Negative jurisdictional conflict resolved: guardianship interim petition assigned to Huedin Court as protected person's institutional residence establishes domicile.

Şedinţa publică din data de 01 octombrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei-Cluj Napoca la data de 22.03.2024 de către reclamantul A., în contradictoriu cu intimatul B., pe calea ordonanţei preşedinţiale, s-a solicitat în baza art. 167 C. civ. numirea unui curator special în persoana reclamantului, până la soluţionarea dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 164 C. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 10796 din 12 iulie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.

Instanţa a reţinut că, potrivit informaţiilor DEPABD domiciliul intimatei se află în Municipiul Târgu Mureş aflat în circumscripţia Judecătoriei Târgu Mureş, iar reşedinţa acesteia se află în Gilău.

Astfel, în baza dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ. care prevăd că Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită", competenţa fiind de ordine publică, Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut că prezenta cerere se soluţionează de instanţa în cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul persoanei protejate, în speţă Judecătoria Târgu-Mureş

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Târgu-Mureş, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 7989 din 25 iulie 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Târgu Mureş şi Judecătoria Cluj Napoca; a dispus suspendarea cauzei şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Târgu-Mureş că noţiunea de "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, ca locuinţă efectivă, în raport de interesul asigurării unei bune administrări a justiţiei, motiv pentru care nu poate fi restrânsă la acea locuinţă a persoanei care este menţionată în actul de identitate şi nu poate fi condiţionată de existenţa intenţiei expres manifestate de o persoană, în sensul de a-şi stabili locuinţa principală într-un anumit loc.

Instanţa, a reţinut că potrivit contractul pentru acordarea de servicii sociale nr. 38/18.12.2023 intimata se afla instituţionalizată în cadrul C. din comuna Gilău, str. x, Gilău, jud. Cluj, pentru o perioada neterminată aspect ce îi conferă acestuia valoare juridică de domiciliu, motiv pentru care a apreciat că în cauză, este competentă Judecătoria Cluj Napoca.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca reclamantul A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună numirea sa în calitate curator special intimatei B., până la soluţionarea dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca ce are ca obiect instituire tutelă specială faţă de aceeaşi intimată.

Faţă de obiectul acţiunii, în raport de care se stabileşte competenţa instanţei, Înalta Curte constată că sunt incidente prevederile art. 936 C. proc. civ., conform cărora "cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul".

În speţă, instanţele aflate în conflict au apreciat în mod concordant că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite" în cauza dedusă judecăţii, cu privire la o persoană care nu se poate îngriji singură de interesele sale, aflată internată pe o durată nedeterminată într-un centru de îngrijire şi furnizare de servicii sociale.

Înalta Curte observă că art. 91 din C. civ. prevede modalităţile în care se face dovada domiciliului şi a reşedinţei. Astfel, primul alineat - dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate - stabileşte regula conform căreia dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, în timp ce alineatul al treilea - dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune - instituie excepţia, prevederile acestuia avându-şi fundamentul în împrejurarea că menţiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul şi reşedinţa persoanei nu au caracter constitutiv în ce priveşte determinarea acestora, ci numai caracter de evidenţă a persoanei respective. Ca urmare, domiciliul sau reşedinţa vor putea fi dovedite cu orice mijloc de probă, chiar şi atunci când prin aceasta se combat menţiunile corespunzătoare făcute în actul de identitate.

Totodată, art. 87 C. civ. prevede că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Din interpretarea dispoziţiilor legale sus-menţionate rezultă că în accepţiunea C. civ., prin noţiunea "domiciliu" trebuie să se înţeleagă locuinţa unde se găseşte în fapt în mod statornic persoana ocrotită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare.

Prin raportare la scopul pentru care legiuitorul a stabilit competenţa instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate în soluţionarea cererii având ca obiect instituirea tutelei speciale, anume de a facilita accesul acestor persoane aflate în situaţii speciale la instanţă, precum şi la semnificaţia noţiunii "domiciliu" dată de normele C. civ., rezultă că aspectul relevant pentru determinarea competenţei teritoriale este reprezentat de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite.

Conform aspectelor factuale relevate de reclamant prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 22 martie 2024 şi confirmate de înscrisurile existente la dosar (contractul pentru acordarea de servicii sociale nr. 38/18.12.2023 - dosarul Judecătoriei Cluj-Napoca) intimata este internată din 18.12.2023 (art. 4 din contract), pentru o perioadă nedeterminată în C. S.R.L., cu sediul în comuna Gilău, Judeţul Cluj, iar conform documentelor medicale aceasta suferă de mai multe afecţiuni.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, având în vedere că pârâta se află pentru o perioadă nedeterminată în centrul de îngrijire, nefiind beneficiara unei internări obişnuite, ci a uneia impuse de deficienţele cauzate de boala de care aceasta suferă.

Pentru argumentele prezentate, având în vedere faptul că C. S.R.L este situat în comuna Gilău, din circumscripţia Judecătoriei Huedin, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 01 octombrie 2024.