Revision for contradiction of decisions inadmissible where challenge restates illegality claims against distinct rulings.

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, sub nr. x/2015, la data de 26 iunie 2015, reclamanta A., în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei, a solicitat pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare între pârât, în calitate de vânzător, şi reclamantă, în calitate de cumpărător, pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra locuinţei din Bucureşti, str. x, tronson I, sector. 3.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 10351 din 4 iulie 2016 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, ca neîntemeiată.

3. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia civilă nr. 648A din 20 februarie 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta - reclamantă A., împotriva sentinţei civile nr. 10351 din 4 iulie 2016 pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul - pârât Ministerul Justiţiei.

4. Hotărârea instanţei de recurs

Prin încheierea din 25 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) şi art. 246 alin. (1) din C. proc. civ.. Prin decizia nr. 554 din 14 septembrie 2019, Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, întrucât constituţionalitatea dispoziţiilor legale a mai fost analizată.

Prin decizia civilă nr. 310 din 11 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins, ca nefondată, excepţia inadmisibilităţii, invocată de recurentă, cu privire la cererea intimatului de respingere, ca inadmisibil, a recursului; s-a respins, ca rămasă fără obiect, excepţia de neobligativitate a deciziei nr. 52/2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; s-a respins cererea de repunere în termenul de declarare a recursului formulată de reclamantă, ca nefondată. S-a respins, ca tardiv, recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 648A din 20 februarie 2017 şi împotriva încheierii de şedinţă din data de 10 aprilie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatul - pârât Ministerul Justiţiei. S-a respins, ca nefondată, cererea formulată de recurentă, cu privire la restituirea diferenţei de taxă judiciară de timbru.

5. Hotărârea pronunţată în revizuire

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2022, la data de 27 septembrie 2022, A. a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei, revizuirea deciziei civile nr. 310/2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2015.

Prin decizia civilă nr. 432R din 11 mai 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respinsă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 310/2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de revizuenta A., în contradictoriu cu intimatul Ministerul Justiţiei, ca inadmisibilă.

6. Cererea de revizuire

Împotriva deciziei civile nr. 432R din 11 mai 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamanta A. a formulat o cerere de revizuire, invocând incidenţa motivului reglementat de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prioritar, a arătat că cererea de revizuire este formulată în termenul de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. Decizia i-a fost comunicată la data de 16 mai 2023, a formulat cererea la data de 7 iunie 2023, respectând, astfel, termenul legal.

De asemenea, a învederat că cererea de revizuire este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în considerarea dispoziţiilor art. 510 alin. (2) din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte admisibilitatea căii extraordinare de atac, revizuenta a arătat că sunt îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 509 alin. (2) din actul normativ menţionat. Prin decizia supusă revizuirii s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 310 din 11 aprilie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, care nu evocă fondul. În ambele litigii sunt aceleaşi părţi, iar hotărârea, ce face obiect al prezentei cereri, este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea pronunţată în recurs.

Referitor la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a arătat că decizia nr. 432 R din 11 mai 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă este potrivnică şi încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârii din data de 25 octombrie 2018, definitivă, a aceleiaşi instanţe.

Revizuenta a menţionat că, la data de 27 aprilie 2023, instanţa a rămas în pronunţare asupra cererii anterioare de revizuire, fără a lăsa cauza la a doua strigare, faţă de lipsa părţilor, şi fără a se pronunţa asupra cererii de repunere pe rol.

De asemenea, a respins acea cerere de revizuire, ca inadmisibilă, fără să pună o astfel de situaţie în discuţia părţilor. Legătura cu cauza era o condiţie de admisibilitate a sesizării Curţii Constituţionale pe care instanţa a sesizat-o din moment ce a dispus, prin încheierea din data de 25 octombrie 2018, sesizarea acesteia.

Prin urmare, decizia nr. 432R/2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă este potrivnică şi încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii din data de 25 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În sprijinul afirmaţiilor sale a adus un argument de practică judiciară, reprezentat de decizia nr. 62 din 27 septembrie 2021 publicată în Monitorul Oficial nr. 1072 din 9 noiembrie 2021 în care sunt reţinute condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se invoca efectul pozitiv al lucrului judecat. Or, acele cerinţe sunt întrunite şi în prezenta speţă.

Faţă de motivele expuse, revizuenta a solicitat admiterea cererii sale, anularea deciziei civile nr. 432R/2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi trimiterea cauzei, spre rejudecare.

La data de 16 iunie 2023, revizuenta a depus o completare a motivelor care stau la baza cererii sale de revizuire a deciziei nr. 432R/2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

În cuprinsul acesteia a invocat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat şi a jurisprudenţei CJUE privind dreptul la protecţia jurisdicţională efectivă şi dreptul la un proces echitabil, pe care decizia supusă revizuirii le-a încălcat, respectiv Hotărârea din 24 octombrie 2018, Hotărârea din 11 septembrie 2019 în C-676/17, Hotărârea din 29 iulie 2019 în C-620/17, Hotărârea din 6 martie 2018 în C-284/16, Hotărârea din 5 noiembrie 2019 în C 192/18, Hotărârea din 22 decembrie 2010 în C 279/09, Hotărârea din 27 februarie 2018 în C64/16, din care a citat paragrafele pe care le consideră relevante.

A apreciat că, prin decizia supusă revizuirii, s-a încălcat dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă a drepturilor conferite justiţiabililor de dreptul Uniunii Europene, garantat de art. 19 alin. (1) al doilea paragraf din Tratatul UE, fiind lipsită de dreptul la un proces echitabil.

Revizuenta a solicitat admiterea demersului său şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti.

7. Apărări formulate în cauză

Deşi legal citat, intimatul Ministerul Justiţiei nu a depus întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire formulate de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 432 R din 11 mai 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte reţine următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea acesteia şi la situaţiile pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi extraordinare de atac se analizează, prioritar, condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei.

Înalta Curte constată că procesul în legătură cu care a fost formulată cererea de revizuire dedusă judecăţii a început la data de 26 iunie 2015, dată la care cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Potrivit art. 24 din C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 din acelaşi act normativ, hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Prin urmare, un efect important al cererii de chemare în judecată constă în fixarea legii aplicabile întregii faze a judecăţii, atât în primă instanţă cât şi în căile de atac, fie ele de reformare ori de retractare.

Faţă de data învestirii instanţei de judecată, precum şi faţă de faptul că hotărârea, a cărei autoritate de lucru judecat se susţine a fi încălcată, a fost pronunţată la data de 25 octombrie 2018, în cauză se aplică dispoziţiile C. proc. civ. anterioare modificării sale prin Legea nr. 310 din 17 decembrie 2018.

Înalta Curte constată că, la data de 7 iunie 2023, în termenul legal, revizuenta a formulat cererea de revizuire a deciziei civile nr. 432R din 11 mai 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă. Ulterior, la data de 16 iunie 2023, a depus un supliment de motivare, care, însă, nu va fi avut în vedere, fiind formulat cu încălcarea dispoziţiilor art. 511 alin. (4) din C. proc. civ. potrivit cu care "Revizuirea se motivează prin însăşi cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancţiunea nulităţii".

De asemenea, Înalta Curte reţine că fundamentul juridic al cererii de revizuire formulate de revizuenta A. este reprezentat de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură.

Invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive; hotărârile să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei.

În cauza pendinte, cerinţele menţionate nu sunt întrunite cumulativ.

Astfel, se constată că hotărârile judecătoreşti invocate de revizuentă nu sunt contradictorii.

Revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă, se îndreaptă împotriva soluţiei cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepţia actuală a C. proc. civ., se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 din acelaşi act normativ, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorităţii de lucru judecat nu poate viza decât soluţia pronunţată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăţi existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuţie.

Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că "considerentele decizorii, prin care a fost soluţionată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existenţa unei alte căi procedurale puse la îndemâna părţii interesate încă din timpul soluţionării celui de-al doilea proces, şi anume posibilitatea acesteia de a invoca excepţia autorităţii de lucru judecat cu referire la soluţia dată privind aceeaşi chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă." (Decizia nr. 441 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 877 din 28 septembrie 2023, par. 22)

Prin urmare, contradictorialitatea se raportează la dispozitivul hotărârilor apreciate a fi potrivnice.

Or, în cauză, prin cererea de revizuire cu care a învestit instanţa de judecată, A. a susţinut că decizia civilă nr. 432R din 11 mai 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă este potrivnică încheierii din data de 25 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Prin decizia civilă nr. 432R din 11 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a fost soluţionată cererea de revizuire a deciziei civile nr. 310/2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2015, formulată de revizuenta A., în contradictoriu cu intimatul Ministerul Justiţiei, fiind respinsă ca inadmisibilă.

Prin încheierea din 25 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) şi art. 246 alin. (1) din C. proc. civ.

Aşadar, cele două hotărâri vizează cereri cu obiect distinct, fiind pronunţate soluţii diferite referitoare la instituţii juridice diferite, ceea ce exclude contradictorialitatea susţinută de revizuentă.

De altfel, trebuie remarcat în acaest context că revizuienta porneşte de la o premisă greşită, aceea a identităţii dintre cerinţa legăturii cu cauza, impusă de dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, şi cerinţa legăturii cu soluţia pronunţată în cauză, prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ.. Distincţia este importantă întrucât excepţia de neconstituţionalitate a vizat texte de lege referitoare la dezlegarea unor probleme de drept de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar soluţia la care s-a oprit instanţa de recurs a fost aceea de respingere a căii extraordinare de atac, ca fiind tardiv formulată. Prin urmare, cele două aspecte apreciate ca fiind potrivnice vizează două instituţii juridice diferite, împrejurare care exclude contradictorialitatea susţinută, cum deja s-a arătat.

În al doilea rând, Înalta Curte constată că cele două hotărâri invocate ca fiind contradictorii au fost pronunţate în cadrul aceluiaşi litigiu.

Astfel, deşi excepţia de neconstituţionalitate prezintă particularităţi semnificative, ea se încadrează în categoria excepţiilor procesuale şi reprezintă, deci, un mijloc procedural prin care, în condiţiile legii, partea interesată, procurorul sau instanţa, din oficiu, invocă, în cadrul procesului şi fără a pune în discuţie fondul dreptului, neconformitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă cu Legea fundamentală.

Sesizarea Curţii este subsecventă efectuării controlului privind îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei realizat de către instanţa judecătorească sau de arbitraj comercial, care are rolul de prim filtru în cadrul etapei judecătoreşti a procedurii soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate.

Excepţia de neconstituţionalitate reprezintă deci un incident procedural prin intermediul căruia autorul solicită instanţei judecătoreşti sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate.

În speţă, prin încheierea din data de 25 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a soluţionat acest incident procedural şi a constatat că sunt îndeplinite cerinţele legale referitoare la admisibilitate, sesizând Curtea Constituţională.

A doua hotărâre judecătorească vizată, decizia civilă nr. 432R din 11 mai 2023 a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în cadrul aceluiaşi proces, dar într-un alt stadiu procesual, ca urmare a formulării unei cereri de revizuire.

Suplimentar, Înalta Curte constată că aspectele invocate, pe larg, prin cererea de revizuire, reluate din cererea de revizuire anterioară, îmbracă în realitate caracterul unor critici de nelegalitate, prin care se urmăreşte reformarea unei hotărâri judecătoreşti intrată în puterea lucrului judecat, nu pe motiv că ar fi fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat, ci, dimpotrivă, prin înfrângerea acestui principiu, anume sub motiv că judecata ar fi fost greşită.

Or, instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate considerate a fi potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "securitatea juridică implică respectul pentru principiul res iudicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei probleme nu este un temei pentru reexaminare." (a se vedea Ryabyk împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, par. 52, CEDO 2003-IX, în Hotărârea Mitrea împotriva României, par. 24, publicată în M.Of. nr. 455/21.12.2010).

În consecinţă, cererea de revizuire nu îndeplineşte cerinţele de admisibilitate prevăzute de lege.

Contrar susţinerilor revizuentei, accesul liber la justiţie nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătoreşti - judecătorii, tribunale, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - şi nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestaţie în anulare, revizuire. Nicio dispoziţie cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicţie, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituţie, căile de atac pot fi exercitate în condiţiile legii. De asemenea, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiţie nu este absolut; acesta poate presupune restricţii, care sunt admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat, iar statele se bucură de o anumită marjă de apreciere în acest sens.

În consecinţă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 432 R din 11 mai 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV -a civilă, în dosarul nr. x/2022, va fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 432 R din 11 mai 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV -a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.

Pronunţată astăzi, 14 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.