Money laundering conviction upheld despite statute of limitations on predicate offenses due to autonomous nature of the crime

Şedinţa publică din data de 08 mai 2024

Deliberând asupra recursurilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A. Prin sentinţa penală nr. 17 din 18 ianuarie 2023, Tribunalul Argeş, a dispus cu privire la inculpaţii A., B. şi C.:

1. În temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d), art. 155 alin. (1) C. pen. (interpretat prin D. CCR nr. 297/2018 şi nr. 358/2022) şi art. 5 din C. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d), art. 155 alin. (1) (interpretat prin D. CCR nr. 297/2018 şi nr. 358/2022) şi art. 5 din C. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată, prevăzută deart. 48 din C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (275 acte materiale din care 16 în forma tentativei).

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 8 (opt) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., pedeapsă ce se va executa în condiţiile art. 60 din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi j) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) - dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, toate pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) - dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, j) - dreptul de a părăsi teritoriul României, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, dispuse faţă de inculpatul A., de la 15.11.2016 la 14.05.2017 inclusiv.

2. În temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d), art. 155 alin. (1) (interpretat prin D. CCR nr. 297/2018 şi nr. 358/2022) şi art. 5 din C. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., art. 49 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., a fost condamnată inculpata B., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) - dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, toate pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) - dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatei B., iar conform art. 92 alin. (1) din C. pen. s-a fixat termen de supraveghere de 4 ani.

În baza art. 93 alin. (1) lit. a)-e) şi alin. (2) lit. b) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata B. a fost obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de această instituţie; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata B. a fost obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti sau în cadrul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenţia inculpatei că, în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere şi obligaţia impusă de instanţă, precum şi în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei.

În baza art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi va începe de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală perioada reţinerii şi arestului la domiciliu, dispuse faţă de inculpata B., de la 15.11.2016 la 14.01.2017 inclusiv.

3. În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d), art. 155 alin. (1) (interpretat prin D. CCR nr. 297/2018 şi nr. 358/2022) şi art. 5 din C. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, a fost condamnată inculpata C., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) - dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,toate pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) din C. pen., respectiv: a) - dreptul a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) - dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatei C., iar conform art. 92 alin. (1) din C. pen. fixează termen de supraveghere de 4 ani.

În baza art. 93 alin. (1) lit. a)-e) şi alin. (2) lit. b) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata C. a fost obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de această instituţie; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata C. a fost obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti sau în cadrul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenţia inculpatei că, în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere şi obligaţia impusă de instanţă, precum şi în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei.

În baza art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi va începe de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Împotriva sentinţei penale nr. 17 din 18 ianuarie 2023, pronunţate de Tribunalul Argeş au formulat apel inculpaţii A., B. şi C..

B. Prin decizia penală nr. 992/A din data de 31 octombrie 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a dispus:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii A., B. şi C., împotriva sentinţei penale nr. 17 din 18 ianuarie 2023, pronunţată de Tribunalul Argeş.

Împotriva deciziei penale nr. 992/A din data de 31 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie au formulat recurs în casaţie inculpaţii A., B. şi C..

C. Prin încheierea din 27 martie 2024, s-au admis, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi B., A. şi C. împotriva deciziei penale nr. 992/A din data de 31 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a trimis cauza completul C3, în compunere de 3 judecători, acordându-se termen la data de 08 mai 2024.

În esenţă, s-a reţinut că motivele invocate în cererile de recurs în casaţie ce vizează elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare de bani pentru care s-a dispus condamnarea, pot face obiectul evaluării în cadrul căii de atac a recursului în casaţie.

Analizând recursurile în casaţie declarate de inculpaţii B., A. şi C., în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte constată că motivele invocate sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie, în reglementarea C. proc. pen., este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, într-un sistem guvernat de dublu grad de jurisdicţie, reprezentând un ultim nivel de jurisdicţie în care părţile pot solicita conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, însă doar în limita cazurilor de casare prevăzute expres şi limitativ de legiuitor la art. 438 C. proc. pen.

În susţinerea cererilor de recurs în casaţie, inculpaţii au invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.: " inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare invocat nu permite o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator, a încadrării juridice sau stabilirea unei alte situaţii de fapt. Verificarea hotărârii se realizează exclusiv în drept, statuările în fapt, ale instanţei a cărei hotărâre a fost atacată, neputând fi cenzurate. Acest caz de casare are în vedere acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între conduita imputată (fapta săvârşită) şi configurarea legală a infracţiunii, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate, obiectivă ori subiectivă, prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau numai a unor elemente ale conţinutului constitutiv).

Prealabil, Înalta Curte constată că prin încheierea de admitere în principiu s-a stabilit cadrul procesual şi limitele evaluării în procedura pendinte, sens în care criticile referitoare la trimiterea cauzei spre rejudecare ca urma a respingerii de către instanţa de fond şi apel a probei cu efectuarea expertizei contabile nu nu pot face obiectul analizei în acest cadru procesual.

Inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., iar inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Referitor la recursurile formulate de inculpaţii A. şi B., se constată că în cadrul soluţionării acţiunii penale, în sarcina inculpatului A. s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, a transferat suma totală de 3.896.073 euro şi 936.882 RON, prin operaţiuni repetate din conturi bancare deschise în Polonia, Italia, Ungaria, Danemarca şi Belgia, în conturi bancare deschise în România, cunoscând că sumele provin din comiterea de infracţiuni, în scopul ascunderii originii ilicite a acestor bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, precum şi faptul că, în luna martie 2016, împreună cu inculpata B., a ascuns şi disimulat adevărata natură a proprietăţii bunurilor mobile şi imobile deţinute împreună cu inculpata B.

şi menţionate în actul de partaj voluntar încheiat între cei doi în data de 25.03.2016 la Biroul Individual Notarial D., cei doi încheind un act de divorţ şi un act de partaj voluntar, la data respectivă, cele două acte având un caracter fictiv şi având ca scop evident ascunderea şi disimularea adevăratei naturi a proprietăţii bunurilor şi a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din infracţiuni în scopul evident ca în situaţia în care numitul A. va fi tras la răspundere penală, familia sa şi el să se poată bucura în continuare de produsul infracţional, iar în sarcina inculpatei B., s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, în perioada ianuarie 2016 - noiembrie 2016, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, l-a ajutat pe inculpatul A. la controlarea unei părţi din conturile bancare folosite de acesta în activitatea de spălare de bani, respectiv conturile deschise pe numele E., F., G.

şi a retras sume de bani din unele conturi, cunoscând că toate sumele de bani provin din comiterea de infracţiuni, în scopul ascunderii originii ilicite a acestor bunuri, precum şi faptul că în luna martie 2016, împreună cu inculpatul A., a ascuns şi disimulat adevărata natură a proprietăţii bunurilor mobile şi imobile deţinute împreună cu inculpatul A. şi menţionate în actul de partaj voluntar încheiat între cei doi în sensul inficat în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A..

Cu privire la inculpata C. se constată că în cadrul soluţionării acţiunii penale, în sarcina acestuia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 constând în aceea că, în perioada 2015 - 2016 a ascuns şi disimulat adevărata natură a proprietăţii bunurilor, respectiv a apartamentului situat în Bucureşti, str. x, constând în suma de 269.000 RON şi 10.000 de euro din valoarea acestuia şi a unui autoturism marca x, an de fabricaţie 2011, cu numărul de înmatriculare x, constând în suma de 19.000 de euro, determinând-o pe bunica sa H. să accepte ca cele două bunuri să fie achiziţionate în mod fictiv pe numele acesteia, cele două acte având un caracter evident fictiv şi având ca scop evident ascunderea şi disimularea adevăratei naturi a proprietăţii bunurilor şi ale drepturilor asupra acestora, cunoscând că sumele de bani menţionate provin din infracţiuni în scopul evident ca în situaţia în care numitul I. să fie tras la răspundere penală, familia sa şi acesta să se poată bucura în continuare de produsul infracţional.

Potrivit de art. 49 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Inculpaţii au invocat, în esenţă, că infracţiunea de spălare de bani pentru care s-a dispus condamnarea nu este prevăzută de legea penală pentru că nu există infracţiunea predicat.

Prin decizia nr. 16 din 08 iunie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016, în cadrul mecanismului de unificiare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune autonomă, nefiind condiţionată de existenţa unei soluţii de condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile.

În considerentele deciziei, s-a reţinut că este evident însă că în situaţia în care nu există o condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile instanţa investită cu soluţionarea cauzei privind infracţiunea de spălare de bani nu trebuie doar să suspecteze că bunurile provin din activitate infracţională, ci să aibă certitudini în acest sens.

Înalta Curte constată că spălarea de bani este o infracţiune autonomă, nefiind necesară ca inculpatul să aibă reprezentarea în detaliu a infracţiunii predicat, răspunderea penală putând subzista şi în lipa identificării sau tragerii la răspundere penală a autorului infracţiunii predicat.

Se reţine că inculpaţii au solicitat ca instanţa să constate încetarea procesului penal, urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, nu au solicitat continuarea procesului penal, potrivit art. 18 din C. proc. pen., sens în care instanţele de fond şi apel nu au mai evaluat elementele de tipicitate ale infracţiunilor pentru care s-a dispus încetarea procesului penal, respectiv pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional şi înşelăciune, în cazul inculpatului A..

Sub acest aspect, instanţa de recurs constată că lipsa evaluării exhaustive a elementelor de tipicitate a infracţiunii predicat este consecinţa atitudinii procesuale a inculpaţilor ce au determinat instanţele de fond să dispună încetarea procesului penal.

Poziţia procesuală a inculpaţilor a determinat instanţele să dispună încetarea procesului penal fără a proceda la decelarea întrunirii elementelor constitutive pentru infracţiunea predicat. Astfel, se constată că inculpaţii critică în cadrul căii extraordinare de atac modalitatea în care s-a dispus condamnarea pentru infracţiunea de spălare a banilor, în lipsa analizei elementelor constitutive ale infracţiunii predicat, invocând, în esenţă, propria turpitudine.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că baza factuală, în modalitatea în care a fost reţinută de către Curtea de Apel Piteşti, se suprapune riguros şi eficient peste elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., de spălare a banilor, reţinute în sarcina inculpatei B..

În acest sens, se constată că instanţa de apel a evaluat apărările inculpatei cu privire la inexistenţei faptelor de spălare de bani reţinând că din discuţiile purtate cu funcţionarii unităţilor bancare în care inculpata pretindea că este titularul contului şi furnizarea unor date personale ale titularului pentru a obţine controlul asupra operaţiunilor din cont, dar şi interacţiunea cu reprezentanţii firmelor de curierat, unde în acelaşi mod inculpata susţinea că este persoana îndreptăţită să ridice cardul, constituie elemente ce subliniază din punct de vedere subiectiv că inculpata ştia că prin conduita sa sprijină nişte activităţi nelegale, de vreme ce, deşi nu erau încadraţi în muncă nici aceasta şi nici inculpatul Rusu, aveau totuşi la dispoziţie sume importante de bani. Prin urmare, cum în mod corect a constatat şi instanţa de fond, probele administrate în cauză confirmă fără echivoc ajutorul pe care inculpata B. l-a oferit inculpatului A., în controlul conturilor deschise de persoane de sex feminin şi în retragerea unor sume de bani, cunoscând provenienţa lor ilicită, în scopul de a ascunde sau disimula originea acestora.

De asemenea, s-a mai reţinut de către instanţa de apel faptul că din actul de partaj voluntar rezultă că inculpatul A. cedează toată cota parte ce i s-ar fi cuvenit, fără a fi despăgubit pentru echivalentul acesteia, în favoarea inculpatei B., asupra mai multor bunuri,

În cazul de faţă, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, este evident că ambii inculpaţi, convenind maniera de transfer integral şi gratuit al cotei părţi din bunurile inculpatului A., intenţionau să excludă o eventuală urmărire a acestor bunuri, dacă s-ar fi pus problema despăgubirii unor persoane prejudiciate de acţiunile inculpatului, ascunzând în acelaşi timp provenienţa ilicită a banilor folosiţi pentru a le achiziţiona şi pe care nu puteau oricum justifica în mod legal.

Faptul că inculpata nu a fost condamnată pentru infracţiunea de înşelăciune, reţinută doar în sarcina inculpatului A. ori pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional, întrucât s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, nu exclude existenţa infracţiunii de spălare a banilor, aceasta având un caracter autonom.

În mod judicios instanţele, evaluând probatoriul administrat, au stabilit că acţiunile inculpatei B. au constituit un ajutor oferit inculpatului A., în controlul conturilor deschise de persoane de sex feminin şi în retragerea unor sume de bani, cunoscând provenienţa lor ilicită, în scopul de a ascunde sau disimula originea acestora, precum şi modalitatea de efectuare a partajului în care s-a stabilit transferarea în mod gratuit a cotei părţi din bunurile inculpatului A., au urmărit excluderea bunurilor de la urmărire. Astfel, se constată că modalitatea în care inculpata a înţeles să acţioneze se circumscrie infracţiunii de spălare a banilor pentru care s-a dispus condamnarea.

În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor reţinută în sarcina inculpatului A. se constată că instanţa de apel a confirmat raţionamentul instanţa de fond ce evaluase apărările inculpatului cu privire la inexistenţa faptelor de spălare de bani reţinând că provenienţa bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedus din circumstanţe faptice obiective, potrivit art. 49 alin. (4), nu există niciun dubiu că inculpatul A. cunoştea că sumele de bani provin din săvârşirea de infracţiuni. Circumstanţele faptice obiective ce relevă cunoaşterea de către inculpat a provenienţei bunurilor au constat în faptul că acesta a solicitat şi obţinut, prin intermediul inculpaţilor racolatori, deschiderea de conturi în stăinătate şi în ţară, conturile deschise fiind în număr foarte mare, oferind persoanelor dispuse să deschidă conturi sume de bani cu titlu de recompensă, probele nu au relevant o necesitate obiectivă a utilizării unui număr mare de conturi, de către inculpat, acesta nu avea nicio legătură cu dobândirea unor sume de bani din conturi din străinătate.

De asemenea, inculpatul a deţinut documentele bancare, cardurile şi cartelele prepay utilizate în relaţiile cu băncile, toate acestea fiind folosite la executarea transferurilor şi retragerilor de numerar, iar menţiunile reprezentând motivul transferurilor, respective "chirie", "material construcţie", "plăţi" etc. nu corespund realităţii. Sumele de bani rulate prin conturile controlate de inculpatul A., de ordinal milioanelor de euro, induc, fără nicio urmă de îndoială, convingerea provenienţei ilegale a acestora, inculpatul nefăcând în niciun moment dovada că a obţinut în mod legal venituri.

Relevante sunt şi activităţile inculpatului de a răspunde la numerele de telefon indicate în anunţurile fictive postate online, de a purta discuţii cu potenţialele victime, oferind date tehnice despre vânzarea produselor şi prezentându-se ca fiind reprezentantul/asociatul firmei ce oferea spre vânzare utilajele agricole. Instanţa are în vedere şi întâlnirile cu inculpaţii I. şi J., ulterior momentelor în care inculpatul Rusu a retras sume de la bancomate. Concluzionând, reţinem că există suficiente elemente faptice obiective care conduc la convingerea că inculpatul A. cunoştea provenienţa ilegală a banilor transferaţi, respectiv că aceştia provin de săvârşirea unor activităţi de inducere în eroare, ce s-ar putea circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, infracţiune cu privire la care instanţa va constata intervenţia prescripţiei generale a răspunderii penale.

Prima instanţă a mai reţinut că dacă inculpaţii ar fi dorit doar intrarea în posesia banilor proveniţi din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, respectiv obţinerea produsului infracţiunii, aceştia ar fi putut retrage banii direct din conturile deschise în străinătate, în care victimele au virat preţul bunurilor vândute în mediul online. Faptul că inculpaţii au introdus în circuitul banilor şi conturile din România, în care erau transferaţi, de inculpatul K., banii intraţi în conturile din străinătate, controlate tot de el, de la aceste conturi din ţară banii fiind retraşi cash de la bancomate, justifică scopul realizării acestui circuit financiar, respectiv ascunderea adevăratei provenienţe a sumelor de bani şi îngreunarea sau chiar înlăturarea tragerii la răspundere penală a autorilor infracţiunilor predicat.

Astfel, după definitivarea procesului de inducere în eroare a victimelor ce au dorit achiziţionarea de bunuri online la preţuri avantajoase, sumele rezultate au fost trimise de persoanele vătămate, în conturile indicate în corespodenţa electronic purtată cu autorii fraudelor, deschise în Polonia, Itali, Belgia, Austria. Odată banii intraţi în aceste conturi, începe activitatea de "plasare" a banilor prin introducerea în circuitul juridic, folosindu-se în acest sens serviciul de transfer online, prima destinaţie fiind conturile deschise în România. Prin transferul banilor din conturile din străinătate în conturile din România, se realizează activitatea de "stratificare". O ultimă operaţiune presupune continuarea aceluiaşi circuit, în sensul că, după primirea în ţară a banilor, inculpatul K. proceda la ridicarea sumelor de la bancomate, chesch şi predarea lor mai departe, celorlalţi participanţi, reprezentând activităţi de "integrare" a produsului albit.

Analizând elementul material al infracţiunii de spălare de bani reţinută în sarcina inculpatului A., instanţa a reţinut că activitatea de transfer constă în operaţiunea de transmitere a drepturilor referitoare la un bun ce provine din săvârşirea unei infracţiuni, către o altă persoană, activitate ce se regăseşte în operaţiunile de plimbare a banilor online, prin transferuri online, din conturi deţinute de unele persoane, în străinătate, în conturi deţinute de alte persoane în ţară, prin aceste transferuri realizând practic transmiterea dreptului de proprietate asupra sumelor de bani între persoanele titulare ale conturilor implicate, activităţi ce se regăsesc în descrierea faptei de spălare de bani reţinută în sarcina inculaptului A., dar şi în situaţia de fapt ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză. Inculpatul s-a folosit de transferurile online convertind banii murdari în bani curaţi, realizându-se astfel, una dintre variantele infracţiunii cercetate.

În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor în modalitatea ascunderii şi disimulării adevăratei naturi a proprietăţii bunurilor mobile şi imobile deţinute împreună cu soţia sa şi menţionate în actul de partaj voluntar, prima instanţă a reţinut că cele două acte au un caracter fictiv şi au avut ca scop evident ascunderea şi disimularea adevăratei naturi a proprietăţii bunurilor şi drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din infracţiuni (art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea 656/2002), în scopul evident, ca în situaţia în care inculpatul A. urma să fie tras la răspundere penală, familia sa şi el să se poată bucura în continuare de produsul infracţional. Caracterul fictiv al actelor de divorţ şi partaj este susţinut de faptul că cei doi inculpaţi au continuat să locuiască şi să convieţuiască neîntrerupt atât înainte cât şi ulterior momentului divorţului, având o viaţă de familie normală (deplasări, concedii, comunicare permanentă, îngrijirea comună a copilului, petrecerea împreună a timpului liber prin activităţi recretive etc.), rezultând astfel că acest act de divorţ a avut un singur scop, posibilitatea încheierii actului de partaj prin care A. să cedeze în mod gratuit toate bunurile în favoarea soţiei sale.

Datele obţinute ca urmare a interceptării convorbirilor telefonice relevă pe deplin această situaţie. Infracţiunea de spălare de bani săvârşită în modalitatea prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 presupune, din perspectiva elementului material, acţiunea de ascundere sau disimulare a natruii reale a provenienţei, situării, dispoziţiei, circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor sau a drepturilor asupra acestora.

În descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpatului A., se reţine că acesta, împreună cu soţia sa, au ascuns şi disimulat adevărata natură a proprietăţi bunurilor mobile şi imobile deţinute împreună cu soţia sa şi menţionate în actul de partaj voluntar încheiat între dei doi. Este evident că banii obţinuţi de inculpatul A. şi investiţi în bunurile dobândite în timpul căsătoriei au avut o provenienţă ilegală.

Apărarea inculpatului susţinută în faţa primei instanţe prin care a precizat că a obţinut venituri ajutându-l pe socrul său în vânzarea unor produse agricole sau la edificarea unor construcţii, activităţile menţionate de inculpat, desfăşurate fără a există contracte sau alte forme legale de înregistrare, nu poate justifica obţinerea unor venituri substanţiale care să poată susţine achiziţionarea unor autoturisme de lux şi a multor imobile de lux.

Ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei sau a prprietăţii banilor presupune o intervenţie asupra situaţiei juridice, iar nu o intervenţie fizică asupra banilor, respectiv generarea, din punct de vedere juridic, a aparenţei originii licite a acestora.

Activităţile care asigură deghizarea originii ilegale a veniturilor au îmbrăcat forma convenţiilor de drept civil încheiate de cei doi inculpaţi la data de 25.03.2016, respectiv divorţ şi partaj voluntar, acte de dispunere de proprietate. Chiar dacă dobândirea întregii proprietăţi a bunurilor de către inculpata B. a fost una legală, realizându-se prin acte notariale, instanţa reţine că provenienţa sumelor cu care au fost achiziţionate aceste bunuri este ilicită, actele notariale fictive fiind întocmite tocmai pentru a ascunde şi disimula sura ilicită a acestor sume.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că baza factuală, în modalitatea în care a fost reţinută de către instanţele de fond, se suprapune riguros şi eficient peste elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., de reţinută în sarcina inculpatului A..

În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor reţinută în sarcina inculpatei C. se constată că şi în cazul acestei inculpate baza factuală, în modalitatea în care a fost reţinută de către instanţa de apel se suprapune riguros şi eficient peste elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, de spălare a banilor.

Instanţa de apel a evaluat apărările inculpatei cu privire la inexistenţei faptelor de spălare de bani evidenţiind rolul său în întreg lanţul cauzal reţinând că singura sumă justificată legal este cea de 27.750 euro, provenită din vânzarea unui apartament deţinut în cote egale de inculpaţi din care inculpata C. a constituit un depozit în valoare de 24.160 euro la L., virată apoi în data de 05.05.2016 în contul bunicii sale H., iar din acest cont în aceiaşi zi a constituirii lui, a fost achitat apartamentul din mun. Bucureşti, cu suma de 93.450 euro.

Inculpata a susţinut că a primit un împrumut de 97.000 euro de la fostul său concubin, martorul M., care a confirmat în declaraţia sa această ipoteză, totuşi, în afară de contractul de împrumut care, consfinţind un raport juridic între părţi şi ar fi putut fi o probă preconstituită, iar din acest motiv cu o oarecare doză de relativitate, această sumă de bani nu poate fi identificată în niciun alt document oficial, nu a făcut obiectul unui transfer interbancar şi nici nu a fost dovedită existenţa ei concretă la un moment dat, astfel că în mod corect prima instanţă a înlăturat declaraţia martorului M..

Dincolo însă de orice alte speculaţii, sunt incontestabile anumite aspecte pe care inculpaţii nu le-au combătut niciun moment şi anume, prezenţa în patrimoniul lor a unor bunuri, respectiv un apartament în Bucureşti şi un autoturism marca x, achiziţionate pe numele altei persoane - H., în vârstă de 67 ani, în perioada când se impută faptele de spălare de bani şi a căror valoare de peste 100.000 euro nu poate fi justificată prin câştiguri legale, şi că inculpaţii foloseau în fapt aceste bunuri,prin urmare,nu erau destinate bunicii. Din analiza conturilor numitei H., cât şi inculpatei C. deschise la L. şi N., rezultă că aceasta din urmă a depus în numerar în contul numitei H. diferenţa de sumă de la 27.750 euro la 93.450 euro, indicând că depunerea provine din economii, pe care nu avea cum să le obţină de vreme ce nu desfăşura activităţi legale producătoare de venituri. În fine, în conturile inculpatei nu este semnalată vreo plată în valoare de 19.000 euro corespunzătoare autoturismului marca x, cu număr de înmatriculare x, ceea ce presupune că a fost achiziţionat cu numerar şi aceasta fără justificare din perspectiva sursei banilor.

Tot în legătură cu originea banilor, cu relevanţă în privinţa cunoaşterii de către inculpată a preocupărilor soţului său, inculpatul I., sunt discuţiile telefonice purtate de inculpata la 14 şi 19.07.2016, cu persoane interesate de achiziţia de utilaje postate pe site-ul de vânzări O..

Şi în acest caz, cunoaşterea provenienţei ilicite a sursei de finanţare constituie un element decisiv pentru a reţine spălarea de bani şi, aşa cum a relevat prima instanţă, este importantă perspectiva că inculpaţii P. nu au desfăşurat activităţi producătoare în mod legal de venituri, şi cu toate acestea, au achiziţionat bunuri pe care, în condiţii legale nu şi le-ar fi putut permite, pe numele bunicii inculpatei, intenţia de a ascunde originea banilor din fapte de înşelăciune, fiind evidentă.

Curtea a mai constatat că instanţa de fond a analizat sursa provenienţei banilor, care au făcut obiectul infracţiunilor de spălare de bani, stabilind că provin din acţiuni de inducere în eroare a unui număr de 22 de persoane de către inculpatul I..

În acest sens, s-a constatat de către instanţele ce au soluţionat fondul cauzei că acţiunea inculpatei denotă cunoaşterea provenienţei ilicite a banilor şi implicarea acesteia în activitatea infracţională.

Faţă de aceste considerente, instanţa de recurs apreciază că faptele recurenţilor, astfel cum au fost reţinute şi descrise pe baza probatoriilor evaluate de instanţele de fond şi de apel, se circumscriu actelor de spălare a banilor.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi B., C. şi A. împotriva deciziei penale nr. 922/A din 31 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MTOIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi B., C. şi A. împotriva deciziei penale nr. 922/A din 31 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Dată

Tip

Sursă

31/08/2022

Contestaţie în anulare

Q. 21/10/2022

Cerere

Contestator - Q.

02/11/2022

Cerere

Contestator - Q.

20/03/2023

Adresă de înaintare/trimitere dosar

Curtea de Apel GALAŢI

08/05/2023

Cerere

Penitenciarul Ploieşti

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 mai 2024.