Corruption seizure upheld; challenge moot as properties already removed from freeze.

Şedinţa publică din data de 08 mai 2024

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 februarie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsurile asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 27.10.2021, aşa cum a fost modificată prin încheierea penală din data de 07.12.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, respectiv asupra sumei de 10.000 de euro, iar în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit prin sentinţa penală nr. 228/02.03.2023, pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2022, asupra tuturor bunurilor mobile/imobile precum şi a popririi cu privire la sumele aflate în conturile bancare sau care vor credita conturile bancare ale inculpatului A. până la concurenţa sumei de 165.000 RON.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a reţinut că prin sentinţa penală nr. 228/02.03.2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul penal nr. x/2022 s-a dispus, în temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., menţinerea măsurii asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 27.10.2021, aşa cum a fost modificată prin încheierea penală din data de 07.12.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, respectiv asupra sumei de 10.000 de euro.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile/imobile precum şi a popririi cu privire la sumele aflate în conturile bancare sau care vor credita conturile bancare ale inculpatului A. până la concurenţa sumei de 165.000 RON.

A reţinut Curtea că potrivit art. 249 alin. (1) C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Potrivit art. 2502 din C. proc. pen., în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător.

S-a arătat că instanţa de fond a reţinut că în prezenta cauză măsurile asigurătorii au fost luate pentru a se asigura măsura confiscării în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile legale pentru luarea acestei măsuri de siguranţă şi pentru a garanta plata cheltuielilor judiciare.

Cum de la momentul luării măsurilor asigurătorii nu au intervenit modificări care să justifice ridicarea acestora, Curtea a apreciat că în cauză subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii şi în baza art. 2502 din C. proc. pen. va menţine măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 27.10.2021, aşa cum a fost modificată prin încheierea penală din data de 07.12.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, respectiv asupra sumei de 10.000 de euro şi prin sentinţa penală nr. 228/02.03.2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul penal nr. x/2022

Astfel, prin rechizitorul nr. x emis de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: A. - iar conform declaraţiei de avere din anul 2020 figurează cu funcţia de "consilier evaluare examinare la M.D.R.A.P.-Serviciul Corp Control", denumită în prezent Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de trafic de influenţă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 291 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi B. - pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 292 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen., în cauză fiind pronunţată o hotărâre de condamnare de prima instanţă.

Curtea a constatat că dreptul de proprietate privată este definit ca dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra cărora proprietarul exercită atributele dreptului de proprietate în interes propriu, dar în limitele legii. Este un drept real principal care conferă titularului său atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie (jus possidendi, jus utendi, jus fruendi, jus abutendi) asupra bunului apropriat în formă privată, atribute care pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv şi perpetuu, cu respectarea limitelor materiale şi a limitelor juridice. Se reţine că, în materia măsurilor asigurătorii, dispoziţiile C. proc. pen. şi ale legilor speciale trebuie să fie interpretate în lumina prevederilor art. 53 din Constituţie şi ale art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul că luarea şi/sau menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului nu se dispune automat, prin efectul legii, ci numai dacă se constată că măsura este proporţională cu situaţia care a generat-o.

Potrivit art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. În conformitate cu art. 53 din Constituţia României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Din analiza textului de lege menţionat, atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, inclusiv de către procuror în cursul urmăririi penale, trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracţiune, valoarea sechestrată trebuie să fie apropiată de cea a bunurilor care ar putea fi confiscate, după stabilirea vinovăţiei, dacă se apreciază că se impune această măsură.

Indisponibilizarea bunului supus sechestrului presupune că, odată luată măsura asiguratorie, inculpatul sau suspectul nu mai poate înstrăina sau greva bunurile sau veniturile supuse acesteia, astfel ca partea civilă să îşi poată realiza creanţa născută din hotărârea de condamnare la despăgubiri sau organul specializat să poată executa, în cazul pedepsei pecuniare, sancţiunea respectivă ori măsura confiscării, aplicată prin hotărârea de condamnare. Măsura asiguratorie se dispune de organul judiciar în scopul evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Pornind de la aceste principii, Curtea a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

Din analiza textelor legale anterior menţionate, atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracţiune, valoarea sechestrată trebuie să fie apropiată de cea a bunurilor care ar putea fi confiscate, după stabilirea vinovăţiei, dacă se apreciază că se impune această măsură.

Indisponibilizarea bunului supus sechestrului presupune că, odată luată măsura asiguratorie, inculpatul sau suspectul nu mai poate înstrăina sau greva bunurile sau veniturile supuse acesteia, astfel ca partea civilă să îşi poată realiza creanţa născută din hotărârea de condamnare la despăgubiri sau organul specializat să poată executa, în cazul pedepsei pecuniare, sancţiunea respectivă ori măsura confiscării, aplicată prin hotărârea de condamnare. Măsura asiguratorie se dispune de organul judiciar în scopul evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

De asemenea, Curtea a considerat că "pentru a fi compatibilă cu regula generală menţionată în prima propoziţie a primului paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie în lumina căruia trebuie interpretat cel de-al doilea paragraf, o astfel de ingerinţă trebuie să menţină un "just echilibru" între necesităţile interesului general al comunităţii şi cerinţele cu privire la protecţia drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Sporrong şi Lönnroth împotriva Suediei, Hotărârea din 23 septembrie 1982, Seria x nr. x, pag. 26, paragraful 69). În plus, chestiunea cu privire la menţinerea unui just echilibru "devine relevantă numai dacă s-a stabilit că ingerinţa respectivă satisface cerinţa de legalitate şi nu a fost arbitrară" (a se vedea latridis împotriva Greciei [MC], Cererea nr. 31.107/96, paragraful 58, CEDO 1999-II, şi Beyeler împotriva Italiei [MC], Cererea nr. 33.202/96, paragraful 107, CEDO 2000-I). (Cauza Buzescu împotriva României).

Referitor la modul în care au fost instituite măsurile asiguratorii s-a constatat că prin Ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 26.10.2021 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismului marca x, care figurează în evidenţe cu an de fabricaţie 2020, culoare portocaliu, serie carte de identitate x, serie motor x, serie şasiu x, cod omologare RAR x, proprietar C. S.A., achiziţionat de S.C. D. S.R.L., data atribuirii numărului x, 22 dec 2020, serie certificate de înmatriculare x, emitent Bucureşti şi utilizat de către soţia suspectului A., respectiv E. în vederea confiscării speciale.

Prin procesul-verbal din data de 27.10.2021 s-a procedat la aplicarea sechestrului asigurător.

Prin încheierea penală din data de 07.12.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 250 alin. (1) raportat la art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. a fost admisă contestaţia formulată de contestatoarea C. S.A. şi în consecinţă a fost desfiinţată măsura asiguratorie a sechestrului instituită asupra autoturismului marca x prin Ordonanţa nr. 104/P/2021, din data de 26.10.2021.

Prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 27.10.2021, procurorul de caz a dispus instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumelor de 80.000 euro şi 50.000 RON, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului A., în vederea confiscării speciale a sumelor produse şi dobândite prin comiterea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă precum şi pentru a evita înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a produsului infracţional şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare în baza prevederilor art. 20 din Legea nr. 78/2000 şi art. 249 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen.

Prin Ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 27.10.2021, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor de bani care au fost ridicate, după cum urmează: suma de 10.000 euro (compusă din 200 bancnote x 50 euro) suma de 10.000 RON (compusă din 8 bancnote x 200 RON, 63 bancnote x 100 RON, 42 bancnote x 50 RON), suma de 10.200 RON (98 bancnote x 100 RON şi 2 bancnote x 200 RON) şi suma de 200 euro (2 bancnote x 100 euro), în cuantum total de 10.200 euro şi 20.200 RON.

Prin procesul-verbal din data de 28.10.2021 s-a procedat la aplicarea sechestrului asigurător.

Prin încheierea penală din data de 07.12.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, în baza art. 250 alin. (1) din C. proc. pen. a fost admisă, în parte, contestaţia formulată de contestatoarea C. S.A. şi, în consecinţă, a fost desfiinţată în parte măsura asiguratorie a sechestrului instituită asupra sumelor de bani, în sensul că a ridicat măsura sechestrului asigurator asupra sumelor de 20.200 RON şi 200 Euro (din totalul sumei de 10.200 Euro) aplicată prin procesul-verbal din data de 28.10.2021.

Prin Ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 12.11.2021 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor bunuri imobile:

- imobil situat în Bucureşti, str. x, identificat cadastral cu nr. x teren şi înscris în cartea funciară nr. x teren (IE x) proprietatea lui F. şi G.;

- imobil situat în Bucureşti, str. x, parter ap. 1, identificat cadastral cu nr. (IE) x, proprietatea lui F. şi G..

Prin procesul-verbal din data de 12.11.2021 s-a procedat la aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile.

Referitor la măsurile asiguratorii ce încă se află în fiinţă Curtea a constat că potrivit art. 289 alin. (3) şi 291 alin. (2) din C. pen., "Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent."

De asemenea, potrivit art. 112 alin. (1) lit. e) şi alin. (5) din C. pen., "(1) Sunt supuse confiscării speciale:

e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, (...)

(5) Dacă bunurile supuse confiscării potrivit alin. (1) lit. b) - e) nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.".

În acelaşi timp, potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, "În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie."

Astfel, s-a arătat că măsura asiguratorie este prevăzută de lege.

În acelaşi timp, s-a constatat că inculpatul A. este acuzat de săvârşirea a 2 infracţiuni de trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În ceea ce priveşte temeiul de fapt care a condus la instituirea măsurii, s-a reţinut în sarcina inculpatului A., că în calitate de funcţionar public, având funcţia de "consilier evaluare examinare la M.D.R.A.P (denumită în prezent Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei) - Serviciul Corp Control", în perioada septembrie - octombrie 2020 a pretins şi în luna noiembrie 2020 a primit de la inculpatul B. un autoturism nou marca x, achiziţionat în leasing de la S.C. C. S.A., în sumă de 58.518,25 Euro, autoturism care ulterior a fost înmatriculat cu numărul de înmatriculare x, care este deţinut de firma S.C. D. S.R.L. şi a fost condus de către un membru de familie până în prezent, lăsând să se creadă că are influenţă prin poziţia pe care o avea în minister asupra unor funcţionari publici, respectiv primari, care aveau în derulare proiecte finanţate prin programe H., pentru ca lucrările să fie realizate de către firmele conduse în fapt de inculpatul B. şi a exercitat această influenţă asupra primarului localităţii Gostinari, jud. Giurgiu, pentru ca să fie achitat avansul şi ratele de leasing pentru autoturismul primit.

De asemenea, în baza unei rezoluţii infracţionale distincte, în luna iunie 2021 a pretins şi, în perioada 06-07 iulie 2021, a primit suma de 50.000 RON de la numitul B., prin intermediul numitului I., pentru sine sau pentru altul, susţinând că are influenţă asupra unor funcţionari publici din cadrul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi a promis că îi va determina pe aceştia să le admită o contestaţie formulată de S.C. J. S.R.L. ca urmare a excluderii de la o licitaţie la care a participat la K., contestaţie care a fost admisă.

Astfel, s-a reţinut că măsura asiguratorie constând în indisponibilizarea sumei de 10.000 de euro, aşa cum a fost redusă prin încheierea penală din data de 07.12.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, urmăreşte un scop legitim, respectiv confiscarea presupusului beneficiu obţinut de inculpatul A..

A concluzionat că se justifică menţinerea sechestrului asigurator aplicat prin Ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 27.10.2021, aşa cum a fost modificat prin încheierea penală din data de 07.12.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, respectiv se justifică indisponibilizarea în continuare a sumei de 10.000 de euro (echivalentul sumei de 50.000 de RON presupus a fi primită de inculpatul A..).

Referitor la măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 12.11.2021 asupra următoarelor bunuri imobile: 1. imobil situat în Bucureşti, str. x, identificat cadastral cu nr. x teren şi înscris în cartea funciară nr. x teren (IE x) proprietatea lui F., şi G., şi 2. imobil situat în Bucureşti, str. x, parter ap. 1, identificat cadastral cu nr. (IE) x, proprietatea numitelor F. şi G.. Curtea, de asemenea, a apreciat că se impune menţinerea acesteia.

Referitor la măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile/imobile precum şi a popririi cu privire la sumele aflate în conturile bancare sau care vor credita conturile bancare ale inculpatului A. până la concurenţa sumei de 165.000 RON, instituite prin sentinţa penală nr. 228/02.03.2023, pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2022, Curtea, de asemenea, a apreciat că se impune menţinerea.

Potrivit art. 249 alin. (4) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se afla bunurile ce urmează a fi confiscate.

Analizând documentele care atestă proprietatea numitelor F. şi G., asupra imobilelor în cauză, Curtea a constatat că acestea au fost cumpărate prin contractul de vânzare cumpărarea încheiat la data de 23.09.2019 autentificat prin încheierea nr. 520, emisă de BNP L. şi M.. Preţul vânzării a fost stabilit la 200.000 euro. În continuare, se arată în contract că, numiţii A. şi E. au suportat preţul vânzării obţinut de la numitul N., în calitate de procurator de fonduri. Scadenţa împrumutului a fost 20.12.2019, părţile susţinând că nu au restituit împrumutul.

La termenul din data de 05.04.2022 judecătorul de cameră preliminară din Tribunalului Bucureşti a pus în discuţie adăugarea, ca temei de drept al scopului menţinerii măsurii asiguratorii, şi o eventuală aplicarea a prevederilor art. 1121 din C. pen., referitoare la confiscarea extinsă.

Curtea a apreciat că, prin raportare la infracţiunile de care este acuzat inculpatul, respectiv fapte de corupţie, având în vedere şi modul în care a fost încheiat la data de 23.09.2019 contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. 520 emisă de BNP L. şi M., respectiv imobilele au fost cumpărate de fiicele inculpatului în vârstă de 18 ani la acea dată, contra sumei de 200.000 de euro împrumutată de inculpat de la N. în calitate de procurator de fonduri, fără ca împrumutul să fie restituit, deşi au trecut doi ani de la data scadenţei este necesar a se face verificări suplimentare pentru a constata dacă într-adevăr sunt aplicabile dispoziţiile anterior menţionate.

Împotriva încheierii din 16 februarie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a formulat contestaţie inculpatul A. invocând faptul că măsura asiguratorie dispusă cu privire la imobilul din str. x, Bucureşti a fost revocată, iar la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.

Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport cu criticile formulate şi cu cele evocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Contestatorul A. a criticat încheierea instanţei de fond numai cu privire la măsura asiguratorie impusă asupra imobilului situat în Bucureşti.

Prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 12.11.2021, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei, a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor bunuri imobile:

- imobil situat în Bucureşti, str. x, identificat cadastral cu nr. x teren şi înscris în cartea funciară nr. x teren (IE x) proprietatea lui F. şi G.;

- imobil situat în Bucureşti, str. x, parter ap. 1, identificat cadastral cu nr. (IE) x, proprietatea lui F. şi G..

Prin procesul-verbal din data de 12.11.2021 s-a procedat la aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile situate în Bucureşti, str. x, identificat cadastral cu nr. x teren şi înscris în cartea funciară nr. x teren (IE x) şi în Bucureşti, str. x, parter ap. 1, identificat cadastral cu nr. (IE) x, proprietatea lui F. şi G..

Prin încheierea din data de 13 decembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin necontestare, Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală a admis cererea formulată de N. şi a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 12.11.2021 emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie constând în indisponibilizarea: imobilului situat în Bucureşti, str. x, identificat cadastral cu nr. x teren şi înscris în cartea funciară nr. x teren (IE x) proprietatea lui F. şi G. şi imobilului situat în Bucureşti, str. x, parter ap. 1, identificat cadastral cu nr. (IE) x, proprietatea lui F. şi G..

Prin sentinţa penală nr. 228 din 02 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în urma soluţiei de condamnare pentru infracţiunile de corupţie, prevăzute de art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (trafic de influenţă), în temeiul art. 291 alin. (2) din C. pen. raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) din C. proc. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul A. a sumei de 157.685,9 RON şi a sumei de 50.000 de RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., s-a dispus menţinerea măsurii asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 27.10.2021, aşa cum a fost modificată prin încheierea penală din data de 07.12.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, respectiv asupra sumei de 10.000 de euro.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen.,s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi a popririi cu privire la sumele aflate în conturile bancare sau care vor credita conturile bancare ale inculpatului A. până la concurenţa sumei de 165.000 RON.

Bunul vizat de prezenta contestaţie este imobilul achiziţionat pe numele fiicelor inculpatului A., numitele F. şi G., identificat cadastral cu nr. x (teren) şi înscris în cartea funciară nr. x teren (IE x) şi imobil identificat cadastral cu nr. (IE) x, situat în Bucureşti.

Înalta Curte constată că imobilele cu privire la care inculpatul A. a formulat contestaţie aparţin fiicelor sale majore şi nu mai sunt acoperite de sechestrul asigurator, Tribunalul Bucureşti dispunând, prin încheierea din 13 decembrie 2022, ridicarea măsurii asiguratorii asupra imobilelor situate în Bucureşti.

Potrivit art. 2502 din C. proc. pen., în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător.

Mai mult, se constată că, prin hotărârea contestată, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut numai măsurile asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 104/P/2021 din data de 27.10.2021 şi măsura sechestrului asigurător instituit prin sentinţa penală nr. 228/02.03.2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2022.

În ceea ce priveşte imobilele ce fac obiectul prezentei contestaţii, se constată că instanţa de apel, deşi în considerentele încheierii contestate menţionează că se impune menţinerea măsurii asiguratorii asupra acestor imobilele, în dispozitivul aceleiaşi încheieri nu se dispune şi menţinerea măsurii asiguratorii cu privire la aceste bunuri reţinând faptul că prin raportare la infracţiunile de care este acuzat inculpatul, respectiv fapte de corupţie, având în vedere şi modul în care a fost încheiat la data de 23.09.2019 contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. 520 emisă de BNP L. şi M., respectiv imobilele au fost cumpărate de fiicele inculpatului în vârstă de 18 ani la acea dată, contra sumei de 200.000 de euro împrumutată de inculpat de la N., în calitate de procurator de fonduri fără ca suma împrumutată să fie restituită, deşi au trecut doi ani de la data scadenţei, este necesar a se face verificări suplimentare pentru a constata dacă într-adevăr sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la confiscarea extinsă.

Faţă de aceste considerente, instanţa de control judiciar constată că măsura sechestrului asigurător asupra imobilelor în discuţie, este ridicată prin încheierea din 13 decembrie 2022, sens în care va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 16 februarie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 16 februarie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 mai 2024.