Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2114/2024 AI generated

Territorial jurisdiction for forced execution when creditor and debtor are domiciled abroad: primacy of bailiff’s office location over creditor’s elected procedural address under Art. 651(1) CPC

Case Number Decizia nr. 2114/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative jurisdictional conflict by assigning jurisdiction to the Constanta Court, overriding the declinations of both the Mangalia and Targoviste Courts. The dispute arose from a request to authorize forced execution based on a credit contract, where neither the creditor nor the debtor had their domicile or seat in Romania; the Mangalia Court initially declined jurisdiction citing the debtor's foreign address, while the Targoviste Court declined arguing that no party was resident in Romania and thus the court of the bailiff's office had jurisdiction, incorrectly identifying Targoviste as the relevant location. Applying Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, the High Court established that when both the debtor and creditor are domiciled or seated abroad, jurisdiction falls exclusively to the court in whose territory the office of the bailiff appointed by the creditor is located. The Court explicitly ruled that the creditor's elected procedural address in Targoviste is irrelevant for determining territorial competence under these specific statutory conditions, thereby confirming that the Constanta Court, where the bailiff's office is situated, is the competent instance to handle the execution proceedings.

Legislator headnote

AI generated

art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Territorial jurisdiction for forced execution when creditor and debtor are domiciled abroad: primacy of bailiff’s office location over creditor’s elected procedural address under Art. 651(1) CPC: Întrucât în cauză nici creditorul B., dar nici debitoarea C. nu au sediul/domiciliul pe teritoriul României, devin incidente dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza a III a, potrivit cărora în asemenea situaţii competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction domicile abroad article of civil procedure assigned competence debt enforcement venue

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 9 octombrie 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia la data de 16.05.2024, petentul Executor Judecătoresc A., s-a solicitat, la cererea creditorului B., încuviinţarea executării silite a debitorului C., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/22.10.2008, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, cu cheltuieli de executare, în dosarul de executare silită nr. x/2024.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin încheierea nr. 1980/23.05.2024, Judecătoria Mangalia a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte.

A reţinut instanţa că, având în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. şi faţă de împrejurarea că la data sesizării organului de executare debitorul nu mai avea domiciliul în România, instanţa de executare nu este Judecătoria Mangalia, ci Judecătoria Târgovişte, în circumscripţia căreia se află sediul creditoarei.

Prin sentinţa nr. 2652/14.06.2024, Judecătoria Târgovişte a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Mangalia, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că, întrucât nici sediul societăţii creditoare (B.) şi nici domiciliul debitoarei nu se află pe teritoriul României, în cauză instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul biroului executorului judecătoresc, în speţă Judecătoria Mangalia.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, pentru următoarele argumente:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie solicitarea petentului Executor Judecătoresc A., de încuviinţare a executării silite împotriva debitoarei C., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/22.10.2008, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, adică a recuperării creanţelor pe care creditorul B. le are împotriva acesteia.

Potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ. "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Textul legal sus citat instituie o competenţă în care prioritatea este acordată, succesiv, instanţei în circumscripţia căreia se regăseşte sediul/domiciliul debitorului, creditorului, iar în ultimul rând al biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor.

Cererea de încuviinţare a executării silite obiect al prezentei cauze este formulată de către petentul Executor Judecătoresc A. pentru creditorul din cadrul executării silite, respectiv B., cu sediul în D., Triq Santandrija, Malta, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la E. S.R.L., cu sediul în Municipiul Târgovişte, Bulevardul x, judeţul Dâmboviţa.

Întrucât în cauză nici creditorul B., dar nici debitoarea C. nu au sediul/domiciliul pe teritoriul României, devin incidente dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza a III a, potrivit cărora în asemenea situaţii competenţa aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc.

Cum în cauză, sediul biroului executorului judecătoresc se află în municipiul Constanţa, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Constanţa, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe, potrivit considerentelor anterior arătate.

Faptul că sediul procesual ales al creditorului se află la E. S.R.L., în municipiul Târgovişte, Bulevardul x, judeţul Dâmboviţa, nu are relevanţă în ce priveşte competenţa astfel cum este instituită de art. 650 alin. (1) teza a III a C. proc. civ., întrucât o astfel de alegere reprezintă un mijloc prin care partea a înţeles să-şi exercite drepturile procedurale în proces, iar nu o împrejurare care să determine o anumită competenţă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.