Urgent provisional arrest for extradition affirmed; appeal against Romanian citizen's detention for US fraud and money laundering charges dismissed

Şedinţa publică din data de 22 august 2024

Asupra cauzei penale de faţă,

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 97/F din 10 august 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi în baza art. 44 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea provizorie în caz de urgenţă în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., , în prezent aflat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10 august 2024, până la data de 08 septembrie 2024, inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării.

Pentru a hotărî în acest sens, s-a reţinut că, la data de 10.08.2024 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a solicitat, în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004 modificată, arestarea provizorie în caz de urgenţă în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., pentru participarea sa la o schemă de amploare ca parte a unei organizaţii internaţionale formată în vederea comiterii de fraudă prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice), acesta fiind inculpat, la data de 06 octombrie 2023 (inculpatul nr. 13), în cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Californiei, prin Rechizitoriul x, pentru comiterea infracţiunilor de: fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, cu încălcarea prevederilor secţiunii 1343 a titlului 18 din Codul Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare); spălare de instrumente financiare, cu încălcarea prevederilor secţiunii 1956(a)(2)(B)(i) a titlului 18 din Codul Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare).

Persoana extrădabilă a fost căutată, localizată, identificată, audiată şi reţinută, prin Ordonanţa nr. 26984/II/5/2024 din data de 09.08.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, pentru 24 de ore, începând cu data de 09.08.2024, orele 19:45 şi până la data de 10.08.2024, orele 19:45.

Examinând cererea de arestare provizorie în caz de urgenţă, Curtea a constatat că aceasta satisface cerinţele prevăzute de art. 12 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A. ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Astfel, Curtea observat că sunt menţionate datele de identificare ale persoanei urmărite, inclusiv cetăţenia. Cu privire la acest aspect, s-a reţinut că persoana solicitată, deşi este cetăţean român, nu este exceptată de la extrădare şi de la arestare provizorie de urgenţă, faţă de dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea 302/2004, potrivit cărora cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate şi ale art. 3 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A. ratificat prin Legea nr. 111/2008, potrivit cărora extrădarea nu va fi refuzată pe baza cetăţeniei persoanei căutate.

În continuare, s-a constatat că prin cererea de arestare provizorie în vederea extrădării formulată de autorităţile americane în data de 18.07.2024, s-a solicitat arestarea provizorie a cetăţeanului român în vederea judecării acestuia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, cu încălcarea prevederilor secţiunii 1343 a titlului 18 din Codul Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare); spălare de instrumente financiare, cu încălcarea prevederilor secţiunii 1956(a)(2)(B)(i) a titlului 18 din Codul Statelor Unite.

Examinând formal faptele pentru care se solicită arestarea provizorie a numitului A., Curtea a constatat că acestea au corespondent în legislaţia penală română, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. art. 249 din C. pen. (fraudă informatică), art. 325 din C. pen. (fals informatic) şi art. 49 din Legea nr. 129/2019 (spălarea banilor), prin urmare îndeplineşte condiţia dublei incriminări, cât şi condiţia referitoare la gravitatea pedepsei prevăzută de dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 302/2004. De asemenea sunt îndeplinite şi prevederile art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A. ratificat prin Legea nr. 111/2008 potrivit cărora o infracţiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. Totodată, în raport de data când s-a reţinut că ar fi fost săvârşite aceste fapte, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Curtea a constatat că în cerere, autorităţile americane au precizat că, în cazul arestării, cererea de extrădare şi documentele în susţinerea acesteia vor fi transmise, pe cale diplomatică, în termenul prevăzut de tratatul de extrădare.

Curtea a apreciat că arestarea provizorie a numitului A. în aşteptarea cererii de extrădare este justificată de împrejurarea că acesta a fost inculpat în statul solicitant pentru săvârşirea unor infracţiuni grave, de criminalitate organizată, reţinându-se că face parte dintr-o organizaţie internaţionale formată în vederea comiterii de fraudă prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, fiind emis pe numele său un mandat de arestare de către un magistrat al Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Californiei, instanţă sesizată cu rechizitoriul nr. x/2090-RBM.

Aşa fiind, s-a apreciat că măsura arestării este necesară în scopul bunei desfăşurări a procedurii de extrădare şi totodată este proporţională, având în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor imputate, împrejurările în care acestea ar fi fost săvârşite, dar şi având în vedere faptul că a părăsit teritoriul SUA în condiţiile în care era eliberat pe cauţiune, precum şi faptul că persoana solicitată posedă antecedente penale conform fişei de cazier judiciar.

Împotriva încheierii nr. 97/F din data de 10 august 2024, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a formulat contestaţie persoana extrădabilă A. solicitând respingerea propunerii de arestare provizorie în caz de urgenţă în vederea extrădării.

Contestatorul nu a motivat în scris contestaţia, însă prin concluziile avocatului ales din şedinţa publică din 22 august 2024 a solicitat să se constate că instanţa de fond nu a pus în discuţie regula specialităţii prevăzută de art. 117 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004. Totodată, a apreciat că nu au fost respectate dispoziţiile art. 44 din Legea nr. 302/2004 şi dispoziţiile art. 5 şi art. 12 din Tratatul dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Examinând contestaţia formulată de contestatorul A., în raport cu motivele invocate, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Autorităţile americane au solicitat prin cererea emisă la data de 18.07.2024 arestarea provizorie în vederea extrădării a cetăţeanului român A. în vederea judecării acestuia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, cu încălcarea prevederilor secţiunii 1343 a titlului 18 din Codul Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare); spălare de instrumente financiare, cu încălcarea prevederilor secţiunii 1956(a)(2)(B)(i) a titlului 18 din Codul Statelor Unite.

Prioritar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111 din 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007.

Pe de altă parte, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale, la care România este parte în situaţiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 statuează că, în situaţia în care prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

Potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (republicată),

(1) În caz de urgenţă, la cererea motivată a statului solicitant, persoana urmărită poate fi arestată provizoriu în vederea extrădării, anterior primirii cererii de extrădare.

(7) După identificare, procurorul sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării.

(9) Punerea în libertate a persoanei extrădabile nu exclude o nouă arestare provizorie în vederea extrădării şi nici extrădarea, dacă cererea de extrădare este primită ulterior.

Totodată, art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007 ratificat prin Legea nr. 111/2008, prevede că: În caz de urgenţă, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în aşteptarea cererii de extrădare şi a documentelor anexate acesteia.

Analizând actele şi lucrările cauzei Înalta Curte constată că cererea de arestare provizorie în vederea extrădării contestatorului A., formulată de autorităţile americane, îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 44 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, republicată. Astfel, cererea de arestare provizorie în vederea extrădării, emisă de către autorităţile judiciare americane, indică existenţa unui mandat de arestare preventivă (mandat de arestare emis la data de 5 aprilie 2024 de judecătorul din cadrul Tribunalului Districtual Sud al Californiei), conţine o expune succintă a faptelor, menţionează dispoziţiile legale aplicabile şi conţine datele disponibile asupra identităţii, cetăţenie şi localizării persoanei extrădabile. De asemenea, se menţionează că în cauză nu s-a împlinit termenul de prescripţie.

Astfel, pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile A. de la această procedură şi având în vedere circumstanţele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că măsura arestării provizorii în caz de urgenţă a fost luată cu respectarea prevederilor legale.

Similar primei instanţe, Înalta Curte constată că persoana extrădabilă este acuzată de participarea la săvârşirea unor infracţiuni de mare gravitate, existând suspiciunea că alături de alte persoane ar fi făcut parte din organizaţia criminală - reţeaua infracţională Vâlcea - responsabilă pentru furturile din districtul San Diego. Astfel, A. ar fi depus la data de 7 iulie 2021 o cerere pentru prestaţiile de asigurare de şomaj de la statul California prin intermediul Departamentului de Dezvoltare a Ocupării Forţei de Muncă (EDD). Acesta ar fi pretins că este cetăţean al Statelor Unite, ar fi indicat ultimul său angajator ca fiind B., ar fi indicat să fi avut un salariu de 49.000 USD şi ar fi precizat că ultima sa zi de lucru ar fi fost 17 mai 2020. În sprijinul cererii sale, A. ar fi încărcat un permis de conducere fraudulos din Statul California. Totodată acesta ar fi participat la o sesiune online prin sistemul ID.me în cadrul căreia ar fi confirmat că solicită ajutoare de la EDD California. A. ar fi primit suma de 28.350,00 USD cu titlul de ajutoare necuvenite de la EDD. Între 27 iulie 2021 şi 24 septembrie 2021, A. şi-ar fi epuizat contul de la Bank of America sponsorizat de EDD, lăsând doar un sold de 0,25 USD. Pentru a-şi epuiza contul, A. ar fi efectuat 10 retrageri de numerar de la bancomat şi nouă retrageri de la casierie. La 4 august 2021, A. ar fi efectuat una dintre retragerile de numerar de la bancomat menţionate mai sus în Districtul de Sud din California. Pe perioada supusă cercetărilor, A. ar fi trimis în din Statele Unite către România (numitului C.) suma de 29.420,00 USD prin 15 transferuri electronice (data primului transfer bancar electronic către România a fost 6 octombrie 2020, iar data ultimului transfer bancar electronic către România a fost 31 octombrie 2021) prin intermediul unor societăţi de servicii monetare.

Pe baza actului de inculpare din 6 octombrie 2023 autorităţile americane au dispus arestarea numitului A., fiind emis mandat de arestare pe seama acestuia. La data de 28 noiembrie 2023, A. a fost arestat de agenţii speciali al Biroului Federal de Investigaţii (FBI). Ulterior, la data de 27 februarie 2024 acesta a fost liberat din arest pe baza unei cauţiuni de 30.000 USD. Având în vedere că în data de 5 aprilie 2024 numitul A. nu s-a prezentat în faţa instanţei, judecătorul din cadrul Tribunalului Districtual Sud al Californiei a emis, la aceeaşi dată, un mandat de arestare pe seama acestuia, iar în data de 15 aprilie 2024 a semnat o hotărâre privind neîndeplinirea condiţiilor privind cauţiunea. Persoana extrădabilă a părăsit teritoriul Statelor Unite ale Americii, fiind observat în România în data de 6 iunie 2024.

În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că se impune luarea măsurii arestării provizorii în caz de urgenţă până la momentul depunerii cererii de extrădare şi a documentelor anexate acesteia. Având în vedere circumstanţele concrete ale cauzei se constată că măsura arestării provizorii este necesară pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile de la această procedură. În plus, în actuala procedură, apărarea nu a invocat garanţii eficiente ori date suficiente pentru a dovedi necesitatea şi proporţionalitatea unei măsuri mai uşoare ce ar putea fi luată faţă de persoana extrădabilă.

Înalta Curte apreciază măsura este justificată de natura şi numărul infracţiunilor pentru care persoana extrădabilă este cercetată, precum şi de gradul de pericol ce derivă din săvârşirea unor infracţiuni de fraudă informatică, fals informatic şi spălarea banilor.

Înalta Curte reaminteşte că, potrivit, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, în această procedură instanţa nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării. Astfel, critica formulată de apărătorul persoanei extrădabile cu privire la împrejurarea că instanţa de fond nu a pus în discuţia părţilor aplicarea regulii specialităţii nu constituie un motiv de respingere a propunerii de arestare provizorie în caz de urgenţă. Regula specialităţii este un principiu fundamental al dreptului internaţional în materie de extrădare prevăzut de art. 74 din Legea nr. 302/2004 şi urmează a fi pus în discuţia părţilor şi analizat la momentul la care se va dezbate cererea de extrădare.

Înalta Curtea constată de asemenea că nu poate fi primită nici critica apărării cu referire la nerespectate dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 302/2004 şi ale art. 5 şi art. 12 din Tratatul dintre România şi Statele Unite ale Americii. Astfel cum s-a analizat mai sus, cererea de arestare provizorie în caz de urgenţă respectă cerinţele prevăzute de art. 44 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, dispoziţiile art. 5 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii încheiat la data de 10.09.2007 se referă la principiu Ne bis in idem, respectiv că extrădarea nu va fi acordată dacă persoana căutată a fost condamnată sau achitată în statul solicitat pentru infracţiunea pentru care se solicită extrădarea. Se constată că şi aceste dispoziţii urmează să fie analizate la momentul soluţionării cererii de extrădare şi nu în această procedură.

În art. 12 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii încheiat la data de 10.09.2007 sunt enumerate menţiunile pe care cererea de arestare provizorie trebuie să le cuprindă, respectiv descrierea persoanei căutate; localizarea persoanei căutate, dacă este cunoscută; o scurtă expunere a faptelor, incluzând, dacă este posibil, data şi locul săvârşirii infracţiunii; o descriere a dispoziţiilor legale încălcate; o declaraţie privind existenţa unui mandat sau ordin de arestare ori de detenţie sau o declaraţie a vinovăţiei ori de condamnare a persoanei căutate; o declaraţie potrivit căreia cererea de extrădare a persoanei căutate şi documentele în sprijinul cererii de extrădare vor fi transmise în termenul prevăzut în prezentul tratat. Astfel cum s-a analizat mai sus, cererea de arestare provizorie emisă de autorităţile americane cuprinde toate aceste menţiuni motiv pentru care critica apărării este nefondată şi sub acest aspect.

Înalta Curte subliniază natura şi pluralitatea infracţiunilor cu privire la care este cercetată contestatorul persoană extrădabilă de către autoritatea străină ce justifică importanţa punerii în executare a solicitării de cooperare judiciară, dar şi caracterul urgent al procedurii judiciare desfăşurate de autorităţile române.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii penale nr. 97/F din data de 10 august 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii penale nr. 97/F din data de 10 august 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatorul-persoană extrădabilă la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 august 2024.