Adverse possession of 440 sqm upheld; municipality's cassation appeal rejected as unfounded.

Şedinţa publică din data de 28 martie 2024

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 10 noiembrie 2016 pe rolul Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, fiind declinată ulterior competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Primăria Sectorului 3 Bucureşti şi B., constatarea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra imobilului situat în Bucureşti, str. x, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, precum şi înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului menţionat.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal

Prin sentinţa civilă nr. 600 din 28 martie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Primăria Sectorului 3 Bucureşti şi B..

Împotriva sentinţei civile nr. 600 din 28 martie 2018, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 20 iunie 2018, reclamantul A. a formulat apel, solicitând schimbarea sentinţei, în sensul admiterii cererii, constatării dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenului în suprafaţă de 738 mp, situat în Bucureşti, str. x, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, şi înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Prin decizia nr. 553A din 7 aprilie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 600 din 28 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Primăria Sectorului 3 Bucureşti şi B..

A schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că a admis în parte acţiunea.

A constatat că reclamantul a dobândit, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 440 mp, situat în Bucureşti, str. x, identificat prin punctele de contur 4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-19-20-4 în Planul de amplasament şi delimitare a imobilului, ce constituie Anexa 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, geodezie şi cadastru, întocmit de expertul judiciar C..

A respins în rest acţiunea ca nefondată.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 553A din 7 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pârâta Primăria Sectorului 3 Bucureşti a declarat recurs.

5. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 20 iunie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 5.

6. Motivele de recurs

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-pârâtă Primăria Sectorului 3 Bucureşti a arătat că decizia recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În mod greşit instanţa a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, având în vedere că Primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă, fără a avea însă personalitate juridică şi capacitate procesuală, conform art. 5 lit. h), art. 96 alin. (1) şi art. 109 alin. (1) din Codul administrativ. Solicită admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

A doua critică din recurs face referire la faptul că în mod greşit a respins instanţa de fond excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, având în vedere că nu există identitate între persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii şi pârâtă, astfel încât solicită admiterea excepţie şi respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Nu au fost identificate motive de recurs de ordine publică.

7. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi respingerea recursului ca nefondat.

8. Procedura de filtru

Prin rezoluţia din 17 iulie 2023 s-a dispus comunicarea recursului către intimaţi, cu menţiunea că au obligaţia de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la comunicare.

Prin raportul întocmit în cauză, s-a reţinut că hotărârea recurată este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, recursul este declarat în termenul prevăzut de lege, deşi a fost încunoştinţată că are obligaţia de a depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 100 RON, recurenta-pârâtă Primăria Sectorului 3 Bucureşti nu a depus la dosar dovada plăţii taxei de timbru în cuantumul indicat de instanţă, astfel încât urma a se aprecia, cu prioritate, asupra excepţiei netimbrării recursului. În ceea ce priveşte criticile prezentate în cererea de recurs, urma a se aprecia măsura în care devin incidente dispoziţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că, deşi a invocat în faţa primei instanţe excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pârâta nu a declarat apel împotriva sentinţei pronunţate de tribunal.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2024, completul de filtru a admis, în principiu, recursul declarat de pârâta Primăria Sector 3 prin primar împotriva deciziei civile nr. 553A din 7 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

A fixat termen la 19 martie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor în vederea soluţionării recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte reţine că în condiţiile în care recurenta-pârâtă Primăria Sectorului 3 Bucureşti a criticat decizia recurată ca fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. motivat de faptul că în mod greşit instanţa a respins excepţiile lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, Înalta Curte, având în vedere că, în esenţă, criticile recurentei privesc soluţionarea greşită a celor două excepţii, retine că motivele de recurs pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care prevăd că se poate solicita casarea unei hotărâri când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularităţi de ordin procedural care sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ.

Potrivit art. 174 C. proc. civ.:

"(1) Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat".

Prin urmare, nulitatea reprezintă principala sancţiune ce se răsfrânge asupra actelor de procedură care au fost aduse la îndeplinire cu nesocotirea dispoziţiilor legale.

În ipoteza nerespectării regulilor de procedură, nerespectare ce atrage sancţiunea nulităţii, se pot include mai multe neregularităţi de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părţi, nesemnarea cererii reconvenţionale, nesocotirea principiilor publicităţii, oralităţii, contradictorialităţii, disponibilităţii, etc.

Prin urmare dispoziţiile art. 174 alin. (1) C. proc. civ. ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură, rezulta ca textul vizează o singură ipoteza de nulitate: încălcarea formelor procedurale.

Raportând cele expuse la litigiul pendinte, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu prevederile art. 477 alin. (1) C. proc. civ., "instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată".

Regula tantum devolutum quantum apellatum este o expresie a principiului disponibilităţii, prevăzut de art. 9 C. proc. civ., astfel că, deşi apelul este o cale de atac devolutivă, totuşi instanţa de apel este ţinută a proceda la examinarea cauzei în limita criticilor formulate prin cererea de apel, reluând judecata asupra fondului, dar nu asupra tuturor problemelor de fapt şi de drept care au fost invocate în faţa primei instanţe sau care ar putea fi invocate în cauză, ci doar cu privire la acelea criticate de către părţile care au declarat apel.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă Primăria Sector 3 prin primar nu a formulat apel împotriva sentinţei civile nr. 600 din 28 martie 2018, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 20 iunie 2018.

Conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ., obiectul recursului îl reprezintă hotărârea pronunţată în etapa procesuală a apelului, fiind o cale de atac "subsecventă", în sensul că nu poate fi exercitat omisso medio.

Or, cât timp prin hotărârea atacată nu s-a analizat un motiv de nelegalitate, din cauză că nu a fost invocat, rezultă că acel motiv nu poate face obiectul recursului.

Instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, ori partea nu a adus nicio critică, în apel, sub acest aspect, astfel că nu se poate analiza acel aspect omisso medio, direct, în recurs.

Aceasta întrucât instanţa de apel este limitată la cererea de apel iar instanţa de recurs este limitată la rândul ei de cele asupra căreia a statuat instanţa de apel.

Cât timp recursul poate fi exercitat împotriva hotărârilor date în apel, iar instanţa de apel nu a fost învestită cu analiza unui anumit aspect, acel aspect nu poate fi dedus verificării pentru prima oară înaintea instanţei de recurs.

Regula potrivit căreia recursul nu poate fi exercitat omisso medio se aplică nu numai în situaţia în care partea nemulţumită de soluţia adoptată în primă instanţă nu a declarat apel, ci şi în cazul în care sentinţa a fost apelată, însă numai parţial, pentru alte motive decât cele invocate în recurs.

În aceste condiţii, neinvocând critici în calea devolutivă de atac cu privire la cele două excepţii, şi anume excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Sectorului 3 Bucureşti şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, recurenta-pârâtă nu poate învedera direct în recurs aspecte privind nelegalitatea soluţiei pronunţate de instanţa de fond sub acest aspect, astfel încât aceste două motive de recurs sunt nefondate, deoarece au fost invocate direct în prezenta fază procesuală, şi nu pot face obiectul analizei instanţei de control judiciar.

Din perspectiva tuturor acestor elemente enunţate care se contrapun argumentelor invocate de recurentă în cererea de recurs, instanţa de recurs apreciază că în cauză nu este incident motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. invocat de către recurenta-pârâtă, astfel că, pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul promovat, reţinând că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre judecătorească legală, motivele de recurs invocate nefiind fondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat pârâta Primăria Sector 3 prin primar împotriva deciziei civile nr. 553A din 7 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 martie 2024.