care neconformitatea nu ar fi fost identificata si pe parcursul ultimilor patru ani.

În ceea ce priveşte motivarea în fapt şi în drept a Deciziilor de Plată Contestate, instanţa de fond, după ce a prezentat considerentele de ordin teoretic ale necesităţii motivării concrete şi coerente24 (la care subscriem) concluzionează în sens contrar acestor considerente teoretice, astfel:

Pornind de la aceste consideraţii de ordin teoretic, analizând in concret Decizia de plata nr. x/28.03.2018, instanţa observa, ca acesta cuprinde actele normative (temeiul legal) avute in vedere, iar in privinţa motivelor de fapt, se arata, ca "Explicaţii privind modul de calcul al sumei cuvenite sunt prezentate in anexa la prezenta decizie", anexa fiind adusa la cunoştinţa reclamantei odată cu decizia de plata, făcând parte integranta din actul atacat.

Din lecturarea anexei, instanţa constata, ca aceasta cuprinde in mod detaliat situaţiile pentru fiecare exploataţie (ferma de porci) in parte.

Mai mult, împreuna cu decizia de plata si anexa la decizie, s-a comunicat reclamantei si Fisele de calcul referitoare la efectivul eligibil si valoarea aferentă înainte de aplicarea reducerilor/sancţiunilor - documente care cuprind informaţii cu privire la beneficiar, cod de exploatatie şi data calculării, pentru fiecare subpachet in parte, pentru fiecare specie si pe elective declarate (solicitate), realizate, livrate conform documentelor, neeligibil, calculul efectivului livrat eligibil, etc.

În aceste condiţii, instanţa apreciază ca viciul nemotivârii actelor contestate (decizie de plata, procesele-verbale de constatare nereguli) nu poate fi reţinut in cauza, reclamanta nefiind vătămată in vreun fel, iar sancţiunea nulităţii actului nu se impune a fi aplicata.

Se poate lesne observa natura contradictorie a acestor considerente cu cele de ordin teoretic evocate de instanţa de fond.

Motivarea în drept este reprezentată de înşiruirea actelor normative europene şi de drept intern care au incidenţă în materie, pe parcursul primelor touă pagini ale Deciziei de Plată pentru Anul VIp, după care

În următoarele 2 pagini este redat conţinutul deciziei, în 7 articole care prevăd: suma finală stabilită la plată (Art. I), faptul că explicaţii privind modul de calcul sunt prezentate în anexa deciziei (Art. II), contul bancar în care se va efectua plata (Art. III), că reducerea sumei cuvenite a fost aplicată în conformitate cu OMADR nr. 77/2017 (Art. IV), că reducerile ca urmare a nerespectării normelor de ecocondiţionalitate sunt calculate în conformitate cu prevederile Ordinului comun 352/636/54/2015 (Art. V), că măsurile pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare (Art. VI) şi că decizia se emite în două exemplare din care unul se transmite beneficiarului (Art. VIII).

Anexa ataşată Deciziei de Plată nu este semnată, nu este însuşită şi nici nu cuprinde o descriere a faptelor şi/sau sancţiunea aplicată; aceasta reprezintă un tabel nesemnat/neasumat în care se enunţă pretinse neregularităţi legate de anumite efective.

Scopul declarat al Anexei este, conform Deciziei, acela de a oferi Explicaţii cu privire la modul de calcul al suinei cuvenite, iar nu de a oferi o motivare de fapt deciziei nemotivate.

"Fişele de calcul" nu reprezintă documente la care să facă trimitere decizia de plată; în plus documentul este deopotrivă nesemnat/neasumat şi necorelat.

Fişele de calcul reprezintă un şir de tabele care se întind pe sute de pagini şi arată, la nivelul fiecărei exploataţii, cifre ale căror sumar pare redată în Anexa la Decizia de Plata (e.g., efectiv realizat, efectiv eligibil, efectiv afectat), la care se adaugă un tabel care cuprinde "procentul de abatere" şi "codul de sancţiune", toate acestea însă fără nicio motivare, fără nicio explicaţie şi fără vreo individualizare. Pare tot un document extras din programul informatic al APIA.

Este evident că un act precum Anexa (la care se referă Decizia de plată) şi Fişele de calcul (la care nu se referă Decizia de plată), să fie nesemnate şi neasumate de emitent, practic să nu conţină nici un element care să permită destinatarului să constate că este emis de către APIA TIMIŞ şi să identifice persoanele care au emis acest act, inclusiv în scopul atragerii răspunderii acestora în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, şi totuşi, să valoreze act administrativ sancţionator.

Nu în ultimul rând, chiar dacă. Anexa şi/sau Fişele de calcul ar completa Decizia de Plată pentru anul VIp sub aspectul enumerării unor pretinse neconformităţi, acestea nu transformă decizia într-un act administrativ unilateral sancţionator, neexistând nici o indicaţie asupra aplicării vreunei sancţiuni, cuantumul ei, motivul aplicării, temeiul de drept care prevede neregula pretins comisă şi sancţiunea aplicată şi totodată nu complineşte cerinţa motivării în fapt a deciziei, enumerarea unor pretinse nereguli neechivalând cu o motivare în fapt.

În dreptul intern există o vastă jurisprudenţă care statuează că un act administrativ emis fără să cuprindă elementele de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască şi să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate, este lovit de nulitate. Jurisprudenţă confirmă, fără echivoc, că, inclusiv în ipoteza în care cele două informaţii (anume enunţarea unei pretinse nereguli şi un cod de sancţiune) s-ar corobora cu un temei legal (cum ar fi art. IV din Decizia de Plată) o astfel de "coroborare" a două informaţii nu ar putea valora un act administrativ apt să producă efecte juridice: un act administrativ unilateral care nu cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se bazează este lovit de nulitate.

Aplicând în mod corect normele şi principiile de drept material la cauza de faţă, instanţa de fond ar fi trebuit să constate nulitatea Deciziilor de Plată Contestate. A menţine valabil acest tip de act ca şi act sancţionator ar însemna, în opinia Subscrisei, încurajarea APIA să emită acte administrative cu caracter sancţionator nemotivate sau insuficient motivate, cu încălcarea principiului transparenţei şi acceptând posibilitatea producerii unor abuzuri însemnate beneficiarilor de subvenţii europene, inclusiv sub aspectul limitării posibilităţii atacării acestora ulterior în justiţie, accesul la justiţie devenind, astfel, iluzoriu.

1.4. împrejurarea că nu s-a solicitat constatarea nelegalitatea Ordinelor de Sancţiuni pe calea contenciosului administrativ nu împiedică lăsarea inaplicabilă a acestora şi/sau a prevederilor lor contrare normelor de drept european în baza principiilor fundamentale ale dreptului UE, astfel cum au fost dezvoltate de CJUE; dimpotrivă, conform jurisprudenţei CJUE, orice practică de drept intern care condiţionează aplicarea directă şi imediată a dreptului UE (care prevalează) este interzisă; Hotărârea Recurată este nelegală şi din această privinţă, fiind încălcate prevederile art. 148 din Constituţie şi principiile fundamentale ale dreptului UE

În considerentele sale care vizau aspectele de legalitate/nelegalitate ale Ordinelor de Sancţiuni (a se vedea pag. 75, alineatele finale din Hotărârea Recurată) instanţa de fond a reţinut:

[...] dacă le considera ilegale (Ordinele de Sancţiuni - n.n.), reclamanta avea deschisa calea unei acţiuni (chiar si in prezenta cauza - printr-un capăt de cerere distinct) de contencios administrativ, având ca obiect anularea (parţială) a acestor ordine, ceea ce nu s-a realizat

Astfel, atâta timp cât aceste ordine sunt in vigoare, nu au fost suspendate/anulate/revocate, se impune aplicarea lor, acestea producându-şi efectele fireşti ale oricărui act administrativ cu caracter normativ.

Raţionamentul de mai sus relevă o practică periculoasă şi interzisă de CJUE în jurisprudenţa sa constantă şi consacrată în materia raportului dintre dreptul unional şi drepturile interne ale statelor membre. Fără a reda jurisprudenţa consistentă în acest sens a CJUE, arătăm că instanţa europeană, în celebra sa decizie de principiu Simmenthal, a dispus în mod univoc:

Instanţa naţională care trebuie să aplice, în cadrul competenţei sale, dispoziţiile de drept comunitar are obligaţia de a asigura efectul deplin al acestor norme, înlăturând, dacă este necesar, din oficiu aplicarea oricărei dispoziţii contrare a legislaţiei naţionale, chiar ulterioare, fără a fi necesar să solicite sau să aştepte înlăturarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituţional.

Aceeaşi concepţie se desprinde din economia articolului 177 din tratat, conform căruia orice instanţă naţională are dreptul de a se adresa Curţii de fiecare dată când consideră că o hotărâre preliminară asupra unei probleme de interpretare sau de validitate care priveşte dreptul comunitar este necesară pentru a-i permite să pronunţe o hotărâre; (pct. 19 din Hotărârea Simmenthal II)

Efectul util al acestei dispoziţii (ale articolului 177 din tratat care reglementa, la data cauzei, hotărârea preliminară) ar fi diminuat în cazul în care instanţa ar fi împiedicată să aplice imediat dreptul comunitar în conformitate cu decizia sau cu jurisprudenţa Curţii; (pct. 20 din Hotărârea Simmenthal II)

Din cele ce precedă reiese că orice instanţă naţională, sesizată în cadrul competenţei sale, are obligaţia de a aplica integral dreptul comunitar şi de a proteja drepturile pe care acesta le conferă particularilor, prin neaplicarea oricărei dispoziţii eventual contrare a legislaţiei naţionale, indiferent dacă aceasta este anterioară sau ulterioară normei comunitare; (pct. 21 din Hotărârea Simmenthal II)

Ar fi incompatibilă cu cerinţele inerente ale înseşi naturii dreptului comunitar orice dispoziţie dintr-o ordine juridică naţională sau orice practică legislativă, administrativă sau judiciară, ce ar avea ca efect diminuarea eficienţei dreptului comunitar prin faptul de a nega instanţei competente să aplice acest drept prerogativa de a face, chiar în momentul acestei aplicări, tot ceea ce este necesar pentru a înlătura dispoziţiile legislative naţionale care ar constitui eventual un obstacol în calea eficienţei depline a normelor comunitare; (pct. 22 din Hotărârea Simmenthal II)

În plus, conform Articolului 148 (2) şi (4) din Constituţia României:

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

aplicabilitatea directă, analizată din această perspectivă, presupune că normele de drept comunitar trebuie să îşi producă totalitatea efectelor în mod uniform în toate statele membre, de la intrarea lor în vigoare şi în cursul întregii perioade de validitate a acestora; (pct. 14 din Hotărârea Simmenthal II)

acest efect priveşte, de asemenea, orice instanţă care, ca autoritate a unui stat membru, fiind sesizată în cadrul competenţei sale, are ca misiune să protejeze drepturile conferite particularilor de dreptul comunitar; (pct. 16 din Hotărârea Simmenthal II)

Faptul de a recunoaşte o anumită eficienţă Juridică unor acte normative naţionale care încalcă domeniul în cadrul căruia Comunitatea îşi exercită atribuţia legislativă sau care sunt incompatibile într-un alt mod cu dispoziţiile de drept comunitar, ar echivala cu negarea, în această privinţă, a caracterului efectiv al angajamentelor asumate în mod necondiţionat şi irevocabil de către statele membre, în temeiul tratatului, şi ar pune astfel în discuţie înseşi fundamentele Comunităţii; (pct. 18 din Hotărârea Simmenthal II)

Aceeaşi concepţie se desprinde din economia articolului 177 din tratat, conform căruia orice instanţă naţională are dreptul de a se adresa Curţii de fiecare dată când consideră că o hotărâre preliminară asupra unei probleme de interpretare sau de validitate care priveşte dreptul comunitar este necesară pentru a-i permite să pronunţe o hotărâre; (pct. 19 din Hotărârea Simmenthal II)

Efectul util al acestei dispoziţii (ale articolului 177 din tratat care reglementa, la data cauzei, hotărârea preliminară) ar fi diminuat în cazul în care instanţa ar fi împiedicată să aplice imediat dreptul comunitar în conformitate cu decizia sau cu jurisprudenţa Curţii; (pct. 20 din Hotărârea Simmenthal II)

Din cele ce precedă reiese că orice instanţă naţională, sesizată în cadrul competenţei sale, are obligaţia de a aplica integral dreptul comunitar şi de a proteja drepturile pe care acesta le conferă particularilor, prin neaplicarea oricărei dispoziţii eventual contrare a legislaţiei naţionale, indiferent dacă aceasta este anterioară sau ulterioară normei comunitare; (pct. 21 din Hotărârea Simmenthal II)

Ar fi incompatibilă cu cerinţele inerente ale înseşi naturii dreptului comunitar orice dispoziţie dintr-o ordine juridică naţională sau orice practică legislativă, administrativă sau judiciară, ce ar avea ca efect diminuarea eficienţei dreptului comunitar prin faptul de a nega instanţei competente să aplice acest drept prerogativa de a face, chiar în momentul acestei aplicări, tot ceea ce este necesar pentru a înlătura dispoziţiile legislative naţionale care ar constitui eventual un obstacol în calea eficienţei depline a normelor comunitare; (pct. 22 din Hotărârea Simmenthal II)

În plus, conform Articolului 148 (2) şi (4) din Constituţia României:

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alin. (2).

Rezultă fără dubiu că, instanţa de fond, solicitată fiind de Subscrisa să procedeze la a lăsa inaplicabile de plin drept toate şi orice prevederi ale Ordinelor de Sancţiuni contrare normelor dreptului UE, nu putea refuza această solicitare prevalându-se de neparcurgerea procedurii prevăzute de Legea contenciosului administrativ pentru anularea actelor administrative normative. în cazul în care actul administrativ normativ este contrar dreptului european, instanţele naţionale au obligaţia de a aplica direct şi imediat dreptul unional, iar o procedură de genul celei la care s-a referit instanţa de fond ar trebui respinsă ca inadmisibilă în baza jurisprudenţei constante a CJUE în acest sens.

Totodată, în măsura în care instanţa de recurs are vreun dubiu în ceea ce priveşte interpretarea şi/sau validitatea oricărei norme de sorginte unională, are obligaţia să sesizeze CJUE cu o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare în baza art. 267 alin. (3) TFUE, precum şi în baza art. 2 alin. 2 din Legea nr. 340 din 11 noiembrie 2009.

1.5 Instanţa de fond nu a motivat de ce nu s-ar aplica cazului de faţă prevederile O.U.G. nr. 66/2011 care exced normele la care se referă art. 9 din actul normativ în cauză

Recurenta a invocat nelegalitatea Deciziei de Plată pentru anul VIp şi, pe cale de excepţie şi a celorlalte Decizii de Plată Contestate, pentru nerespectarea acelor prevederi din O.U.G. nr. 66/2011 care exced sfera art. 9 din actul normativ. Nu s-a contestat inaplicabilitatea prevederilor art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, aceasta fiind o normă de excepţie cu efect limitat, care prevede:

Art. g Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică:

(a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;

(b) procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 şi 59, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală.

Per a contrario, toate celelalte prevederi cuprinse în O.U.G. nr. 66/2011 trebuie să se aplice şi activităţii de constatare a neregulilor exercitată de APIA Timiş aferente unei cereri de plată, constatate anterior emiterii deciziei de plată şi reflectate în decizia de plată prin reducerea cuantumului sumei cuvenite, iar O.U.G. nr. 66/2011 fiind un act normativ intern general, cu forţă juridică superioară Ordinelor MADR prin care se aprobă sisteme de sancţiuni aplicabile pentru Măsura 2.1.5, aceste Ordine trebuiau să respecte exigenţele O.U.G. nr. 66/2011.

Astfel fiind, a susţinut că sunt şi rămân aplicabile şi cazului de faţă normele prescrise de O.U.G. nr. 66/2011 cu privire la activitatea de prevenire a neregulilor.

Faţă de aceste critici, motivarea instanţei de fond referitoare la aplicabilitatea art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 este străină, iar (in)aplicabilitatea celorlalte prevederi ale O.U.G. nr. 66/2011 este complet nemotivată, astfel cum se poate observa din pasajele redate mai jos (pag 76 din Hotărârea Recurată):

Astfel, contrar susţinerilor reclamantei, instanţa constata, ca art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 exclude de la aplicare in mod expres cererile de plata ale beneficiarilor care nu respecta condiţiile de legalitate, regularitate si conformitate, care au fost identificate inainte de efectuarea plăţilor - cum este cazul Deciziei de plata nr. a.M010/28.03.2018 contestat in cauza, prin care au fost excluse unele sume solicitate de reclamanta.

Totodată, din lecturarea Deciziei de plata nr. a.TM010/28.03.2018, rezulta fara dubiu, ca aceasta nu a fost emisa in baza prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 - nefiind indicat acest act normativ ca temei legal in cuprinsul actului.

Totodată, în privinţa proceselor-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare atacate in cauza, emise subsecvent aplicării sancţiunii de cod 6 care presupune restituirea sprijinului încasat pe anii anteriori, subscrisa am invocat nelegalitatea lor şi prin prisma nerespectării exigenţelor art. 21 alin. (11) din O.U.G. nr. 66/2011, în sensul nerespectării dreptului de informare cu privire la faptul că o echipă de control a APIA Timiş va proceda, în perioada 19-20 aprilie 2018, Ia efectuarea unei verificări documentare a unui caz de suspiciune de nereguli. în acest sens, instanţa de fond a susţinut că ar fi "incidente, in mod similar, prevederile art. 21, alin. (15) din O.U.G. nr. 66/2011, privind exceptarea de la aceasta procedura, astfel:

"Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţa care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite sa primească, numai pe baza unei cereri de plata, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora in cadrul politicii agricole comune si din Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013". Considerăm nelegală poziţia instanţei, prin raportare la alin. (151) din acelaşi articol din O.U.G. nr. 66/2011. Conform alin. (15*) din Art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, APIA TIMIŞ nu era obligată să trimită A. proiectele Proceselor-Verbale Contestate, iar A. nu avea posibilitate să îşi exprime un punct de vedere în termen de 5 zile de la data comunicării, cu privire la proiectul de proces-verbal (care nu se comunică). Totuşi, alin. (151) al art. 21 nu restrânge dreptul entităţii verificate (A.) la apărare în cadrul procedurii fiscale de emitere a procesului-verbal de constatare a pretinsei nereguli şi de stabilire a creanţelor bugetare, dreptul fiind expres statuat prin alin. (11) al art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011.

În plus, fiind în prezenţa unor acte administrativ fiscale, Procesele Verbale Contestate ar fi trebuit să cuprindă menţiuni privind audierea contribuabilului/plătitorului nu numai prin prisma dispoziţiilor art. 21 (11) din O.U.G. nr. 66/2011, dar şi prin prisma prevederilor art. 46 din Codul de procedură fiscală

Astfel fiind, Procesele Verbale Contestate sunt anulabile în conformitate cu art. 49 alin. (3) din Codul de procedură fiscală atât prin nemotivare/insuficienta motivare, cât şi prin încălcarea dreptului la apărare în cadrul controlului exercitat de APIA anterior emiterii acestor acte administrative; vătămările Subscrisei sunt evidente, iar actele administrativ-fiscale se impun a fî anulate şi din această perspectivă

1.6 Instanţa de fond a aplicat în mod greşit normele de drept material care guvernează materia determinării numărului de buletine de analiză a apei care se impuneau a fi prezentate; în plus, nu a motivat respingerea interpretării (diferite) prezentate de Subscrisa

Recurenta a invocat greşita interpretare şi aplicare a prevederilor Ordinului 155/2017, argumentând că Ordinul 155/2017 nu se poate interpreta în mod singular, ci doar împreună cu prevederile Ordinului 826/2016 pe care îl modifică şi îl completează, precum şi cu prevederile actelor normative în materie de stabilire a sistemului de sancţiuni aplicabile cererilor de plată aferente Măsurii 215, în măsura în care sunt aplicabile cazului de faţă.

In esenţă, a invocat că interpretarea corectă şi riguroasă a Ordinului nr. 155/2017 coroborat cu prevederile Ordinului nr. 826/2016 este în sensul că Anul de angajament VIp trebuie analizat în mod cumulat cu Anul de Angajament IV (redus), rezultând un an de angajament având o durată de peste 365 de zile, pentru care beneficiarii trebuiau să prezinte 6 buletine de analiză a apei la sursă şi 12 la intrarea în fiecare hală, buletine care, de principiu, au fost asigurate de subscrisa şi puse la dispoziţia APIA.

Faţă de această interpretare instanţa de fond nu s-a poziţionat în niciun fel, or, este evident că dacă respinge interpretarea, aceasta se poate efectua doar motivat. Astfel, instanţa de fond, după ce trece în revistă prevederile relevante ale Ordinului nr. 826/2016 şi împrejurarea că recurenta-reclamantă a optat pentru prelungirea angajamentului conform Ordinului 155/2017 (aspect necontestat).

Remarcă recurenta, în prealabil imposibilitatea fizică, obiectivă a suplinirii unor buletine de analiză a apei care ar fi trebuit efectuate în 2017, ca urmare a unor înştiinţări din 26 februarie 2018. în acest sens, orice concluzie trasă de instanţa de fond din împrejurarea înştiinţării APIA transmise cu două luni după trecerea anului calendaristic 2017 nu poate fi decât contradictorie şi străină cauzei de faţă. Am reclamat lipsa oricărei activităţi de prevenire a neregulii prin informare adecvată cu privire la necesitatea asigurării unui număr de buletine de analiză superior faţă de cel total asigurabil pe întreaga perioadă a angajamentului prelungit, întrucât, indiferent de numărul de buletine de analiză efectuate în anul IV (redus), şi care trebuiau să fie luate în considerare conform Ordinului 826/2016.

Consideră că instanţa a confirmat poziţia APIA în determinarea numărului de buletine de analiză necesare a fi prezentate, aplicând şi/sau interpretând greşit normele de drept material aplicabile în cauză, limitându-se exclusiv la prevederile Ordinului 155/2017, şi fără a ţine cont de prevederile Ordinului 826/2016 care au rămas în vigoare şi după intrarea în vigoare a Ordinului 155/2017 şi se aplică împreună cu acesta.

Reiterează că din însuşi titlul Ordinului 155/2017 rezultă că acesta, pe de o parte aprobă prelungirea perioadei de referinţă aferentă ultimului an al angajamentelor derulate în cadrul Măsurii 215, determinând extinderea acesteia până la data de 31 decembrie 2017 (data iniţială Ia care ultimul an de angajament urma să se finalizeze fiind data de 15 iulie 2017), iar pe de altă parte, modifică şi completează Ordinul 826/2016.

Astfel fiind, Ordinul 155/2017 nu se poate interpreta în mod singular, ci doar împreună cu prevederile Ordinului nr. 826/2016 pe care îl modifică şi îl completează, precum şi cu prevederile actelor normative în materie de stabilire a sistemului de sancţiuni aplicabile cererilor de plată aferente Măsurii 215, în măsura în care sunt aplicabile cazului de faţă. Prin raportare la normele de drept intern, este obligatoriu să se aplice cu rigurozitate prevederile actelor normative în materie, prezentate în mod succint mai jos:

(i) Ordinul 826/2016 - Anexa nr. 1: Modelul Cererii de plată pentru Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, Secţiunea III, Declaraţii şi angajamente, pct. 4. IV- Clauza de ajustare a angajamentului

- care cuprinde exigenţa verificării asigurării respectării condiţiei prevăzute în fişa măsurii pe perioada impactată de ajustările anilor de angajament şi, de asemenea, se referă la modalitatea determinării numărului de buletine de analiză într-o perioadă de referinţă finală care depăşeşte 365 zile;

(ii) Ordinul nr. 826/2016 - Anexa nr. 3, Model formular de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor cu scopul adaptării acestora la noul cadru juridic aplicabil Măsurii 215

- Pachetul a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, Capitolului II - Clauza de revizuire pentru angajamentele aferente măsurii 215 care depăşesc perioada de implementare a PNDR 2007-2013 în vederea adaptării acestora la noul cadru juridic al perioadei de programare a PNDR 2014-2020, pct. 1 - care reia atât modalitatea determinării numărului de buletine de analiză într-o perioadă de referinţă finală care depăşeşte 365 zile, cât şi exigenţa verificării asigurării respectării condiţiei prevăzute în fişa măsurii pe perioada impactată de ajustările anilor de angajament, referindu-se la o perioadă impactată de doi ani de zile.

(iii) Ordinul 155/2017, Art. II, din care rezultă că prevederile la care ne referim sub pct. (i) şi (ii) de mai sus (care fac parte din Anexele 1 şi 3 ale Ordinului 826/2016) au rămas în vigoare fără a fi modificate de Ordinul 155/2017.

(iv) Ordinul 155/2017 - Anexa nr. 3, care devine Anexa nr. 2 bis la Ordinul nr. 826/2016 -Modelul formularului de rectificare a cererilor de plată pentru măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, Secţiunea III: Declaraţii şi angajamente, pct. (1) - care, în ceea ce priveşte subpachetul 4a), menţionează că beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit vor prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fişa măsurii, fişa măsurii fiind concepută pentru întreg angajamentul; de asemenea, referirea la fişa măsurii asigură şi concordanţa prevederilor formularului de rectificare cu cele ale cererii de plată şi ale angajamentului, descrise sub pct. (i) şi (ii) de mai sus, care se referă la necesitatea verificării asigurării respectării condiţiei pe o perioadă mai lungă, impactată de ajustările anilor de angajament (de ex. de doi ani de zile).

(v) Ordinul nr. 905/2016 prin care se aprobă (retroactiv) sistemul de sancţiuni pentru cererile de plată aferente Măsurii 2.1.5, depuse pentru anul 2015 - Anexa nr. 1, B -sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale şi condiţiilor specifice (minime şi superioare) - secţiunea privind nerespectarea condiţiilor specifice superioare - subpachetul 4a) - care permite acordarea plăţilor de bunăstare pe subpachetul 4a) pentru anul IVajustat (cuprins între 16 iulie 2015 - 33 decembrie 2015) şi nesancţionarea beneficiarilor care au un singur buletin de analiză la sursă si la hală în această perioadă sau nu au niciun buletin de analiză în această perioadă (dar vor prezenta, ca justificare, un buletin de analiză emis în 2016), cu toate că prin accesarea clauzei de revizuire, beneficiarii au acceptat expres necesitatea prezentării a 2 buletine de analiză la sursă si 4 la intrarea în hale28: de asemenea, reia modalitatea determinării numărului de buletine de analiză într-o perioadă de referinţă finală care depăşeşte 365 zile.

Analizând prevederile cadrului normativ intern determinat conform celor de mai sus, apare că (a) se impune asigurarea unui număr minim de 22 de buletine de analiză la sursă şi de 44 de buletine de analiză la intrarea în fiecare hală pe parcursul duratei întregului angajament ajustat conform prevederilor fişei măsurii, ale Ordinului 826/2016 şi, de asemenea, conform prevederilor Ordinului 155/2017 rezultând o durată totală de 65,5 luni ("Angajamentul Ajustat");

se impune verificarea asigurării numărului minim de buletine de analiză pe durata Angajamentului Ajustat înainte de efectuarea ultimei plăţi;

s-a acceptat existenţa unui număr diminuat de buletine pentru anul 2015, respectiv s-a prevăzut necesitatea majorării numărului de buletine de analiză în mod proporţional, pentru cazul în care perioadele de final depăşesc un an de angajament de 365 zile;

în mod excepţional, dacă pentru perioada 16 iulie 2015-31 decembrie 2015 nu s-au prezentat deloc buletine de analiză, se accepta ca justificare, buletinul de analiză efectuat în anul următor (2016); în toate celelalte situaţii, numărul anual de buletine de analiză (4+8) urma să fie asigurat în cele două perioade fracţionate ale angajamentului (anume anul de angajament (redus) 2015 şi perioada de final 1 ianuarie 2017-15 iulie 2017);

perioada de final de angajament (planificată să dureze până la 15 iulie 2017) fiind prelungită până la 31 decembrie 2017, perioada de referinţă finală a ajuns să aibă o durată de 17,5 luni, depăşind astfel 365 zile;

conform prevederilor angajamentului, astfel cum a fost modificat conform Ordinului nr. 826/2016, [p]entru perioadele de final care depăşesc un an de angajament de 365 de zile se va prezenta un număr suplimentar de buletine, aferente perioadei mărite", astfel că numărul minim de buletine de analiză la sursă, respectiv la intrarea în fiecare hală pentru perioada de referinţă finală (de 17,5 luni) este de 6 la sursă şi 12 la intrarea în fiecare hală.

Subscrisa a asigurat, în principiu, toate aceste buletine de analiză interpretând că numărul minim de buletine de apă necesar este de 6 la sursă şi 12 la hală, pentru o perioadă combinată de 18 luni (6 luni din 2015 şi 12 luni din 2017), astfel că dacă în anul ajustat 2015 s-au prelevat 3 probe, diferenţa de 9 probe a fost prelevată în anul calendaristic 2017.

dacă în anul ajustat 2015 s-au prelevat 5 probe, diferenţa de 7 probe a fost prelevată în anul calendaristic 2017.

Această stare de fapt nu este contestată de părţi. Recurenta nu contestă numărul de buletine de analiză reflectate în Decizia APIA Timiş de respingere a Plângerii Prealabile (Anexa 2 - Voi. I, filele x), şi nu contestă nici că, determinând numărul de buletine de analiză a apei conform mecanismului sus-menţionat, există exploataţii pentru care numărul de probe de apă din anul calendaristic 2017 să fie mai mic decât 8, după cum APIA nu contestă că, aplicând calculul cumulativ, iar nu pe an calendaristic, buletinele de analiză sunt asigurate în număr corespunzător.

Apreciază că hotărârea recurată este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii în sensul celor de mai sus, existând vicii şi în ceea ce priveşte motivarea respingerii (implicite) a interpretării sus-menţionate, astfel că recursul urmează să fie admis şi din această perspectivă.

Instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod greşit normele de drept material care reglementează condiţiile în care reapariţia unei nereguli poate fi reţinută în legătură cu plăţile de bunăstare acordate pe baza unui angajamente multianuale; totodată, în măsura în care sancţiunea de cod 5 este una disproporţionată prin raportare la circumstanţele concrete ale cauzei, sancţiunea de cod 6, care reprezintă agravarea sancţiunii de cod 5 din cauze pretinsei reapariţii, este la fel de disproporţionată; motivarea instanţei în acest sens este contradictorie şi străină de cauza de faţă

1.7.1 Greşita interpretare şi aplicare a normelor de drept material (intern) care reglementează condiţiile în care reapariţia unei nereguli poate fi reţinută în legătură cu plăţile de bunăstare acordate pe baza unui angajamente multianuale;

în ceea ce priveşte sancţiunea de cod 6 reţinute ca fiind valabile pentru exploataţiile Parţa şi Pădureni, instanţa de fond a invocat următoarele argumente:

In ceea ce priveşte criticile de netemeinicie invocate de reclamanta - privind inexistenta "reapariţiei" si nelegalitatea sancţiunii de cod 6 -. instanţa retine, ca potrivit prevederilor OM.A.D.R. 77/2017:

"Reapariţia unei neconformitati presupune identificarea anterioara a unei neconformitati similare in ultimii patru uni in cazul aceluiaşi beneficiar cu condiţia ca beneficiarul sa fi fost informat despre un caz precedent de neconformitate si sa fi avut posibilitatea, după caz, sd ia masurile necesare pentru a remedia situaţia anterioara de neconformitate.

Calcularea sancţiunilor se realizează pe fiecare exploataţie, in cadrul exploatatiei pe fiecare subpachet si in cadrul subpachetului pe fiecare categorie de porcine ".

Acelaşi Ordin MADR 77/2017 reglementează si sancţiunea aplicabila pentru "prima reapariţie" astfel: Codul sancţiunii:

"6" [...]

Verificând cerinţele privind existenta unei neconformitati similare, instanţa observa, că pentru fermele Parta si Pădureni, neconformitatea privind numărul minim de 8 buletine de analiza/an a mai fost identificata, notificata si sancţionată in anii de cerere 2013 - 2014. I...]

Astfel, cerinţa din Ordinul MA.D.R. 77/2017 vizează existenta unei neconformităţi "similare".

Noţiunea de "similar", potrivit Dicţionarului explicativ al limbii romane înseamnă "De aceeaşi natura, de acelaşi fel; asemănător, analog, care seamănă cu cineva sau cu ceva".

Or, in cauza, instanţa apreciază, ca lipsa buletinelor de analiza la hala sau la sursa reprezintă fapte de aceeaşi natura, de acelaşi fel, asemănătoare, fiind vorba de determinarea calităţii apei folosite in procesul de produce la fermele in discuţie.

Fără a nega definiţia noţiunii de "similar" apreciem că cerinţele legale ale reapariţiei nu au fost analizate de instanţa de fond şi doar în acest fel - izolat, rupt de contextul dat de celelalte condiţii care trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru a fi în prezenţa reapariţiei -se poate ajunge la interpretarea (greşită) a normei, astfel cum este prezentată în considerentele sus-menţionate.

Având în vedere definiţia reapariţiei cuprinsă în sistemele de sancţiuni (fie că vorbim de cel aprobat prin Ordinul nr. 905/2016, fie de cel aprobat prin Ordinul nr. 77/2017), reapariţia presupune analiza următoarelor condiţii cumulative:

existenţa unei neconformitati similare;

identificarea anterioară a neconformităţii similare în ultimii patru ani;

informarea beneficiarului asupra unui caz precedent de neconformitate şi posibilitatea ca beneficiarul să ia măsurile necesare pentru a remedia situaţia anterioară de neconformitate

Este evident că similitudinea neconformităţii trebuie să se raporteze nu doar la definiţia noţiunii de similar şi la rezultatul (comun) al unor împrejurări, ci trebuie să se ia în considerare toate cele patru cerinţe susmenţionate, incluzând posibilitatea obiectivă a beneficiarului ca, îndreptându-şi comportamentul neconform cu privire la care a fost informat anterior, remediind situaţia anterioară de neconformitate, aceasta să nu fie repetată ulterior.

Numai în acest fel norma cuprinsă în Ordinul 77/2017 ar putea să se apropie de sensul exigenţei cuprinse în art. 35 din Regulamentul 640/2014.

Nicio pretinsă neconformitate anterioară nu a fost constatată printr-un act administrativ individual - astfel, nu suntem în prezenţa identificării anterioare a unei neconformi taţi; toate informările s-au referit la posibile neconformităţi, cu privire la care Subscrisa a prezentat clarificări autorităţii, iar poziţia autorităţii cu privire la clarificări nu a fost prezentată niciodată;

Nicio pretinsă neconformitate anterioară referitoare la subpachetul 4-a (apă) nu a constat în lipsa vreunor buletine de analiză a apei;

În anii anteriori de angajament ni s-a semnalat o potenţială neconformitate în ceea ce priveşte perioada de recoltare a apei supuse analizării, existând un diferend în ceea ce priveşte neluarea în considerare a unor buletine de analiză a apei efectuate pe mostre de apă prelevate în perioade în care halele nu au fost populate (fiind în perioadă de vid sanitar).

Dar, în toate cazurile, recurenta a prezentat un număr de buletine de analiză suficiente (4 la sursă şi 8 la hală).

Neconformităţile anterioare vizau buletinele de analiza apei la hală, iar acum sancţiunile au fost aplicate pentru lipsa buletinelor de analiza apei la sursă.

Ulterior eliminării (nelegale şi neregulamentare) a buletinelor de analiză efectuate pe apă prelevată din perioade de nepopulare a halelor (vid sanitar) s-au luat măsuri pentru ca probele de apă să fie recoltate în perioade de populare a fermei/halelor cu animale, dar

Niciodată pe durata angajamentului multianual nu a existat o dispută în ceea ce priveşte modalitatea de determinare a numărului de buletine de analiză de apă necesare a fi prezentate; situaţia anului VI este specifică prin raportare la modificările succesive ale perioadelor de angajament. Astfel, este de neimaginat cum pretinsa neregulă a interpretării greşite a normei de determinare a numărului de buletine de analiză a apei ar fi putut fi repetată.

Astfel fiind, reclamă aplicarea şi/sau interpretarea greşită a legii în acest sens; cerinţele normative ale reapariţiei nu au fost întrunite, întrucât pretinsa neconformitate anterioară nu a fost similară şi, cumulativ, nu a existat un caz precedent de neconformitate cu privire la care să fi fost informată şi cu privire la care nu s-ar fi luat măsurile de remediere adecvate.

Nu mai puţin important, informările transmise de APIA în anii 2013-2014 au indicat în concret neconformitatea constând în prelevarea apei supuse analizei în perioadă de nepopulare a fermelor.

Instanţa de fond nu a luat în considerare cerinţele normative europene care permit aplicarea unei sancţiuni de cod 6 care implică restituirea în întregime a sprijinului pe anii de angajament anteriori.

Articolul 35 alin. (3) coroborat cu alin. (5) din Regulamentul nr. 640/2014 stipulează expres

Când decide proporţia in care refuză sau retrage sprijinul în urma neîndeplinirii angajamentelor sau a altor obligaţii menţionate la alin. (2), statul membru ţine seama de gravitatea, amploarea, durata şi repetarea neconformităţii legate de condiţiile pentru sprijin menţionate la alin. (2).

Gravitatea neconformităţii depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, având în vedere obiectivele urmărite prin angajamentele sau obligaţiile care nu au fost respectate.

Amploarea neconformităţii depinde în special de efectul acesteia asupra operaţiunii în ansamblu.

Durata depinde în special de perioada de timp în care se manifestă efectul acesteia sau de posibilitatea de a pune capăt acestui efect prin mijloace rezonabile.

În cazul în care evaluarea de ansamblu bazată pe criteriile menţionate la alin. (3) duce la constatarea unei neconformităţi grave, sprijinul nu se plăteşte sau se retrage în întregime. Totodată, beneficiarul este exclus de la aceeaşi măsură sau de la acelaşi tip de operaţiune pentru anul calendaristic în care se face constatarea şi pentru anul calendaristic următor.

În cazul de faţă evaluarea de ansamblu a gravităţii neconformităţii lipsei unui buletin de apă din anul VIp nu s-a realizat, deşi instanţa a fost învestită atât cu

Analizarea neconformităţii Ordinului de Sancţiuni faţă de prevederile Regulamentelor de Sancţiuni, iar în cazul în care instanţa ar fi concluzionat că norma internă este contrară normei europene (Articolului 35 din Regulamentul 640/2014), trebuia să lase norma internă inaplicabilă şi să aplice direct criteriile din Articolul 35 din Regulamentul 640/2014, precum şi cu

Interpretarea normei interne, fiind evident că orice normă de drept intern care este dată în aplicarea normei europene (şi care nu este contrară acesteia) trebuie să fie interpretată şi aplicată în deplină conformitate cu norma europeană.

Instanţa de fond a opinat că Ordinul de Sancţiuni şi prevederile care reglementează aplicarea sancţiunilor (inclusiv cele de cod 6) nu sunt contrare prevederilor dreptului european, caz în care ar fi trebuit să asigure interpretarea şi aplicarea lor în concordanţă cu Articolul 35 din Regulamentul 640/2040, or aceasta nu s-a realizat.

Totodată, raţionamentul pe baza căruia instanţa de fond a constatat încălcarea principiului proporţionalităţii sancţiunii trebuia să ducă la o constatare identică în ceea ce priveşte sancţiunea de cod 6, întrucât, în cazul Parţa şi Pădureni, în lipsa reapariţiei, s-ar fi aplicat o sancţiune de cod 5 (disporporţionată); este evident că numai împrejurarea similitudinii rezultatului neregulii nu poate constitui un temei obiectiv pentru aplicarea unei sancţiuni care presupune nu doar aplicarea sancţiunii pe anul în curs, dar şi restituirea sprijinului primit pe cei 4 ani anteriori de angajament.

Analizând respectarea proporţionalităţii sancţiunii, instanţa de fond a reţinut caracterul disproporţional al sancţiunii de cod 5 cu următoarea argumentare:

Verificând respectarea principiului proporţionalităţii in prezenta cauza, privind faptele imputate nr. 2 si 3 (lipsa buletinelor de analiza) instanţa observa, ca potrivit paratei APIA Timiş efectivul afectat trebuie considerat ca fiind de 100% din efectivele aflate in ferme/hale pe durata întregului an VIp întrucât cerinţa superioara este stabilita pe durata unui an, iar nu pe perioade trimestriale (Pi- P2-P3-P4 conform sistemului de sancţiuni).

Or, in aceasta situaţie, având in vedere ca nu contează numărul de buletine de analiza neprezentate si nici perioada (trimestrul) pentru care nu s-au prezentat buletine de analiza, se ajunge la un procent de abatere care generează in mod invariabil aplicarea unei sancţiuni de cod 5. [...]

[...] Instanţa apreciază, că o reducere de 1.498,500 RON (in loc de 9.070.736 RON) - care reprezintă un procent de 16.5 % din valoarea sprijinului, corespunde exigentei reclamate in cauza, fiind proporţională cu gravitatea abaterii constatate -constând in lipsa unui număr suficient de buletine de analiza la hala & sursa.

Totodată, în ceea ce priveşte sancţiunea de cod 6, instanţa a considerat că:

In ceea ce priveşte insa sumele solicitate de reclamanta prin capetele de cerere 4 si 5 (parţial) -privind restituirea sumelor calificate prin Procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. x, 3657, 3658, 3659 si 3660 din data de 20.04.2018 ca reprezentând ajutor necuvenit in suma totală de 8.456.097 RON, împreună cu dobânda aferenta[...], respectiv excepţia de nelegalitate a Deciziei de Plata nr. a.1.2 TM003 din 13.12.2014 si a Deciziei de Plata nr. a.1.3 TM003 din 08.12.201, in privinţa acestora nu se poate retine nerespectarea principiului proporţionalităţii, respectiv criticile vizând încălcarea exigentei europene a individualizării sancţiunii in funcţie de gravitatea, amploarea, durata si repetarea neconformităţii care reglementează sancţiunile aplicabile in materie de plăţi de bunăstare la nivel european.

Astfel, după cum s-a reţinut mai sus, parata APIA Timiş a reţinut in mod corect existenta reapariţiei neconformităţii, iar procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. x, 3657, 3658, 3659 şi 3660 din data de 20.04.2018, Deciziile de soluţionare a contestaţiei formulate, notele de compensare cu nr. 533612/02.05.2018 si 533626/03.05.2018 emise de APIA - Structura Centrala, vizând suma totala de 8.456.097 RON reprezentând ajutor necuvenit pe anii anteriori, sunt temeinice si legale, având in vedere ca in acest caz este vorba de reapariţia unei nereguli de aceeaşi natura, care se sancţionează cu o sancţiune cod 6 (fata de sancţiune cod 5 aplicata in privinţa sumei de 9.070.736 RON), care, potrivit Ordinului MADR 77/2017 înseamnă o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet in anul respectiv, iar, in plus, beneficiarul este obligat sa returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv pana in acel moment (pentru anii anteriori, pentru exploatatia respectiva).

Apreciază motivarea instanţei ca fiind contradictorie.

Împrejurarea că sancţiunea de cod 6 este aplicabilă conform Ordinului MARD 77/2017 în caz de reapariţie a unei neconformităţi se datorează faptului că, reapariţia este tratată ca agravantă (tot conform Ordinului MADR nr. 77/2017) care determină creşterea codului de sancţiune cu o unitate.

Dacă sancţiunea de cod 5 este disproporţionată prin raportare la gravitatea faptei, înseamnă că, în logica sistemului de sancţiuni, trebuia să fie aplicabilă o sancţiune de cod mai redus, iar orice cod de sancţiuni mai redus decât 5 determină inaplicabilitatea sancţiunii de cod 6.

Astfel fiind, simpla reapariţie nu justifică aplicarea unui cod de sancţiuni 6; o atare sancţiune presupune cu necesitate aplicabilitatea unei sancţiuni de cod 5, la care, având în vedere caracterul progresiv al sancţiunilor conform Ordinului MADR 77/2017, se mai adaugă o unitate, adică o sancţiune de cod 6.

Astfel fiind, raţiunile pentru care sancţiunea de cod 5 este contrară principiului proporţionalităţii sancţiunilor, determină caracterul disproporţionat al sancţiunii de cod 6.

Toate argumentele prezentate sub secţiunea 1.7. denotă că recursul în ceea ce priveşte greşita interpretare şi/sau aplicare a normei şi motivarea contradictorie a aspectelor care au rezultat în aplicarea unei sancţiuni de cod 6 se impune a fi admis.

Instanţa de fond a apreciat în mod nelegal că sancţiunea reflectată în Deciziile de plată pentru anii II şi III sunt valabile, legale, conforme cu normele interne şi/sau europene care guvernează materia; excepţia de nelegalitate se impunea a fi admisă.

Motiv de recurs subsumat motivelor prevăzute în art. 488 pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte Deciziile de Plată pentru anii II şi III (adică Deciziile de plata nr. a.1.2. TMoo3/13.12.2014 şi nr. a.l.3. TMoo3/08.12.2015) a căror legalitate a fost contestată pe cale de excepţie, în baza art. 4 din Legea contenciosului administrativ, instanţa de fond a reţinut în mod corect admisibilitatea excepţiei, respingând însă excepţia pe baza argumentelor de legalitate reţinute în ceea ce priveşte Decizia de Plată pentru anul VIp, lăsând neanalizată şi nesoluţionată nelegalitatea Deciziilor de Plată pentru anii II/III în ceea ce priveşte lipsa faptei sancţionate. Redăm în continuare cele menţionate de instanţa de fond în acest sens:

Referitor la excepţia de nelegalitate a Decizia de plata nr. a.1.2 TM003 din 13.12.2014 si Decizia de plata nr. a.1.3 TM003 din 08.12.2015, invocata de reclamanta, in condiţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, reţinând admisibilitatea excepţiei (conform considerentelor avute in vedere la soluţionarea excepţiei inadmisibilitatii - mai sus arătate), instanţa observa din dezvoltarea excepţiei - depusa la data de 27,02.2010 . ca motivele de nelegalitate invocate in privinţa celor doua decizii de plata sunt identice cu motivele de nelegalitate invocate in privinţa actului administrativ principal atacat in cauza, respectiv Decizia de plata nr. a.TMoloI28.03.2018.

In aceste condiţii, reţinând ca aspectele privind inexistenta unui sistem de sancţiuni care ar fi existat la data asumării angajamentului; încălcarea principiului neretroactivităţii, lipsa unui act administrativ de sancţionare; lipsa neregularităţii, au fost deja analizate mai sus, considerentele avute in vedere se aplica pentru identitate de raţiune si in cazul Deciziei de plata nr. a.i.2 TM003 din 13.12.2014 si a Deciziei de plata nr. a.1.3 TM003 din 08.12.2015, excepţia de nelegalitate urmând a fi respinsa.

Motivarea instanţei este bazată pe premise greşite. Astfel cum rezultă din dezvoltarea excepţiei - depusa la data de 27.02.2019, în secţiunea 5 a acesteia Subscrisa a invocat Lipsa neregularitatii; consecutiva lipsă de fundament a sancţiunilor reflectate în Deciziile de Plată pentru anii II şi III.

În concret, s-a învestit instanţa de fond cu cercetarea legalităţii sancţiunilor reflectate în Deciziile de Plată pentru anii II şi III în ceea ce priveşte sancţiunile care privesc subpachetul 4(a)-apă în exploataţiile Parta şi Pădureni, prin prisma împrejurării că sancţiunile au fost aplicate pentru nereguli care nu apar ca cerinţe ale Măsurii 2.1.5 Ş* nu au f°st sancţionabile conform vreunui act normativ existent la data emiterii Deciziilor de Plată pentru anii II şi III

A arătat şi a probat că, atât în anul de angajament II, cât şi în anul de angajament III, a prezentat un număr de buletine de analiză suficiente (4 la sursă şi 8 la hală) pentru exploataţiile Parţa şi Pădureni, iar buletinele de analiză atestau calitatea apei (în speţă parametrii de nitriţi şi nitraţi) ca încadrându-se în cerinţele subpachetului 4(a

- apă, astfel cum rezultau din Ordinul 149/2012 şi aceste buletine erau reflectate şi într-un registru ţinut în acest sens.

Învederează că cerinţele subpachetului 4(a) - apă astfel cum au fost redate în actele normative emise ulterior Ordinului 149/201229, au rămas nemodificate, constând în cerinţa asigurării apei având nitriţii şi nitraţii încadrându-se în anumiţi parametri, a asigurării unui număr de buletine de analiză care să ateste conformitatea calitativă a apei şi de reflectare a buletinelor de analiză într-un registru, respectiv că cerinţa recoltării apei analizate într-o perioadă în care halele erau populate nu a fost specificată în niciun act normativ (şi nici chiar în PNDR). în plus, chiar şi manualele de procedură - care sunt, în mod evident, lipsite de valoare normativă, nefiind publicate vreodată în Monitorul Oficial al României - distingeau între perioadă de inactivitate (când activitatea fermierului de creştere de porcine era suspendată) şi perioada de vid sanitar care este o etapă tehnologică obligatorie între două cicluri de producţie destinată operaţiunilor sanitare specifice care trebuie să preceadă orice nouă populare şi în care, nu există nici un motiv fundamentat pentru care proba de apă să nu poată fi recoltată.

Totuşi, conform înştiinţărilor comunicate anterior emiterii Deciziilor de Plată pentru anul II şi III, APIA solicită lămuriri şi explicaţii pentru pretinse nereguli constând în aceea că s-au depus buletine de analiză din perioade în care câteva hale din aceste exploataţii erau nepopulate, (fiind în perioadă de vid sanitar)

Recurenta a conferit explicaţii în sensul că buletinele de analiză în cauză trebuie considerate valabile întrucât nu există nicio cerinţă normativă care să impună efectuarea acestor buletine de analiză a apei în perioade în care halele erau populate.

În ciuda argumentelor, APIA a procedat la eliminarea unor buletine de analiză depuse de Subscrisa pentru anii de angajament II şi III. Atare eliminare a buletinelor de analiză efectuate pe mostre de apă prelevate în perioade în care halele nu au fost populate a fost abuzivă şi nelegală, neexistând nicio cerinţă în niciun act normativ care să prevadă obligativitatea prelevării mostrelor de apă supuse analizei în perioade în care fermele sunt populate. De altfel, nici nu poate exista vreo ratio legis pentru o asemenea cerinţă, câtă vreme, după vidul sanitar care durează câteva zile, hala/exploataţia urmează să fie populată.

Astfel fiind, în urma eliminării unora dintre buletinele de analiză conforme cu cerinţele Măsurii 2.1.5, s-a ajuns la aplicarea unor sancţiuni pentru insuficienţa numărului de buletine de analiză pentru unele exploataţii, deşi nici Ordinul 841/2013 şi nici Ordinul 1438/2014 nu prevede neluarea în considerare a buletinelor de analiză aferente apelor prelevate în perioadă de vid sanitar. Conform Ordinului 841/2013 şi Ordinului 1438/2014, pentru determinarea respectării cerinţelor superioare de bunăstare în ceea ce priveşte subpachetul 4a-apă, buletinele de analiză privind calitatea apei la intrarea în hală se verificau ca număr şi ca rezultate, iar nu prin prisma datei/perioadei de prelevare a apei.

În consecinţă, impunerea unei cerinţe neprevăzute de lege şi sancţionarea pentru neîndeplinirea acesteia, deşi reglementările normative au fost urmate cu stricteţe şi scopul Măsurii 215 a fost atins (i.e. asigurarea unor condiţii superioare de bunăstare animală prin limitarea conţinutului nitraţi şi nitriţi din apă), au fost şi au rămas nelegale, iar nesoluţionarea excepţiei de nelegalitate prin prisma acestei critici se încadrează şi în motivul de recurs prevăzut în Articolul 488 pct. 5. Deşi instanţa a pronunţat o soluţie pe excepţia de nelegalitate, în realitate aspectele privind lipsa neregularităţii nu au fost efectiv şi real cercetate, concluziile instanţei de fond nefundamentându-se pe stabilirea unei stări de fapt reale. Astfel fiind, vătămarea recurentei este esenţială şi nu poate fi înlăturată decât prin casare.

Astfel, prin raportare la cele menţionate mai sus, recursul se impune a fi admis.

Desigur, toate motivele de recurs dezvoltate în secţiunile 1.1-1.5 de mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis şi le invocăm şi susţinem şi în privinţa Deciziilor de Plată pe anii II şi III.

Instanţa de fond a apreciat în mod nelegal că Procesele Verbale Contestate sunt temeinice şi legale; dimpotrivă, în condiţiile în care sancţiunea aplicată în cazul exploataţiilor Parţa şi Pădureni nu întruneşte cerinţele pentru a determina obligaţia de restituire a sprijinului pe anii anteriori de angajament, Procesele Verbale Contestate se impun a fi anulate integral, împreună cu actele subsecvente constând în Notele de compensare cu nr. 533612/02.05.2018 şi 533626/03.05.2018 emise de APIA - structura centrală;

Motiv de recurs subsumat motivelor prevăzute în art. 488 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

Instanţa de fond îşi fundamentează soluţia de temeinicie şi legalitate a Proceselor Verbale Contestate exclusiv pe corectitudinea reţinerii reapariţiei neconformităţii, argumentând.

[...] instanţa apreciază, ca parata APIA Timiş a reţinut in mod corect existenta reapariţiei neconformităţii, astfel ca procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. x, 3657, 3658, 3659 şi 3660 din data de 20.04.2018, Deciziile de soluţionare a contestaţiei formulate, notele de compensare cu nr. §33612/02.05.2018 si §33626/03.05.2018 emise de APIA - Structura Centrala, vizând suma totala de 8.456.097 RON reprezentând ajutor necuvenit pe anii anteriori, sunt temeinice si legale, acţiunea reclamantei urmând a fi respinsa sub acest aspect.

Sancţiunea de cod 6 aplicată pentru exploataţiile Parţa şi Pădureni este nelegală şi neconformă cu normele de drept european aplicabile în mod direct şi, totodată, conform celor precizate în secţiunea 2, excepţia de nelegalitate a Deciziilor de Plată pentru anii II şi III a fost soluţionată în mod nelegal, impunându-se admiterea acesteia; toate aceste motive de nelegalitate converg spre aceea că sancţiunea aplicată în cazul exploataţiilor Parţa şi Pădureni nu întruneşte cerinţele pentru a determina obligaţia de restituire a sprijinului pe anii anteriori de angajament. Pe cale de consecinţă, Procesele Verbale Contestate şi toate actele subsecvente devin lipsite de fundament şi se impun a fi anulate.

(121) în plus, Procesele Verbale Contestate sunt afectate şi de vicii intrinseci actelor, asupra cărora instanţa de fond, deşi a fost legal învestită în acest sens, nu s-a pronunţat. Astfel, am invocat caracterul anulabil al Proceselor Verbale Contestate faţă de prevederile art. 21 (11) din O.U.G. nr. 66/2011, ale art. 113 alin. (2), (12)4 şi 130 Codul de procedură fiscală, art. 9 Codul de procedură fiscală, art. 46 şi art. 49 alin. (3) din Codul de procedură fiscală atât prin nemotivare/insuficienţa motivare, cât şi prin totala lipsă de transparenţă a procedurii şi încălcarea dreptului la apărare în cadrul controlului exercitat de APIA anterior emiterii acestor acte administrative; vătămările Subscrisei sunt evidente, iar actele administrativ-fiscale se impun a fi anulate şi din această perspectivă.

Pentru motivele expuse pe larg mai sus solicită instanţei să admită recursul, să modifice Hotărârea Recurată, iar pe fond să dispună în sensul admiterii în integralitate a cererii de chemare în judecată» astfel cum a fost formulată şi precizată, cu cheltuieli de judecată.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, menţine toate argumentele formulate pe parcursul litigiului, prin cererea de chemare in judecată şi prin notele de şedinţă, notele de concluzii şi celelalte acte procesuale adresate instanţei de judecată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare la recursurile declarate de APIA şi AFIR la data de 26 iulie 2021 prin care a solicitat respingerea recursurile declarate de pârâte, ca nefondat.

Intimatele-pârâte Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean Timiş, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale au depus întâmpinare la recursul reclamantei prin care au solicitat respingerea acestuia ca fiind nefondat.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând recursul promovat de pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva încheierii din data de 27 martie 2019 şi a sentinţei civile nr. 181 din data de 7 aprilie 2021, Înalta Curte constată că este întemeiat.

Critica principală a acestei recurente constă în aceea că, faţă de obiectul principal al acţiunii a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive, excepţie respinsă prin încheiere.

Constată Înalta Curte că obiectul cererii de chemare în judecată constă în

- anularea în parte a actului administrativ principal reprezentat de Decizia de plată nr. a.TMo1o/28.03.2018 pentru măsura 2.1.5. - plăţi în favoarea animalelor -pachet a - porcine emisă de APIA Timiş în considerarea cererii de plată nr. x/31.01.2017 ("Decizia de Plată pentru anul VIp") [Anexa 1], în ceea ce priveşte reducerea sumei solicitate la plată de către A. cu valorile rezultând din sancţiunile aferente Măsurii 2.1.5 pentru anul de angajament VI prelungit (VIp) care nu au fost stabilite (constatate, individualizate şi aplicate) printr-un act administrativ legal şi conform normelor de drept al Uniunii Europene aplicabile în materie;

- anularea în integralitate a:

- Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulată de A. S.R.L. emisă de APIA Timiş şi recepţionată de A. sub nr. x din 18.06.2018 [Anexa 2] (în continuare "Decizia de respingere a Plângerii Prealabile"), respectiv a

- Adresei de răspuns la plângerea prealabilă formulate împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă de APIA - structura centrală (autoritate ierarhic superioară APIA Timiş) sub nr. x din 21 iunie 2018 şi înregistrată la A. sub nr. x din 28.06.2018 [Anexa 3]

- Adresei de răspuns la plângerea prealabilă formulate de Subscrisa împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă la 20.06.2018 de AFIR, în calitate de autoritate delegantă a atribuţiilor în materia plăţilor de bunăstare care fac obiectul Măsurii 2.1.5., înregistrată la A. sub nr. x din 26.06.2018 [Anexa 4] şi, pe cale de consecinţă:

- Obligarea APIA TIMIŞ la emiterea unei decizii de plată în completarea Deciziei de Plată pentru anul VIp care să cuprindă sumele excluse de la plată prin actul administrativ principal constând în Decizia de Plată pentru anul VIp (estimată de Subscrisa la suma de 9.000.000 RON) în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive;

- anularea în integralitate a actelor administrative accesorii/conexe reprezentate de:

- Procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. x la 3660, toate din 20.04.2018 [Anexa 5] (în continuare "Procese Verbale Contestate") şi de

- Deciziile de soluţionare a contestaţiei formulate de Subscrisa împotriva Proceselor Verbale Contestate emise de APIA TIMIŞ la 27 iunie 2018 sub nr. R/4656/1, R/4656/2, R/4656/3, R/4656/4/şi R/4656/5 [Anexa 6] (în continuare "Deciziile de Respingere a Contestaţiei Administrative"), şi, în mod subsecvent:

- Anularea notelor de compensare cu nr. 533612/02.05.2018 şi 533626/03.05.2018 emise de APIA - structura centrală [Anexa 7], acestea fiind acte subsecvente Proceselor Verbale Contestate, şi

- restituirea tuturor sumelor calificate prin Procesele Verbale Contestate ca reprezentând ajutor necuvenit, în sumă totală de 8.456.097 RON; precum şi

- obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale penalizatoare de la data lipsirii de sumele excluse de la plată, adică de la data comunicării Deciziei de Plată pentru anul VIp şi, totodată, la plata dobânzii prevăzute de art. 174 alin. (5) Codul de procedură fiscală de la data operării din oficiu a compensării, conform notelor de compensare evidenţiate anterior, astfel cum prevede art. 182 alin. (2) din Codul de procedură fiscală şi până la plata efectivă a acestor sume;

Aceste acte administrative a căror anulare se solicită de către reclamanta-recurentă nu sunt emise de către recurenta-pârâtă AFIR.

De asemenea, în ceea ce priveşte petitul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea MADR, APIA şi AFIR la plata dobânzii legale penalizatoare, acesta este subsecvent petitului principal de cerere, respectiv celui privind anularea actelor administrative emise de APIA TIMIŞ.

În esenţă, în susţinerea cererii sale de chemare în judecată, reclamanta susţine că în eventualitatea în care acţiunea va fi admisă, AFIR are obligaţia de plată a sumei solicitate de către reclamanta, cât şi faptul că AFIR răspunde de modul de îndeplinire de către APIA a atribuţiilor privind autorizarea şi efectuarea plăţii finanţării nerambursabile.

Înalta Curte apreciază că este just raţionamentul exprimat prin cererea de recurs, în sensul că legitimarea procesuală este dată de calitatea de parte în raportul juridic dedus judecăţii, fiind necesar să existe o identitate, pe de o parte, între titularul dreptului afirmat şi reclamantul din proces iar, pe de altă parte, între cel ce se pretinde a fi obligat şi pârâtul din proces.

Măsura 215 face parte din PNDR 2007-2013, a cărui întocmire este atribuţia DGDR-AM-PNDR (Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management PNDR). Conform PNDR, obiectivul acestei măsuri este:

"Asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice, prin acoperirea costurilor suplimentare şi pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi g bunăstării animalelor, datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.'" Cerinţele acestei măsuri sunt superioare cerinţelor minime, cerinţele minime fiind transpunerea în legislaţia naţională a normelor europene. Acestea reprezintă obligaţii legale valabile în România.

Între AFIR - APIA - ANSVSA a intervenit Acordul de delegare pentru implementarea măsurii 215.

Primul articol al acestui acord evidenţiază faptul că în ceea ce priveşte plata, a delegat aceste atribuţii în integralitate către APIA.

Conform Art. 1 al Acordului de delegare, nr. P86 (APDRP-AF/R) A35(APIA)/26431 (ANSVSA)/59285(AMPNDR) din 12 iulie 2012 pentru implementarea Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, APDRP (AFIR) deleagă către APIA implementarea şi atribuţiile specifice funcţiei de autorizare, plată, contabilizare, recuperare debite, monitorizare si raportare, iar către ANSVSA, în calitate de autoritate competentă, deleagă controlul pe teren a cerinţelor specifice în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiari pentru Măsura 215 - Plăţi pentru bunăstarea animalelor, cuprinsă în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR). Acelaşi Acord cadru de delegare prevede şi următoarele: B) în ceea ce priveşte verificarea cererilor de ajutor/plată ale beneficiarilor:

a. Primirea de către APIA a cererii de ajutor, pe suport de hârtie şi în format electronic, împreună cu documentele justificative, declaraţiile/angajamentele aferente pachetelor solicitate pentru o perioadă de 5 ani/alte documente specifice, conform procedurilor de lucru;

b. Controlul formal vizual efectuat de către APIA al cererii de ajutor/plată (completarea tuturor datelor, existenţa tuturor documentelor, existenţa semnăturilor);

c) este subsecvent petitului principal de cerere, respectiv celui privind anularea actelor administrative emise de APIA TIMIŞ.

În susţinerea cererii sale de chemare în judecată, reclamanta susţine că în eventualitatea în care acţiunea va fi admisă, AFIR are obligaţia de plată a sumei solicitate de către Reclamanta, cât şi faptul că AFIR răspunde de modul de îndeplinire de către APIA a atribuţiilor privind autorizarea şi efectuarea plăţii finanţării nerambursabile.

Însă, legitimarea procesuală este dată de calitatea de parte în raportul juridic dedus judecăţii, fiind necesar să existe o identitate, pe de o parte, între titularul dreptului afirmat şi reclamantul din proces iar, pe de altă parte, între cel ce se pretinde a fi obligat şi pârâtul din proces.

Totodată, astfel cum reiese din atribuţiile stabilite pentru recurentă în cadrul acordului, AFIR nu are nicio o atribuţie in ceea ce priveşte efectuarea plăţilor

În acest sens APDRP va supraveghea permanent şi-va controla ori de câte ori consideră necesar modul de îndeplinire a atribuţiilor delegate prin prezentul Acord Cadru.

APDRP va desfăşura supracontrolul pe eşantion, misiuni de control şi audit prin Direcţia Plăţi Proiecte, Direcţia Audit Intern, Direcţia Control şi Antifraudă şi alte direcţii de specialitate, în baza procedurilor de lucru, a Planurilor de audit şi control sau a dispoziţiilor conducerii APDRP, precum şi a analizelor de risc efectuate în vederea verificării modului de îndeplinirea atribuţiilor care fac obiectul prezentului Acord Cadru.

APDRP are obligaţia să anunţe APIA şi ANSVSA, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de declanşarea oricăror misiuni de audit/control (cu excepţia acelora legate de măsurile de supracontrol).

În plus, potrivit art. 3.2.17. "APIA are obligaţia, conform art. 11 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, să efectueze în întregime plăţile către beneficiari, respectiv sumele corespunzătoare contribuţiei financiare publice în conformitate cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Sumele rămase neplătite ca urmare a neconcordanţei datelor de identificare, vor fi reiniţiate la plată după rezolvarea lor de către centrele judeţene şi locale."

Prin urmare, parcurgând atribuţiile care revin părţilor potrivit Acordului cadru de delegare pentru implementarea Măsurii 215 "Plăţi pentru bunăstarea animalelor" cuprinsă în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR), atribuţiile care revin subscrisei se circumscriu doar activităţii de supraveghere şi control, iar nu celei de verificare a cererilor de plată si de efectuare a plăţilor către beneficiari.

Atribuţiile privind efectuarea plăţilor către beneficiari în cadrul măsurii 215 revin în exclusivitate APIA.

De asemenea atribuţiile privind stabilirea cuantumului sprijinului acordat revine iarăşi în integralitate APIA.

În plus, atribuţiile privind emiterea actelor administrative pentru efectuarea plăţilor revin in exclusivitate APIA.

În consecinţă, responsabilităţile AFIR pentru Măsura 2l5 sunt, în afara elaborării Sistemelor de sancţiuni, de a efectua verificări documentar administrative asupra cererilor de ajutor/plată şi de a realiza verificări pe teren şi asupra documentelor întocmite de APIA şi ANSVSA doar pentru cererile de plată corespunzătoare unui eşantion de supracontrol de 1% din eşantionul de control al APIA.

Decizia de plată contestată în prezenta speţă, precum şi toate celelalte documente la care reclamanta face referire sunt emise de către APIA, în conformitate cu atribuţiile delegate de AFIR prin Acordul de delegare.

Deşi AFIR este responsabilă cu elaborarea Sistemelor de sancţiuni aplicabile pentru măsura 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor, acestea: sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, devenind în acel moment acte normative obligatorii, care trebuie aplicate de organismele responsabile, respectiv APIA şi ANSVSA.

În consecinţă, apreciind că pârâta nu este parte în raportul litigios dedus judecăţii, recursul formulat, fiind întemeiat sub acest aspect, conform dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Lg 554/2004, raportat la art. 496 alin. (2) din codul de proceudră civilă, va admite recursul declarat de pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva încheierii din data de 27 martie 2019 şi a sentinţei civile nr. 181 din data de 7 aprilie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Va casa în parte încheierea şi sentinţa recurată şi, în rejudecare va respinge acţiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, în ceea ce o priveşte pe pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Având în vedere această soluţie, Înalta Curte va exonera recurenta de la plata cheltuielilor de judecată reţinute în sarcina sa, dispunând, totodată, reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată reţinut eîn sarcina celorlaltte pârâte, de la suma de 216248,9 RON, la suma de 170000 RON.

În ceea ce priveşte recursurile promovate de pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean Timiş, Înalta Curte constată că nu sunt întemeiate.

În mod corect instanţa de fond a anulat în parte actele contestate, cu consecinţa obligării la emitrerea unei noi decizii.

Din actele dosarului Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă a depus în anul 2012, la pârâta A.P.I.A. Timiş, cererea de ajutor nr. x A00003/16.08.2012 prin care şi-a asumat voluntar angajamentul pe o perioada de 5 ani pentru accesarea Măsurii 215 - Plati pentru bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine (finanţare europeana din fonduri nerambursabile), ulterior revizuit în anul 2016 prin clauza de revizuire nr. x/15.06.2016.

În anul 2017, reclamanta a depus la Centrul Judeţean Timiş al A.P.I.A. Cererea de plata nr. x/31.01.2017, rectificată ulterior prin formularul de rectificare 4479/31.05.2017, iar pârâta APIA Timiş a procedat la efectuarea verificărilor administrative şi la faţa locului, constatând următoarele nereguli:

1. din documentele de cumparare/transfer depuse nu reieşea greutatea medie/cap de animal de maxim 30 kg;

2. din documentele depuse nu rezulta numărul minim obligatoriu de 4 buletine analiză de apă privind calitatea apei efectuate la sursa de apă a exploatatelor şi 8 buletine de apă privind calitatea apei efectuate la intrarea în halele exploataţiilor.

3. Din documentele prezentate (livrari/transferuri/mutatii) nu reiese respectarea condiţiei de angajament privind perioada de activitate de producţie minimă pentru categoria porc gras.

Recurenta-pârâta APIA Timiş a emis Decizia de plata pentru anul 2017 nr. a.TM010/28.03.2018 şi anexele la aceasta prin care a fost aplicată sancţiunea corespunzătoare neconformitatilor sesizate, conform OMADR nr. 77/2017 cu privire la aplicarea sancţiunilor asupra cererilor de plata depusă în anul 2017, prin neacordarea mai multor sume solicitate de recurenta-reclamantă, prin cerera de plată nr. x/31.01.2017.

Astfel în urma administrării probatoriului (înscrisuri, expertiza tehnică judiciară - specialitatea contabilitate - fonduri europene), a rezultat, că în concret, s-a aplicat o sancţiune de:

- 24.020.39 RON, reprezentând echivalentul sumei de 5,292.00 Euro redusă pentru efectivul de 1.470 de animale considerate în mod eronat ca fiind ineligibile pentru că ar fi fost intrate în fermă la o greutate mai mare de 30 de kg;

- 9.070.736 RON, reprezentând echivalentul sumei de 1.998.399,60 Euro, redusă pentru lipsa buletinelor de analiză a apei la sursă şi/sau la intrarea în hală;

- o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv.

În baza Deciziei de plata nr. a.TM010/28.03.2018 şi în baza O.M.A.D.R. 77/2017 au fost emise Procesele-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.04.2018, nr. y/20.04.2018, nr. z/20.04.2018, nr. w/20.04.2018 şi nr. 3660/20.04.2018, prin care s-a dispus, suplimentar sancţiunilor aplicate deja, restituirea cu titlu de ajutor necuvenit a sumei totale de 8.456.097 RON - acordate de APIA Timiş, în anii anteriori, în baza angajamentului multianual nr. TM12M215 A00003/16.08.2012.

Cu privire la calitatea procesual pasivă a APIA-aparat central, în mod corect prima instanţă a respins excepţia invocată.

Calitatea procesuală pasivă a pârâtei APIA - Structura Centrală se impune a fi analizată prin raportare la cauza, respectiv obiectul acţiunii formulate, respectiv anularea tuturor actelor administrative care au avut ca scop excluderea de la plată/considerarea ca ajutor necuvenit a sumelor solicitate de societatea reclamantă.

Astfel, calitatea procesuală pasivă nu se analizează în funcţie de fiecare capăt de cerere în parte, ci trebuie avută în vedere prin raportare la întreaga acţiune - care formează un tot unitar, respectiv la finalitata urmărită de reclamantă.

Poziţia procesuală prezintă relevanţă în raport de fiecare capăt de cerere doar la acordarea cheltuielilor de judecată - prin obligarea doar a părţii care a pierdut procesul - prin admiterea anumitor capete de cerere.

Acţiunea formulată, în urma completării, are 7 (şapte) capete de cerere, dintre care patru petite principale care vizează anularea în parte/în integralitate a diferite acte administrative, vizând plata în integralitate a sumelor solicitate prin cererea de plată pentru anul VIp şi recuperarea sumelor considerate ajutor necuvenit prin procesele-verbale contestate.

Totodată, pârâta APIA - Structura Centrală, ca organ ierarhic superior a fost investită să se pronunţe atât asupra plângerii prealabile formulate împotriva deciziei de plată cât şi asupra contestaţiilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x la 3660, fiind emitenta notelor de compensare contestate prin capătul de cerere nr. x din acţiune.

Legat de acest aspect, în mod corect s-a concluzionat în sensul că recurenta pârâta APIA - structura centrală a emis răspunsul la plângerea prealabilă la data de 21.06.2018, confirmând actele administrative emise de APIA Timiş (contestate prin primul petit), prin petitul 2 din acţiune reclamanta solicitând anularea în integralitate a răspunsului la plângerea prealabilă.

Or, în aceste condiţii, este evident, că pârâta APIA - Structura Centrală justifică calitate procesuală pasivă în cauză, neputându-se scinda calitatea acesteia în funcţie de fiecare capăt de cerere în parte, excepţia invocată nefiind întemeiată.

Recurenta APIA -Aparat Central a criticat, de asemenea, modalitatea în care instanţa de fond a soluţionat criticile vizând netemeinicia proceselor-verbale de constatare a neregulilor.

Referitor la prima faptă imputată - considerarea unor efective de porcine (1.470 de animale) mutate în cadrul fermei ca fiind efective neeligibile, întrucât mutarea s-a realizat la o greutate mai mare de 30 de kg

Recurenta-pârâtă APIA Timiş a considerat că cele 1.470 de animale nu ar fi eligibile întrucât, deşi intră în exploataţie la o greutate de sub 30 kg, fiind crescute şi îngrijite ca scrofiţe prăsită până la momentul în care se adevereşte că nu întrunesc exigenţele fizice ale unui animal de reproducţie, ele nu pot fi considerate ca porci graşi într-un moment ulterior, când sunt trecute la o altă categorie de porcine în cadrul aceleiaşi exploataţii, întocmindu-se un "act de mutaţie".

Aşa cum a reţinut în mod corect prima instanţă, din cuprinsul actelor depuse, se observă că mutaţia se realizează de la o categorie la alta (de la scrofiţe prăsilă la porci graşi), schimbându-se echipa de îngrijitori în cadrul aceleiaşi ferme.

În concret, în cazul exploataţiei din localităţile Dudeştii Vechi şi Gătaia, toate animalele intră în exploataţie la o greutate de sub 30 kg şi unele dintre ele sunt transferate ulterior, într-un moment în care au o greutate mai mare de 30 de kg, de la categoria tineret porcin la o altă categorie, în cadrul aceleiaşi exploataţii.

Astfel, porcinele intră în fermă la o greutate medie de aproximativ 6 - 8 kg, fiind plasate în hala de tineret, de unde, la atingerea parametrilor corespunzători, animalele sunt plasate în halele destinate scrofiţelor prăsilă, porcinele trecând în categoria de scrofiţe de prăsilă, chiar dacă, în fapt, aptitudinea animalului de a servi drept animal de reproducţie, se poate confirma sau infirma la o greutate mai mare; la momentul infirmării aptitudinii de reproducţie, animalul în cauză este mutat în categoria de porc gras şi ulterior abatorizat.

Or, în această situaţie, în mod corect prima instanţă a constatat că actul de mutaţie nu reflectă situaţia de la intrarea în exploataţie, ci reflectă doar o simplă schimbare a categoriei unor suine aflate deja în exploataţie, rezultând că animalele au intrat în exploataţie la o greutate de sub 30 de kg, fiind eligibile pentru plăţile de bunăstare şi toate animalele excluse de la plată au fost considerate în mod nejustificat neeligibile, fiind porcine care au trecut de la o categorie la alta, în cadrul aceleiaşi exploataţii, mutaţia fiind efectuată după momentul intrării în exploataţie.

De asemenea, în mod corect instanţa de fond a înlăturat apărările pârâtei APIA Timiş - cum că greutatea maximă la intrare nu se raportează la intrarea în exploataţie, ci la intrarea în categorie - întrucât aceste susţineri sunt lipsite de suport legal, neavând corespondent nici în angajamentul asumat de recurenta-reclamantă.

Nici în cadrul memoriului de recurs recurenta nu a indicat care sunt normele de drept material încălcate de prima instanţă

În acord cu raţionamentul primei instanţe, Înalta Curte apreciază că, intrarea în categorie are loc la momentul în care purcelul atinge vârsta de 10 săptămâni, indiferent de greutate, or cerinţa conformă cu scopul Măsurii 2.1.5 este ca porcinele să beneficieze de condiţii superioare de bunăstare de la o greutate în viu de maxim 30 kg (indiferent de categoria de producţie căreia îi aparţine) şi până la sacrificare.

Astfel fiind, este justă concluzia la care s-a oprit prima instanţă, în sensul că Decizia de Plată pentru Anul VIp prin care se dispune scăderea sumei cuvenite reclamantei pentru anul VI (prelungit) de angajament, cu suma de 5.292 Euro (24.020,39 RON la rata de schimb de 4.5390 RON pentru 1 euro) - confirmat prin raportul de expertiză tehnică - specialitatea contabilitate fonduri europene, întocmit de exp. B., este nelegală şi se impune a fi acordată, motivul de recurs nefiind întemeiat.

Referitor la criticile privind reducerea sancţiunii aplicate şi aprecierea probei cu expertiză tehnică, Înalta Curte reaminteşte că recursul este o cale extraordinară de atac care vizează exclusive motive de nelegalitate care ar afecta o hotărâre şi nu de netemienicie, controlul judecătoresc neputând aşadar fi efectuat asupra modalităţii în care a fost interpretat probatoriul de către judecătorul fondului.

Cu privire la respectarea principiului proporţionalităţii, în mod corect instanţa de fond a arătat că, desi recurenta-reclamantă este responsabilă de neregulile ce îmbracă forma 2 şi 3, având în vedere consecinţele reduse, sumele la care a fost obligată recurenta-reclamantă sunt disporoporţionate.

Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia.

Principiul proporţionalităţii presupune ca orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

Astfel, reglementările comunitare - reprezentate de Regulamentul 1698/2005, Regulamentul (de implementare) 65/2011, Regulamentul 1306/2013, Regulamentul de implementare 640/2014 - care se aplică prioritar dreptului naţional, conform art. 288 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi a jurisprudenţei CJUE, impun în sarcina statelor membre obligaţia de a crea şi asigura funcţionarea eficientă unui sistem de gestionare şi control pentru programul de sprijin în cauză, printre care şi implementarea unui sistem de sancţiuni progresive şi disuasive.

Verificând respectarea principiului proporţionalităţii în prezenta cauză, privind faptele imputate nr. 2 şi 3 (lipsa buletinelor de analiză) instanţa de fond a observant în mod judicious că, potrivit recurentei-pârâte APIA Timiş, efectivul afectat trebuie considerat ca fiind de 100% din efectivele aflate în ferme/hale pe durata întregului an VIp întrucât cerinţa superioară este stabilită pe durata unui an, iar nu pe perioade trimestriale (P1- P2-P3-P4 conform sistemului de sancţiuni).

Or, în această situaţie, având în vedere că nu contează numărul de buletine de analiză neprezentate şi nici perioada (trimestrul) pentru care nu s-au prezentat buletine de analiză, se ajunge la un procent de abatere care generează în mod invariabil aplicarea unei sancţiuni de cod 5.

În cadrul cercetării judecătoreşti s-a administrat proba cu înscrisuri - depuse de părţi şi, având în vedere că în cadrul procesului există situaţii în care lămurirea faptelor ce formează obiectul acestuia sau a legăturilor dintre anumite împrejurări invocate de părţile litigante şi respectivele fapte reclamă cunoştinţe ştiinţifice fără de care judecătorul nu ar putea asigura o soluţionare justă a cauzei şi nu ar putea descoperi întrutotul adevărul, ţinând cont de dispoziţiile procedurale de la art. 330 din C. proc. civ., s-a încuviinţat şi proba privind efectuarea unei expertize tehnice judiciare - specialitatea contabilitate/fonduri europene şi a unei expertize tehnice judiciare - specialitatea medicină veterinară.

Astfel, prin raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea contabilitate - fonduri europene, întocmit de exp. B. (filele x), se atestă fatul că sistemul de sancţiuni este conceput astfel încât efectivul afectat de o neconformitate să fie determinat pe trimestre, iar nu pe an şi, în plus, a considera animale abatorizate în primul semestru ca fiind afectate de lipsa unui buletin de analiză la finalul anului nu ar corespunde sistemului de sancţiuni (Obiectivul 1 din Raport).

Mai mult, în privinţa consecinţelor produse, este de reţinut, că prin raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea medicină sanitar-veterinară, întocmit de exp. dr. C. (filele x), se arată, că efectivele de animale nu au fost afectate de lipsa unui buletin de analiză la sursă şi/sau la hală, neexistând nicio afecţiune a animalelor aflate în fermele în care au lipsit buletinele de analiză a apei care să fi fost legate de eventuale deficienţe de calitate a apei.

Or, în aceste condiţii, văzând că potrivit concluziilor cuprinse în raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea medicină sanitar-veterinară, întocmit de exp. dr. C., numărul de animale afectate de neregula constatată este 0 (zero), cât şi concluziile din raportul de expertiză tehnică judiciară - specialitatea contabilitate - fonduri europene, întocmit de exp. B., instanţa de fond a apreciat în mod corect că o reducere de 1.498,500 RON (în loc de 9.070.736 RON) - care reprezintă un procent de 16,5 % din valoarea sprijinului, corespunde exigenţei reclamate în cauză, fiind proporţională cu gravitatea abaterii constatate -constând în lipsa unui număr suficient de buletine de analiză la hală şi sursă.

Referitor la plata dobânzii - solicitată prin cererea de chemare în judecată, Înalta Curte reţine că prin art. 1531 C. civ. (Legea 287/2009) este legiferat principiul reparării integrale a prejudiciului:

"Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Creditorul are dreptul şi la repararea prejudiciului nepatrimonial. ".

Respectarea principiului acoperirii integrale a prejudiciului produs prin întârzierea nejustificată a plăţii sau chiar neplata acestuia, se realizează nu doar prin plata drepturilor restante, ci şi prin obligarea debitorului la plata de daune-interese constând printre altele, în dobânda legală aferentă sumelor neplătite sau plătite cu întârziere.

În acest context, în mod corect prima instanţa a obligat recurenta-pârâta APIA Timiş la plata dobânzii legale penalizatoare în cuantum de 1.898.778,87 RON - aferentă sumei de 7.572.236 RON, calculată potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară - specialitatea contabilitate - fonduri europene, întocmit de exp. B..

Apreciind că nu există niciun motiv de nelegalitate, Înalta Curte va respinge recursurile.

Recursul promovat de către recurenta-reclamantă A. S.R.L., Înalta Curte este nefondat, urmând a fi respins.

Aşadar, prin hotărârea suspusă recursului, instanţa de fond a apreciat că fapta incriminată nr. 1 nu există, recurenta-pârâtă APIA a interpretat în mod greşit normele aplicabile, iar în ceea ce priveşte faptele 2 şi 3, sancţiunile au fost stabilite cu încălcarea principiului proporţionalităţii.

Critica recurentei vizează nemotivarea sentinţei, precum şi aplicarea greşită a normelor de drept material de către instanţa de fond.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctul 6 C. proc. civ., Înalta Curte îl va respinge ca neîntemeiat .

Conform dispoziţiilor articolului 488 alin. (1), punctul 6 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere... "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, sau când cuprinde motive contradictorii, ori numai motive străine de natura cauzei".

Potrivit Hotărârii CEDO din 16 noiembrie 2006 pronunţate în cauza Dima contra României, întrebarea dacă o instanţă şi-a încălcat obligaţia de a motiva, conform art. 6 din Convenţie, nu se poate analiza decât în lumina circumstanţelor speţei.

Articolul 6, se arată în hotărârea CEDO mai sus evocată, prevede în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la o analiză efectivă a motivelor, argumentelor şi a mijloacelor de probă ale părţilor, cu condiţia să le aprecieze relevanţa şi fără ca aceasta să implice detaliat pentru fiecare argument în parte.

Motivarea hotărârii este o cerinţă esenţială a legii, prevăzută expres în art. 425 C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, o garanţie a respectării dreptului părţilor la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 C. proc. civ., art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 21 alin. (3) din Constituţie.

Motivarea hotărârilor judecătoreşti este direct legată de preocupările procesului echitabil chiar dacă, din perspectiva CEDO, art. 6 nu o prevede în mod expres; această obligaţie permite de fapt menţinerea dreptului la apărare şi aprecierea gradului de proporţionalitate între sacrificiul impus drepturilor cetăţenilor şi imperativele de ordine publică.

Potrivit jurisprudenţei Curţii europene de contencios a drepturilor omului (a se vedea Cauzele Boldea contra României, Perez contra Franţei), dreptul la un proces echitabil nu poate trece efectiv decât dacă observaţiile părţilor sunt ascultate, adică atent examinate de instanţa sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 din Convenţie implică în mod special în sarcina instanţei obligaţia de a examina efectiv mijloacele, argumentele şi ofertele de probă ale părţilor.

Potrivit Avizului nr. 11(2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, motivarea permite nu numai o mai bună înţelegere şi acceptare a hotărârii de către justiţiabil ci este mai ales o garanţie împotriva arbitrariului. Ea obligă judecătorul să distingă mijloacele de apărare ale părţilor şi să precizeze elementele care îi justifică decizia şi o fac să fie conform legii, permiţând înţelegerea funcţionării justiţiei de către societate.

Obligaţia de motivare se impune întrucât permite, pe de o parte, să expună raţionamentul care a condus la dispozitivul hotărârii şi, pe de altă parte, de a permite exercitarea controlului judiciar. Motivarea este indispensabilă pentru calitatea justiţiei şi constituie o protecţie împotriva arbitrariului, încurajând judecătorul să înţeleagă importanţa opiniei sale.

Calitatea unei motivări şi, implicit, respectarea exigenţelor impuse de prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. nu sunt determinate de volumul considerentelor, ci de valoarea juridică a argumentelor şi de corectitudinea raţionamentului care a stat la baza pronunţării soluţiei.

Judecătorul este obligat să motiveze soluţia data fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă separat diferitelor argumente ale părţilor care sprijină fiecare capăt de cerere, astfel încât, dacă soluţia este motivată, nu constituie motiv de casare faptul că nu s-a răspuns fiecărui argument.

Astfel, recurenta susţine că hotărârea instanţei de fond cuprinde motive contradictorii, respective străine de natura cauzei în ceea ce priveşte existenţa sistemului de sancţiuni.

Susţine recurenta că prima instanţă, ulterior prezentării considerentelor teoretice care susţin o motivare corespunzătoare, concertă şi coerentă a actelor administrative, concluzionează în sens contrar.

Înalta Curte constată că în acest caz, motivarea instanţei nu este contradictorie, judecătorul fondului arătând că decizia de plată nr. x/28.03.2018 cuprinde temeiul legal, respectiv actele normative avute în vedere, iar în privinţa motivelor de fapt, acestea sunt cuprinse în anexa care face partte integrantă din decizie.

Nu este aşadar, nicio contradicţie în raţionamentul şi argumentele primei instanţe care indică ce condiţii trebuie să îndeplinească actul administrativ pentru a se putea considera că este motivat, arătând apoi că aceste condiţii sunt îndeplinite .

O altă critică vizează faptul că prima instanţă nu a motivat de ce nu se aplică prevederile O.U.G. nr. 66/2011care exced sfera articolului 9 al acestui act normativ.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a arătat pe larg argumentele care au condus la luarea deciziei.

Însăşi recurenta, citând din hotărârea atacată, arată raţionamentul expus de judecătorul fondului, în sensul că "articolul 9 exclude de la aplicare în mod expres cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate şi conformitate care au fost identificate înainte de efectuarea plăţilor, cum este cazul Deciziei de plată x/28.03.2018".

Este uşor de decelat din aceste considerente citate chiar de către recurentă de ce nu se aplică alte dispoziţii legale: deoarece dispoziţiile acestui articol, art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, le exclude în mod expres.

În ceea ce priveşte deciziile de plată pentru anii II şi III, recurenta susţine că motivarea instanţei este bazată pe premise greşite.

Astfel, ceea ce recurenta susţine a fi nemotivarea sentinţei, este, în fapt, o motivare care nu corespunde celor solicitate de către aceasta. Faptul că soluţia la care s-a oprit instanţa de fond nu este cea aşteptată de către recurentă, nu echivalează cu nemotivarea hotărârii.

Aşadar, cerinţa existenţei unei motivări concise, care nu are elemente de contradictorialitate, este îndeplinită, fiind respectate garanţiile unui proces echitabil şi ale dreptului la apărare, astfel cum acestea sunt ocrotite prin prisma dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel că sunt nefondate criticile subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Referitor la motivul prevăzut de prevederile articolului 488 pct. 8 C. proc. civ., în cadrul căruia Înalta Curte a încadrat parte dintre criticile formulate, casarea hotărârii se poate cere…"când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material".

Textul are în vedere situaţiile în care instanţa recurge la textele de lege ce sunt de natură să conducă la soluţionarea cauzei, dar, fie le încalcă, în litera sau în spiritul lor, fie le aplică greşit, interpretarea dată fiind prea întinsă sau prea restrânsă, ori cu totul eronată.

Recurenta critică sentinţa primei instanţe din perspectiva greşitei aplicări a normelor de drept material, din mai multe ipoteze.

O primă critică se referă la faptul că instanţa de fond a considerat în mod greşit că sancţiunile cuprinse în Decizia de plată pentru anul VI prelungit s-au raportat la un sistem de sancţiuni care ar fi existat la data asumării angajamentului.

Înalta Curte constată că în mod corect a apreciat instanţa de fond, că la momentul depunerii angajamentului multianual (cererea de ajutor nr. x/16.08.2012), era în vigoare şi în derulare Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 versiunea consolidate a IX-a, mai 2012, prin care se acordau fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico - socială a spaţiului rural din România.

Este adevărat, că prin Ordinul MADR nr. 149/2012 se stabileşte doar forma/modelul cererii de ajutor pentru fermierii care doresc sa beneficieze de sprijin financiar, însă criteriile de eligibilitate despre care se face vorbire in conţinutul OMADR149/2012 sunt stabilite prin Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013.

În acest context, în mod judicios a apreciat prima instanţă că dacă nu s-ar fi stabilit standardele obligatorii pentru a beneficia de ajutor financiar prin PNDR 2007-2013, nici rclamanta nu ar fi ştiut la ce criterii de eligibilitate se obligp, şi nici pârâta APIA Timiş nu ar fi ştiut ce criterii de eligibilitate trebuie să verifice.

Astfel, în cadrul PNDR 2007-2013 versiunea a IX-a consolidata din mai 2012 (existent anterior depunerii cererii de finanţare), la Capitolul 5.3,2 Axa 2: îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural. Subcapitolul 5.3.2.1 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole, sunt prezentate şi reglementate toate măsurile aplicabile în România, inclusiv prin prezentarea cadrului legal European, motivaţiei necesităţii adoptării măsurii, obiective, domeniu de aplicare si acţiuni, cerinţele minime categoriile de benficiari, criteriile de eligibilitate şi situaţiile de reducere sau anulare a plăţilor.

Referitor la prevederile legale europene cu privire la aplicarea anumitor sancţiuni asupra cererii reclamantei, este de observat, că Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală conţine următoarele dispoziţii:

Art. 40 Plăţi în favoarea bunăstării animalelor

"(1) Plăţile în favoarea bunăstării animalelor prevăzute la articolul 36 litera (a) punctul (v) se acordă agricultorilor care îsi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor.

(2) Plăţile în favoarea bunăstării animalelor privesc numai angajamentele care depăşesc standardele obligatorii stabilite în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi cu anexa III la regulamentul menţionat, precum şi celelalte cerinţe obligatorii corespunzătoare stabilite în legislaţia naţională şi indicate în program.

Aceste angajamente sunt asumate, în general, pentru o perioadă de cinci - supte ani. După caz şi atunci când circumstanţele justifică acest lucru, se poate stabili o perioadă mai îndelungată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alin. (2), pentru anumite tipuri de angajamente specifice.

(3) Plăţile se acordă anual si acoperă costurile suplimentare si pierderea de venituri datorate angajamentelor asumate. După caz, acestea pot acoperi şi costurile induse.

Art. 51 Reducerea sau excluderea de la beneficiul plăţilor

"(1) Atunci când beneficiarii care primesc plăţi în temeiul articolului 36 litera (a) punctele (i)-(iv) şi al articolului 36 litera (b) punctele (i), (iv) şi (v) nu respectă pe întreaga exploataţie, dată fiind o acţiune sau omisiune care le este direct imputabilă, cerinţele obligatorii prevăzute la articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 si la anexele III si IV la regulamentul menţionat - referitoare la cerinţele principal si cerinţele de reglementare in materie de zesiionare, cuantumul total al plăţilor care trebuie să le fíe efectuate pentru anul calendaristic în cursul căruia se constată nerespectarea este redus sau anulat.

Reducerea sau anularea cuantumului plăţilor prevăzută la primul paragraf se aplică, de asemenea, atunci când beneficiarii care primesc plăti în temeiul articolului 36 litera (a) punctul (v) nu respectă, pe întreaga exploataţie, dată fiind o acţiune sau omisiune care le este direct imputabilă, cerinţele minime pentru îngrăsămintele si produsele fitosanitare prevăzute la articolul 39 alin. (3).(...)"

Art. 5 Recuperarea suinelor plătite necuvenit

I. în cazul efectuării unei plăţi necuvenite, beneficiarul rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia, calculată în conformitate cu alin. (2).(...)"

Art. 18 Reduceri şi excluderi în cazul nerespectării criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor şi a obligaţiilor conexe

1. Ajutorul solicitat se reduce sau se refuză în cazul nerespectării următoarelor obligaţii fi criterii:

(a) pentru măsurile prevăzute la articolul 36 litera (a) punctele (M si (vi fi la litera (b) punctul (v) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, standardele obligatorii relevante, precum fi cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor fi a produselorfitosanitare, alte cerinţe obligatorii relevante menţionate la articolul 39 alin. (3), articolul 40 alin. (2) şi articolul 47 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 şi angajamentele care depăşesc respectivele standarde si cerinţe: sau (b) criteriile de eligibilitate altele decât cele privind mărimea suprafeţei declarate sau numărul de animale declarat.

În cazul angajamentelor multianuale, reducerile, excluderile si recuperările se aplică, de asemenea, sumelor deja plătite în anii precedenti pentru angajamentul respectiv,

2. Statul membru recuperează şi/sau refuză ajutorul sau stabileşte cuantumul reducerii ajutorului, în special în funcţie de gravitatea, de amploarea şi de persistenţa neconformităţii constatate.

Gravitatea neconformităţii depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, având în vedere obiectivele urmărite prin criteriile care nu au fost respectate.

Amploarea neconformităţii depinde în special de efectul acesteia asupra operaţiunii în ansamblu.

Caracterul "persistent" al neconformităţii depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele acesteia sau de posibilitatea de a pune capăt acestor efecte prin mijloace rezonabile.

3. în cazul în care neconformitatea rezultă din nereguli comise intenţionat, beneficiarul este exclus de la măsura respectivă atât pe durata anului calendaristic al constatării, cât şi pe durata anului calendaristic următor.

Art. 21 Reduceri şi excluderi

Fără a aduce atingere articolului 51 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, atunci când se constată un caz de neconformitate, se aplică reducerile şi excluderile menţionate articolul 19 alin. (2) din prezentul regulament la suma totală a ajutorului acordat sau care trebuie acordat beneficiarului în cauză în conformitate cu articolul 36 litera (a) punctele (i)-(v) şi cu articolul 36 litera (b) punctele (i), (iv) şi (v) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, pe baza cererilor de plată pe care acesta le-a depus sau le va depune în cursul anului calendaristic în care s-a făcut constatarea.".

La momentul depunerii cererii de plată multianuală (în 2012), exista un sistem sancţionator suficient de clar, predictibil, astfel că susţinerile recurentei-reclamante sunt nefondate.

Totodată, este de observat, că ulterior, conform prevederilor OMADR nr. 826/2016, pe fondul reglementărilor aferente noului PAC, fermierii aveau posibilitatea de a accesa clauza de revizuire şi a îşi adapta cererea noilor cerinţe legale europene.

Legat de acest aspect, instanţa de fond a constatat în mod corect că societatea reclamantă a accesat clauza de revizuire optând pentru continuare angajamentului, astfel că cererii sale de plată i s-au aplicat toate prevederile legale aferente noului PAC, respective Regulamentul UE nr. 1305/2013, Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 640/2014, însoţită de legislaţia naţională care transpune aceste prevederi.

Prin Regulamentul UE nr. 640/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului (în special art. 35), este reglementat în detaliu Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală si al ecoconditionalităţii.

Înalta Curte apreciază, în acord cu instanţa de fond, că ordinele prin care se individualizează sancţiunile aplicabile cererilor de ajutor/plata aferente Măsurii 215 - Plati pentru bunăstarea animalelor - pachet a) porcine - nu conţin prevederi contrare dreptului Uniunii Europene, dimpotrivă, sistemul de sancţiuni aplicabil respecta principiile stabilite de regulamentele europene, respective art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 65/2011 si art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 640/2014, astfel că normele de drept material au fost corect interpretate.

Cu privire la cerinţa referitoare la neretroactivitatea sancţiunii mai grave în mod corect a reţinut instanţa de fond că deşi, aparent, ordinele MADR s-ar aplica retroactiv, sistemele de sancţiuni stabilite prin aceste ordine de ministru nu retroactivează, întrucât sistemele de sancţiuni stabilite prin acestea nu prevăd standarde obligatorii minime sau criterii de eligibilitate noi, faţă de cele stabilite deja prin PNDR 2007-2013 - care se aplică cererilor de ajutor/plata aferente Măsurii 215, inclusiv cererii depuse de reclamantă.

Astfel, chiar dacă au fost publicate în Monitorul Oficial al României, ulterior depunerii cererii de plată, ordinele MADR se aplică tuturor cererilor depuse de-a lungul angajamentului, având în vedere conţinutul acestor ordine.

În acest sens, cu titlu exemplificativ, este de observat, că potrivit art. 1, alin. (1) din OMADR nr. 77/2017 acesta se aplică tuturor cererilor de plată aferente Măsurii 215 începând cu anul 2016, astfel:,,(1) Se aprobă sistemele de sancţiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine şi pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, elaborat în conformitate cu prevederile art. 44 din Regulamentul delegat al Comisiei Europene (UE) nr. 640 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1,306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităfii, prevăzute în anexa nr. 1 - Sistemul de sancţiuni pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor" - pachetul a) porcine şi anexa nr. 2 - Sistemul de sancţiuni pentru măsura 215 "Plăţi privind bunăstarea animalelor" - pachetul b) păsări la prezentul ordin."

Există şi alte ordine MADR, în baza cărora societatea reclamantă a accesat clauza de revizuire - cu consecinţa aplicării legislaţiei aferente noului PAC (ex. Ordinul MADR nr. 826/2016, nr. 155/2017).

Mai mult, dacă considera nelegale, recurenta - reclamanta avea deschisă calea unei acţiuni (chiar şi în prezenta cauză - printr-un capăt de cerere distinct) de contencios administrativ, având ca obiect anularea (parţială) a acestor ordine, ceea ce nu s-a realizat.

Astfel, în mod corect a concluzionat instanţa de fond că, atât timp cât aceste odine sunt în vigoare, nu au fost suspendate/anulate/revocate, se impune aplicarea lor, acestea producându-şi efectele fireşti ale oricărui act administrativ cu caracter normativ.

O altă critică a recurentei din perspectiva greşitei aplicări a normelor de drept material, vizează materia determinării numărului de buletine de analiză a apei care se impuneau a fi prezentate.

Constată Înalta Curte că prin Măsura 215 - plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine, din cuprinsul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, beneficiarilor (în speţă recurenta-reclamanta) li se acorda o plată fixă anuală pentru pachetul 4 a) - corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă, dacă aceştia respectă cerinţele superioare stabilite pentru acest pachet.

În vederea respectării condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor conform Măsurii 215, este necesar un număr minim de 4 analize/an/sursă de apă şi un număr minim de 8 analize/an/hală, iar documentele în baza cărora se acordă sprijinul pentru acest subpachet sunt buletinele de analiză a apei.

În cazul societăţii recurente A. S.R.L., valoarea totală încasată a sprijinului pentru pachetul 4a pe perioada angajamentului a fost de 16.139.376,45 euro, iar sumele recuperate ca urmare a aplicării codului de sancţiune 6 la fermele Parţa şi Pădureni au fost de 1.891.519,98 euro.

Potrivit Ordinului M.A.D.R. 826/2016: "Pentru subpachetul 4a), în conformitate cu fişa măsurii, este necesară prezentarea a 2 analize privind calitatea apei la sursă suplimentare faţă de 2 analize pe an în practica curentă, respectiv suplimentarea analizelor calităţii apei la intrarea în hală cu 4 faţă de 4 analize pe an în practica curentă. în urma ajustării perioadelor de activitate, şi ţinând cont de tehnologie şi ciclurile de producţie se poate accepta un număr diminuat de buletine pentru perioadele ce se scurtează în urma ajustării. Pentru perioadele de final care depăşesc un an de angajament de 365 de zile se va prezenta un număr suplimentar de buletine, aferente perioadei mărite. înainte de efectuarea ultimei plăti se vor efectua verificări pentru a asigura respectarea condiţiei prevăzute în fişa măsurii, astfel ca numărul total de buletine prezentate să îndeplinească condiţiile de angajament pe perioada impactată de ajustările anilor de angajament".

Referitor la societatea recurentă A. S.R.L., în mod corect a reţinut instanţa de fond că perioada de ajustare la momentul apariţiei acestui act normartiv a fost 16.07.2015 - 15.07.2016.

Astfel, perioada s-a scurtat în urma ajustării la 5.5 luni, respectiv la perioada 16.07.2015 - 31.12,2015, urmând ca, cele 6.5 luni rămase din anul de angajament să se consume în anul 2017, în intervalul 01.01.2017-15.07.2017, fiind astfel încheiat angajamentul asumat de 5 ani.

Potrivit Ordinului M.A.D.R. 155/2017, beneficiarii au avut posibilitatea, de a prelungi, voluntar, durata ultimului an de angajament, de la 16.07.2017 până la 31.12.2017, adica la un an calendaristic întreg, rezultând o nouă perioada impactata de ajustări - perioada 01.01.2017-15.07.2017, care s-a prelungit cu 5.5 luni.

Recurenta-reclamanta A. S.R.L. a optat pentru prelungirea voluntară a angajamentului până la sfârşitul anului 2017, angajandu-se totodată sa respecte condiţiile prevăzute de O.M.A.D.R. 155/2017.

Efectuând verificările de rigoare, recurenta-pârâta A.P.I.A. Timiş, a constatat în cazul recurentei-reclamante că, în cazul a 19 ferme din totalul de 41, nu a fost respectata condiţia din O.M.A.D.R. 155/2017 constând în: "Pentru subpachetul 4a), beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit vor prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fişa măsurii".

Recurenta-pârâta a înştiinţat (înştiinţările nr. 2423-2426/26.02.2018) recurenta-reclamanta despre neregulile constatate, însă, aceasta nu a suplinit viciile reţinute.

În ceea ce priveşte criticile privind inexistenta "reapariţiei" si nelegalitatea sancţiunii de cod 6 -, în mod corect prima instanţă a reţinut, că potrivit prevederilor O.M.A.D.R. 77/2016:

"Reapariţia unei neconformităţi presupune identificarea anterioară a unei neconformităţi similare în ultimii patru ani în cazul aceluiaşi beneficiar cu condiţia ca beneficiarul să fi fost informat despre un caz precedent de neconformitate şi să fi avut posibilitatea, după caz, să ia măsurile necesare pentru a remedia situaţia anterioară de neconformitate.

Calcularea sancţiunilor se realizează pe fiecare exploatatie, în cadrul exploataţiei pe fiecare subpachet şi în cadrul subpachetului pe fiecare cateeorie de porcine".

Acelaşi Ordin MADR 77/2017 reglementează şi sancţiunea aplicabilă pentru "prima reapariţie" astfel: Codul sancţiunii:

"6" - care presupune:

"Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar, în plus, beneficiarul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori, pentru exploatatia respectiva). Angajamentul rămâne în vigoare.".

Pentru fermele Parţa şi Pădureni, neconformitatea privind numărul minim de 8 buletine de analiza/an a mai fost identificată, notificata şi sancţionată în anii de cerere 2013 şi 2014.

Astfel, prin înştiinţarea nr. 16465/04.12.2014 aferentă perioadei 16.07.2013- 15.07.2014 şi înştiinţarea nr. 12505/03.12.2015 aferentă perioadei 16.07.2014-15.07.2015, recurenta- reclamanta a fost informată despre cazurile de neconformitate referitoare la nerespectarea numărului buletinelor, fiind sancţionate prin emiterea Deciziilor de plată nr. a.l.2. TM003/13.12.2014 nr. a.l.3. TM003/08.12.2015.

Astfel, cerinţa din Ordinul M.A.D.R. 77/2016 vizează existenţa unei neconformităţi "similare".

Or, în cauză, lipsa buletinelor de analiză la hală sau la sursă reprezintă fapte de aceeaşi natură, de acelaşi fel, asemănătoare, fiind vorba de determinarea calităţii apei folosite în procesul de producţie la fermele în discuţie.

În ceea ce priveşte respectarea principiului proporţionalităţii sancţiunilor aplicate, prima instanţă, în aplicarea sa, a realizat propria analiză şi a dispus cu privire la cuantumul sancţiunilor, arătând în acelaşi timp că, procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare cu nr. x, 3657, 3658, 3659 şi 3660 din data de 20.04.2018, Deciziile de soluţionare a contestaţiei formulate, notele de compensare cu nr. 533612/02.05.2018 şi 533626/03.05.2018 emise de APIA - Structura Centrală, vizând suma totală de 8.456.097 RON reprezentând ajutor necuvenit pe anii anteriori, sunt temeinice şi legale, având în vedere că în acest caz este vorba de reapariţia unei nereguli de aceeaşi natură, care se sancţionează cu o sancţiune cod 6 (faţă de sancţiune cod 5 aplicată în privinţa sumei de 9.070.736 RON), care, potrivit Ordinului MADR 77/2017 înseamnă o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respective. În plus, beneficiarul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori, pentru exploatatia respectivă.

În fine, recurenta a susţinut că excepţia de nelegalitate invocată ar fi trebuit admisă.

Înalta Curte apreciază că în mod corect prima instanţă a respins excepţia astfel invocată, motivate de împrejurarea că motivele de nelegalitate invocate sunt identice cu motivele de nelegalitate invocate în privinţa actului administrativ principal atacat în cauză.

În concluzie, constatând că instanţa de fond a dat o interpretare legală şi temeinică normelor materiale aplicabile în speţă, nefiind incidente niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (6), (8) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva încheierii din data de 27 martie 2019 şi a sentinţei civile nr. 181 din data de 7 aprilie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte încheierea şi sentinţa recurată şi, în rejudecare respinge acţiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, în ceea ce o priveşte pe pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Respinge recursurile declarate de reclamanta A. S.R.L. şi de pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean Timiş împotriva sentinţei civile nr. 181 din data de 7 aprilie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal şi recursul declarat de pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca nefondate.

Exonerează de la plata cheltuielilor de judecată pe pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi dispune reducerea cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina pârâtelor Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean Timiş, de la suma de 216.248,9 RON, la suma de 170.000 RON.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 aprilie 2023.