Competence for international judicial assistance to obtain bank records: location of requested entity versus defendant’s domicile under the Hague Evidence Convention
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by establishing the territorial competence of the Cluj-Napoca District Court to handle the international judicial assistance request, effectively overruling the prior declinations by the Bucharest District Courts (Sectors 1 and 3) that had incorrectly relied on the defendant's domicile. The dispute arose from a letter rogatory issued by a Turkish court via the Ministry of Justice, requesting the disclosure of banking information for a specific defendant regarding accounts held at a financial institution with its headquarters in Cluj-Napoca; the core legal issue was whether competence lay with the court of the defendant's domicile or the court of the entity's location where the judicial act (obtaining bank records) must be executed. Citing Article 2 and Article 6 of the 1970 Hague Convention on the Taking of Evidence Abroad in Civil or Commercial Matters, as well as Articles 24 and 25 of Romanian Law No. 189/2003, the Court held that the decisive factor for territorial competence is the location where the requested judicial act is to be performed—in this case, the headquarters of the banking entity—and that the defendant's personal domicile is irrelevant, thereby ordering the case to be transferred to the Cluj-Napoca District Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 24 din Legea nr. 189/2993, art. 1072 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 24 din Legea nr. 189/2003, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ; Competence for international judicial assistance to obtain bank records: location of requested entity versus defendant’s domicile under the Hague Evidence Convention: The dispute arose from a letter rogatory issued by a Turkish court via the Ministry of Justice, requesting the disclosure of banking information for a specific defendant regarding accounts held at a financial institution with its headquarters in Cluj-Napoca; the core legal issue was whether competence lay with the court of the defendant's domicile or the court of the entity's location where the judicial act (obtaining bank records) must be executed. Citing Article 2 and Article 6 of the 1970 Hague Convention on the Taking of Evidence Abroad in Civil or Commercial Matters, as well as Articles 24 and 25 of Romanian Law No. 189/2003, the Court held that the decisive factor for territorial competence is the location where the requested judicial act is to be performed—in this case, the headquarters of the banking entity—and that the defendant's personal domicile is irrelevant, thereby ordering the case to be transferred to the Cluj-Napoca District Court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedEstablishes the procedural basis for the High Court to resolve the negative conflict of jurisdiction between the district courts.
Defines the scope of the High Court's powers to determine which court is competent to resolve the case.
Full text
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti la 06.12.2023 sub nr. x/2023, petentul Ministerul Justiţiei a înaintat adresa nr. x/22.11.2023, emisă de instanţa din Turcia prin intermediul comisiei rogatorii internaţionale, prin care se solicită comunicarea unor informaţii bancare cu privire la pârâtul A. pentru toate conturile deschise la B. către instanţa competentă din Turcia.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Convenţiei de la Haga din 18 martie 1970.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinta civilă nr. 1282/2024 din 06 martie 2024, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis exceptia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti reţinând, în esenţă, că în raport de prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. şi având în vedere că potrivit referatului nr. x/20.12.2023, din baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, domiciliul actual al pârâtului A. este în Bucureşti, competenţa aparţine acestei instanţe.
Prin sentinţa civilă nr. 7223/2024 din 25 iunie 2024, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, reţinând că, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 2970, coroborat cu dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 189/2993 şi având în vedere că obiectul comisiei rogatorii vizează obţinerea de probe cu privire la transmiterea unor extrase de cont ale pârâtului A. pentru toate conturile deţinute de acesta la pârâta B. pe o perioadă de 3 ani retroactiv, de la 01.02.2023, competenţa aparţine Judecătoriei Cluj- Napoca, ca instanţă în circumscripţia căreia se află sediul entităţii care urmează să furnizeze informaţiile solicitate.
Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentinţa civilă nr. 3837/C/2023 din 25 iulie 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect comisie rogatorie internaţională, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, şi constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, a suspendat soluţionarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului spre soluţionarea conflictului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut incidenţa în cauză a prevederilor art. 1072 din C. proc. civ. şi faţă de împrejurarea că actul solicitat a fi efectuat nu este dependent de identificarea razei teritoriale unde urmează a se efectua actul judiciar solicitat, a constatat incidentă competenţa reziduală a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin Legea nr. 175/2003, România a aderat la Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970.
Conform art. 2 din Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970 "Fiecare stat contractant desemnează o autoritate centrală care îşi asumă sarcina de a primi comisiile rogatorii emanând de la o autoritate judiciară a unui alt stat contractant şi de a le transmite autorităţii competente în scopul executării. Autoritatea centrală este organizată potrivit normelor prevăzute de statul solicitat.", iar potrivit art. 6 din aceeaşi convenţie "În caz de necompetenţă a autorităţii solicitate, comisia rogatorie este transmisă din oficiu şi fără întârziere autorităţii judiciare competente a aceluiaşi stat, în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia acestuia."
Totodată potrivit art. 24 din Legea nr. 189/2003 "(1)Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală competentă să primească cererile de comisii rogatorii prezentate de autorităţile judiciare din străinătate. (2) Ministerul Justiţiei transmite cererile de comisii rogatorii judecătoriei în a cărei rază teritorială urmează a se efectua actul judiciar solicitat.", iar conform art. 25 din acelaşi act normative "(1)Autoritatea judiciară solicitată execută comisia rogatorie conform regulilor de procedură din legea română; totuşi se va lua în considerare, la cererea autorităţii judiciare solicitante, folosirea unei proceduri speciale, cu condiţia ca aceasta să nu contravină legislaţiei române. (2) Dacă comisia rogatorie este transmisă unei autorităţi judiciare necompetente, aceasta o trimite, din oficiu, autorităţii competente, notificând Ministerului Justiţiei această împrejurare. (3) Instanţa română va informa autoritatea judiciară solicitantă asupra datei şi locului efectuării comisiei rogatorii, putând permite, la cerere, participarea magistraţilor străini."
Instanţa constată că la 06.12.2023, Ministerul Justiţie a înaintat Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti cererea formulată de autoriăţile competente din Turcia având ca obiect asistenţă judiciară internaţională prin care s-a solicitat transmiterea unor date bancare ale pârâtului A. pentru toate conturile bancare deschise la B. către instanţa competentă din Turcia.
Înalta Curte reţine că aceste informaţii urmează să fie furnizate de către pârâta B. al cărei sediu se află în Calea x, judeţul Cluj, Municipiul Cluj Napoca, aşa cum reiese din referatul întocmit ca urmare a interogării de către instanţă a bazei de date RECOM, aflat în circumscripţia Judecătoriei Cluj Napoca.
Prin urmare, se constată că actul judiciar urmează a fi efectuat în circumscripţia Judecătoriei Cluj Napoca, acesteia revenindu-i, aşadar, competenţa teritorială în soluţionarea cererii de comisie rogatorie internaţională.
Înalta Curte reţine că nu prezintă relevanţă în cazul cererii de comisie rogatorie domiciliul pârâtului A. cu privire la care se solicită informaţiile întrucât actul judiciar este reprezentat de obţinerea unor informaţii ce urmează a fi transmise de către B. al cărui sediu este situat în Cluj Napoca, astfel cum s-a arătat anterior.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu pârâţii A. şi B., având ca obiect "comisie rogatorie internaţională." în favoarea favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2024.