Late and unreasoned appeal against peremption declaration of prior appeal

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2024

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin decizia civilă nr. 277/2023 din 25 aprilie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a fost constatat perimat recursul formulat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei civile nr. 743 din 16 mai 2022 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

1. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 31 mai 2023 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .

Prin cererea de recurs, recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, pentru motivele invocate în faţa instanţelor de fond.

Înalta Curte a stabilit termen de judecată la data 31 ianuarie 2024, în vederea soluţionării recursului, când a rămas în pronunţare asupra excepţiilor decăderii din dreptul de a exercita calea de atac şi a nulităţii recursului pentru nemotivare, invocate din oficiu.

2. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul, în raport de excepţiile decăderii din dreptul de a exercita calea de atac şi a nulităţii recursului pentru nemotivare, invocate din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere şi prevederile art. 499 din acelaşi cod, Înalta Curte reţine următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia decăderii din dreptul de a exercita calea de atac, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, cererea de recurs fiind tardiv formulată, în raport cu dispoziţiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispoziţiilor mai sus menţionate, hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.

Calculul termenelor procedurale este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiaşi articol, se prevede expres că, atunci când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua când acesta se împlineşte.

În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia nr. 277/2023 din 25 aprilie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă a fost pronunţată la data de 25 aprilie 2023, dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., referitor la calculul termenelor procedurale stabilite pe zile, în cauză, termenul de recurs s-a împlinit la data de 02 mai 2023.

Înalta Curte constată că cererea de recurs a fost depusă la Curtea de Apel Craiova, la data de 03 mai 2023, astfel cum rezultă din ştampila poştei aflată pe plic, la dosarul de recurs.

Având în vedere dispoziţiile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., menţionate anterior, referitoare la termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea, Înalta Curte reţine că recursul declarat în cauză a fost formulat cu depăşirea termenului legal.

Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Cum articolul invocat prevede sancţiunea procedurală a nulităţii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege, rezultă că, în cauză, este incidentă această sancţiune.

De altfel, Înalta Curte reţine şi împrejurarea că cererea de recurs este nulă, recurentul-pârât neformulând critici de nelegalitate împotriva deciziei atacate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Art. 487 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".

Aşadar, motivarea recursului se face prin însăşi cererea de recurs sau, în ipoteza în care se depun printr-un memoriu separat, înlăuntrul termenul de exercitare a recursului. Excepţiile prevăzute de textele procedurale precizate vizează motivele de casare de ordine publică sau situaţia în care termenul de exercitare a căii de atac curge de la alt moment decât cel al comunicării hotărârii.

Conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Prin urmare, obligaţiei procesuale instituite prin textul de lege cuprins în art. 487 alin. (1) C. proc. civ. îi corespunde, corelativ, şi o sancţiune, aceea a nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Se constată că, în cuprinsul declaraţiei de recurs formulate de pârâtul A., se menţionează faptul că motivele de recurs sunt aceleaşi ca cele prezentate în faţa instanţelor de fond.

Drept urmare, în realitate, recurenta-pârât nu a formulat critici care să se grefeze pe raţionamentul curţii de apel ce a determinat constatarea perimării recursului, în conformitate cu art. 416 C. proc. civ. şi care să tindă a demonstra nelegalitatea acestei sancţiuni procedurale.

Lipsa totală a motivării şi inexistenţa unor critici pentru care se apreciază că se impune admiterea căii de atac şi care sunt normele de drept încălcate de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea încheierii recurate nu ar putea conduce la examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecăţii.

Cum instanţa de recurs trebuie să acorde prioritate excepţiilor legate de investirea instanţei, stabilirea respectării sau nu a termenului de declarare a recursului şi soluţionarea excepţiei de decădere a recurentului din dreptul de a exercita calea de atac este prioritară, astfel că, în raport de dispoziţiile art. 185 C. proc. civ., va face aplicarea sancţiunii nulităţii şi va anula recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul A., împotriva deciziei nr. 277/2023 din 25 aprilie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 31 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.