Admissibility of revision for contradictory judgments limited to negative res judicata effect in bankruptcy creditor subrogation dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the petition for revision filed by a limited liability company against a civil decision that had previously rejected its appeal, leaving the appellate ruling intact. The dispute concerned the validity of a creditors' assembly minutes in the bankruptcy liquidation proceedings of a joint-stock company, where the applicant argued that the appellate court violated the res judicata effect of a separate concurrent decision that had recognized its legal subrogation into the claims of a public finance creditor. The court held that the condition for revision was not met because the challenged decision, which dismissed the appeal without re-examining the merits on the merits (evocare a fondului), did not constitute a judgment subject to revision for contradictory rulings under the old procedural code; applying the strict interpretation of Article 322(1) and Article 322(7) of the 1865 Code of Civil Procedure in conjunction with Article 1201 of the 1864 Civil Code, the court determined that the provision only sanctions violations of the negative effect of res judicata (identical parties, cause, and object), not the positive effect of the res judicata effect, which is not applicable in this context.
Legislator headnote
AI generatedart. 15 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, art. 1596 C. civ, art. 322 pct. 7 C. proc. civ, art. 322 alin. (1) C. proc. civ, art. 1201 C. civ, art. 326 alin. (3) C. proc. civ; Admissibility of revision for contradictory judgments limited to negative res judicata effect in bankruptcy creditor subrogation dispute: The dispute concerned the validity of a creditors' assembly minutes in the bankruptcy liquidation proceedings of a joint-stock company, where the applicant argued that the appellate court violated the res judicata effect of a separate concurrent decision that had recognized its legal subrogation into the claims of a public finance creditor. The court held that the condition for revision was not met because the challenged decision, which dismissed the appeal without re-examining the merits on the merits (evocare a fondului), did not constitute a judgment subject to revision for contradictory rulings under the old procedural code; applying the strict interpretation of Article 322(1) and Article 322(7) of the 1865 Code of Civil Procedure in conjunction with Article 1201 of the 1864 Civil Code, the court determined that the provision only sanctions violations of the negative effect of res judicata (identical parties, cause, and object), not the positive effect of the res judicata effect, which is not applicable in this context.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis explicitly cited in the dispositive to effectuate the dismissal of the revision petition as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2023
Asupra cererii de revizuire de faţă, reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1772/24.09.2021, Tribunalul Specializat Cluj a admis contestaţia formulată de creditoarea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi a anulat în întregime procesul-verbal al adunării creditorilor publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 14859/09.09.2021, adoptat în cadrul procedurilor de insolvenţă a debitoarei A. S.A., prin lichidator judiciar B..
Prin încheierea din 03.08.2022, Tribunalul Specializat Cluj a îndreptat eroarea materială strecurată în dispozitivul şi considerentele sentinţei civile nr. 1772/2021, în sensul că procesul-verbal al adunării creditorilor a fost publicat în B.P.I. nr. 15256/16.09.2021, iar nu în B.P.I. nr. 14859/09.09.2021.
Împotriva acestei sentinţe civile, C. S.R.L. a declarat recurs, care a fost respins prin decizia civilă nr. 525/24.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.
Împotriva acestei decizii civile, C. S.R.L. a formulat cerere de revizuire, solicitând anularea ei şi rejudecarea recursului.
În motivare, revizuenta a susţinut, în esenţă, că decizia atacată încalcă puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 524/24.11.2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.
În acest sens, a redat un paragraf din hotărârea atacată, care evidenţiază că "Mecanismul subrogaţiei legale de care încearcă să uzeze recurenta, chiar acceptând că ar putea fi validat, ar trebui mai întâi să se materializeze în publicarea unui nou tabel definitiv consolidat actualizat pentru a putea influenţa rezultatul votului în adunarea creditorilor (...). În acest cadru factual şi juridic, critica de nelegalitate referitoare la intervenirea unei subrogaţii legale pentru plata efectuată de recurentă la data de 15.09.2021 nu reprezintă nicio utilitate în economia cauzei de faţă deoarece chiar dacă prin ipoteză ar fi validată nu ar putea fi înlăturată aplicabilitatea prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, soluţia asupra recursului nefiind influenţată de această modificare indiferent de momentul la care s-ar concluziona că a operat plata, respectiv 15 sau 16 septembrie 2021, singurul reper legal fiind dat de componenţa şi valoarea creanţelor reflectate în tabelul definitiv consolidat publicat în B.P.I. nr. 13680/16.08.2021". Totuşi, revizuenta consideră că instanţa trebuia să aibă în vedere cele statuate definitiv prin decizia civilă nr. 524/24.11.2022 prin care s-a luat act de subrogarea legală a creditorului C. S.R.L. în drepturile Administraţiei Finanţelor Publice Cluj pentru o creanţă garantată de 400.000 RON, dispunându-se rectificarea tabelului definitiv al creanţelor debitoarei A. S.A. şi înscrierea creditoarei C. S.R.L. cu o creanţă garantată în cuantum de 400.000 RON.
În opinia revizuentei, instanţa care a pronunţat decizia, a cărei retractare o solicită, a nesocotit cele stabilite prin decizia anterioară, care deja îi confirmase calitatea de subrogat în drepturile creditorului plătit; în acest context, a subliniat că celelalte motive de recurs au fost analizate pornind de la această premisă şi, întrucât este un element esenţial al raporturilor juridice, revizuenta apreciază că se impune ca întreaga hotărâre să fie anulată, iar în rejudecare să îi fie analizate toate motivele de recurs invocate.
În continuare, a redat pe larg argumentele referitoare la aplicabilitatea exclusivă a art. 1596 C. civ. şi momentul la care intervine, de drept, subrogaţia legală; potrivit revizuentei, aceasta s-a realizat în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală, respectiv art. 163 alin. (9) şi (11), context în care au fost abordate aspecte legate de data la care se consideră făcută plata şi care se analizează din perspectiva C. civ.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
La 10.02.2023, intimatele D.R.F.P. Cluj-Napoca, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj şi B., în calitate de lichidator judiciar al A. S.A. au depus la dosar întâmpinări, invocând excepţia inadmisibilităţii revizuirii.
Prin decizia civilă nr. 81/27.03.2023, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe rolul căreia a fost înregistrată la data de 10.04.2023.
Examinând cererea de revizuire, Înalta Curte reţine următoarele:
Prevalându-se de motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta susţine că decizia atacată, nr. 525/24.11.2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, contravine puterii de lucru judecat a deciziei civile nr. 524/24.11.2022, pronunţată de aceeaşi instanţă; aceasta argumentează că prin cea de-a doua hotărâre, instanţa a nesocotit statuările din prima hotărâre, care stabilise deja calitatea sa de subrogat în drepturile creditorului plătit, astfel că celelalte motive de recurs au fost analizate pornind de la această premisă; totodată, în cadrul dezbaterilor, a evidenţiat încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, menţionând că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate pentru revizuire.
Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Prin dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus o condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a putea promova calea extraordinară de atac a revizuirii. Astfel, revizuirea unei hotărâri date de o instanţă de recurs se poate cere atunci când aceasta evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în faza de judecată anterioară, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze, urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii decât cea dată până la acel moment. Hotărârile instanţelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanţele admit recursul şi, rejudecând cauza dedusă judecăţii, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins.
Înalta Curte constată că această condiţie nu este îndeplinită în cauză, câtă vreme, în speţă, hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire nu a evocat fondul cauzei.
Astfel, prin decizia civilă nr. 525/24.11.2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2013, a fost respins recursul declarat de C. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1772/24.09.2021 a Tribunalului Specializat Cluj.
Având în vedere modalitatea în care revizuenta şi-a expus argumentele în motivarea cererii, Înalta Curte reţine că aceasta porneşte de la o premisă greşită, considerând că dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. din 1865 ar permite formularea căii extraordinare de atac a revizuirii din perspectiva nesocotirii efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.
Întrucât art. 322 pct. 7 C. proc. civ. din 1865 face referire la revizuirea pentru existenţa de hotărâri potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, pentru a stabili domeniului de aplicare a acestui text, este necesar să fie coroborat cu prevederile art. 1201 C. civ. din 1864, care determină conţinutul şi efectele autorităţii de lucru judecat.
Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ. din 1865, are o reglementare mai restrânsă decât cea prevăzută în noul C. proc. civ. - art. 509 alin. (1) pct. 8 -, sancţionând doar situaţiile în care o hotărâre judecătorească nesocoteşte efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, în condiţiile identităţii de părţi, cauză, obiect, fără a include şi efectul pozitiv, formă de manifestare a lucrului judecat recunoscută prin art. 431 alin. (2) din noul C. proc. civ., neaplicabil prezentului litigiu.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., urmează să respingă ca inadmisibilă cererea de revizuire, situaţie în raport cu care analizarea altor condiţii specifice, reglementate de cazul de revizuire invocat, devine inutilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 525/24.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii D., E., F. S.R.L., G. (moştenitor al lui H. şi I.), J., Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, K. (moştenitoarea lui L.), M., N. (moştenitoarea lui H. şi I.), O., A. S.A., prin lichidator judiciar B., P. (moştenitoarea lui Q.), R. (moştenitoarea lui Q.), S., Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj, prin Administraţia Finanţelor Publice Cluj, T. şi U. (moştenitoarea lui L.).
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2023.