Competence in delictual actions: plaintiff's option to sue where the unlawful act occurred under Art. 113(1)(9) CPC prevails over domicile

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş în data de 7 iunie 2023, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva prin Direcţia Silvică Argeş, în contradictoriu cu pârâţii A., B. şi S.C. C. S.R.L., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea în solidar a pârâţilor la plata sumei de 797.183,04 din care 728.568,04 RON, reprezentând prejudiciu creat ca urmare a tăierii ilegale de arbori şi 68.615 RON - cheltuieli de reinstalare a vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de 5,24 hectare.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 401 din 22 septembrie 2023, Tribunalul Argeş, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de pârâţi prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva prin Direcţia Silvică Argeş împotriva pârâţilor A., B. şi S.C. C. S.R.L în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a decide astfel, Tribunalul Argeş a reţinut că pârâţii aveau la data înregistrării cererii de chemare în judecată, dar şi la momentul soluţionării excepţiei de necompetenţă, adresele de domiciliu, respectiv sediul social, în Bucureşti şi nu la adresele indicate de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul Argeş a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

2.2. Învestit prin declinare, Tribunalul Bucureşti, secţia a III- a civilă, prin sentinţa civilă nr. 738 din 6 iunie 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că regula generală în determinarea competenţei teritoriale este cea prevăzută de art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

A mai arătat că în cazul unei acţiuni în răspundere delictuală, în afară de instanţa arătată, este competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, conform art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.

Instanţa a concluzionat că reclamanta din prezenta cauză şi-a valorificat dreptul de opţiune în conformitate cu dispoziţiile art. 116 din C. proc. civ., alegând să sesizeze Tribunalul Argeş, instanţă în a cărei circumscripţie teritorială s-a săvârşit pretinsa faptă ilicită şi s-a produs pretinsul prejudiciu, declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestuia.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În cauza de faţă, instanţa a fost învestită cu soluţionarea unei acţiuni întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş.

În materia competenţei teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Se constată faptul că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv acţiune în răspundere delictuală, acesteia nu-i sunt incidente numai dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., care reglementează regula generală de competenţă teritorială, ci şi prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.

Astfel, prin art. 113 C. proc. civ. este stabilită o competenţă teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 9 stipulându-se că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Întrucât pretinsa fapta ilicită şi prejudiciul solicitat a fi reparat s-au produs în zona U.P. V Valea Rea, judeţul Argeş, respectiv în circumscripţia teritorială a Tribunalului Argeş, acesta are competenţa teritorială de soluţionare a pricinii, conform art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Totodată, în speţă, sunt incidente şi dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., în sensul că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente". Aceasta semnifică faptul că prin manifestarea de voinţă în sens procesual de a înregistra pe rolul Tribunalului Argeş acţiunea având ca obiect acordarea despăgubirilor materiale cauzate prin fapta ilicită a pârâţilor, reclamanta a învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa în favoarea Tribunalului Argeş.

Pentru considerentele arătate, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Argeş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2024.