Jurisdiction for Challenging Doping Authority Decisions: Distinction Between Special Administrative Jurisdiction and Institutional Arbitration

Şedinţa publică din data de 8 mai 2024

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 07.06.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională Anti Doping a solicitat anularea hotărârii Comisiei de Scutiri de Uz Terapeutic din cadrul ANAD f.n./13.07.2022 comunicată la data de 06.09.2022 în primă instanţă şi în procedura apelului, a deciziei nr. 11/22.03.2023 a Comisiei de Apel de pe lângă Secretariatul General al Guvernului în dosarul nr. x/2022 - Apel, comunicată la data de 05.05.2023 şi admiterea integrală a cererii de emitere a unei Scutiri de Uz Terapeutic cu efect retroactiv, astfel cum a fost formulată. Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

II. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal:

Prin notele de şedinţă depuse la data de 17.11.2023 reclamantul a invocat excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, solicitând declinarea cauzei în favoarea secţiei Curţii de Apel Bucureşti sesizate de acesta prin acţiune, respectiv secţia a VI-a civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 1727/17.11.2023 Curtea de Apel, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a VIII-a şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiilor a V-a sau a VI-a Civile din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - specializate în materia litigiilor cu profesionişti.

În motivare Curtea de Apel, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut că în ceea ce priveşte competenţa materială procesuală, aceasta este determinată de natura civilă a raportului juridic dedus judecăţii, astfel încât competenţa de soluţionare revine secţiilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti specializate în materia litigiilor cu profesionişti.

A mai arătat că, prin raportare la obiectul şi cauza cererii de arbitrare, ţinând seama de natura raportului juridic intervenit între părţi, care stă la baza fundamentării pretenţiilor reclamantului, nu poate fi reţinută incidenţa Legii nr. 554/2004 şi implicit competenţa instanţei de contencios administrativ.

III. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 36 F din 28 martie 2024 prin care a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a VI-a civilă, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea uneia dintre Secţiile a III-a sau a IV-a civilă din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

În motivare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a reţinut că raportat la natura şi obiectul cererii de anulare a hotărârii arbitrale, aceasta nu prezintă elemente comune cu tipurile de litigii prevăzute de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 76/2011, având în vedere Decizia nr. 18/17.10.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut că, relativ la natura litigiului, raportul juridic dedus judecăţii este unul civil, izvorât din participarea la activităţi sportive în temeiul unei convenţii civile şi încălcarea prevederilor în materie de anti-doping.

Curtea a mai învederat şi că, în prezenta cauză, nu sunt deduse judecăţii probleme litigioase care să facă necesară aplicarea unor dispoziţii de drept material ce intră în competenţa materială procesuală a secţiei specializate, invocarea de către reclamant a calităţii de profesionişti a părţilor nefiind relevantă întrucât, pe de o parte, competenţa se stabileşte în funcţie de obiectul sau natura litigiului, iar pe de altă parte, părţile nu au calitatea de profesionist în sensul avut în vedere de art. 3 alin. (2-3) C. civ.

IV. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie:

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a pronunţat sentinţa civilă nr. 72 din 10 iunie 2024 prin care a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, invocată de reclamant prin notele de şedinţă depuse în cauză şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a se pronunţa astfel, a reţinut că în prezenta cauză comisia de apel nu a funcţionat în calitate de jurisdicţie alternativă având un caracter privat, ci de jurisdicţie administrativă specială, iar acţiunea în anulare nu vizează o hotărâre arbitrală, ci o decizie a unei jurisdicţii administrative speciale.

A concluzionat că devin incidente dispoziţiile Legii nr. 554/2004, iar potrivit art. 10 alin. (1) din această lege, având în vedere că pârâta este o autoritate publică centrală, competenţa material procesuală de soluţionare a cauzei revine primei instanţe învestite, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

V. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul pricinii în care s-a ivit conflictul negativ de competenţă este generat de cauza având ca obiect anularea hotărârii Comisiei de Scutiri de Uz Terapeutic din cadrul Agenţiei Naţionale Anti Doping f.n./13.07.2022, a deciziei nr. 11/22.03.2023 a Comisiei de Apel de pe lângă Secretariatul General al Guvernului în dosarul nr. x/2022 şi admiterea integrală a cererii de emitere a unei Scutiri de Uz Terapeutic cu efect retroactiv.

Conflictul negativ de competenţă ivit între secţia de contencios administrativ şi secţiile civilă şi, respectiv, cea specializată în litigii cu profesionişti ale aceleiaşi curţi de apel a fost generat de aprecierea diferită a instanţelor de judecată aflate în conflict asupra naturii actului contestat - dacă este vorba despre un act emis în regim de putere publică sau de un arbitraj civil -, respectiv asupra relevanţei eventualei calităţi de profesionist a părţilor litigante.

Pentru rezolvarea prezentului conflict de competenţă este necesar a se realiza distincţia între procedurile jurisdicţionale administrative prevăzute de art. 6 din Legea 554/2004 şi procedura de soluţionare a litigiilor prevăzută de Legea 310/2022 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

Astfel, pe de o parte, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea 554/2004, jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite.

Pe de altă parte, conform art. 28 alin. (1) din Legea 310/2021 Agenţia Naţională Anti Doping asigură aplicarea procedurii de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic pentru sportivii de nivel naţional sau pentru sportivii rezidenţi pe teritoriul României, dar care nu sunt de nivel internaţional, la solicitarea scrisă a acestora, în conformitate cu procedura descrisă în standardul internaţional de acordare a scutirii de uz terapeutic al B..

Alineatul (2) al art. 28 menţionat anterior, prevede că în situaţia în care Agenţia Naţională Anti Doping refuză solicitarea, sportivul poate formula apel doar la comisia de apel, iar art. 110 alin. (3) din Legea 310/2021 stabileşte categoriile de decizii care pot fi atacate cu această cale de atac.

Conform art. 68 din Legea 310/2021, pentru soluţionarea cauzelor de către Comisia de Audiere se percepe o taxă de audiere al cărui cuantum se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti Doping.

Art. 69 din legea menţionată reglementează componenţa Comisiei de Apel, durata mandatului, incompatibilităţi precum şi calitatea acestora de membri independenţi.

În raport de dispoziţiile de lege menţionate, Înalta Curte concluzionează că, în timp ce o procedură administrativ-jurisdicţională în sensul Legii nr. 554/2004 este facultativă şi gratuită, dimpotrivă, cea prevăzută de Legea 310/2021 este obligatorie (nu e permisă ocolirea ei şi adresarea direct către instanţă) şi supusă unor taxe stabilite de preşedintele Agenţiei Naţionale Anti Doping .

Prin urmare, procedura instituită prin Legea 310/2021 nu poate fi considerată o procedură administrativ-jurisdicţională, ci un arbitraj instituţionalizat.

Având în vedere că în speţă, obiectul litigiului este dat de acţiunea în anulare formulată împotriva hotărârii Comisiei de Scutiri de Uz Terapeutic din cadrul Agenţiei Naţionale Anti Doping, a deciziei nr. 11/22.03.2023 a Comisiei de Apel de pe lângă Secretariatul General al Guvernului şi admiterea integrală a cererii de emitere a unei Scutiri de Uz Terapeutic cu efect retroactiv, acte emise în procedura obligatorie prevăzută de Legea 310/2021, competenţa de soluţionare revine secţiei civile şi nu instanţei de contencios administrativ.

Relativ la natura litigiului, Curtea mai reţine că raportul juridic dedus judecăţii este unul civil, izvorând din participarea la activităţi sportive în temeiul unei convenţii civile şi încălcarea prevederilor în materie anti-doping.

Având în vedere considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2024.