Inadmissibility of revision for failure to evoke the merits in a cassation decision rejecting an appeal

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin decizia civilă nr. 658 din 27 aprilie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021 a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenţii A., B., prin procurator C., D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 266 din 27 aprilie 2022 şi a încheierii nr. 11 din 12 mai 202, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

2. Revizuirea formulată în cauză

Împotriva acestei hotărâri au promovat cerere de revizuire revizuenţii A., B., prin procurator C., D. şi E., invocând în drept ipotezele prevăzute de art. 322 pct. 2 şi pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii, după o amplă prezentare a situaţiei de fapt, a litigiilor purtate între părţi şi a soluţiilor pronunţate în dosare, revizuenţii au arătat, în esenţă, că instanţa de recurs nu a analizat cererile formulate, nici cele privind excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Suceava şi nici cele privind excepţia de nelegalitate formulată în dosar.

Au precizat că scopul pentru care a fost reglementată revizuirea este acela de a asigura posibilitatea retractării unor hotărâri definitive potrivnice, greşite faţă de unele împrejurări legate de situaţia de fapt. Revizuirea, fiind axată pe chestiuni de fapt, se formulează împotriva oricăror hotărâri care soluţionează sau evocă fondul, de regulă, fără a interesa caracterul definitiv al acesteia, în anumite ipoteze, revizuirea putând fi formulată şi împotriva unor hotărâri care nu evocă fondul.

Au indicat recurenţii-revizuenţi şi că, în speţă, se impunea analizarea, respectiv admiterea cererii de revizuire formulate în legătură cu hotărârile definitive potrivnice indicate în cuprinsul acesteia.

După o nouă expunere a situaţiei de fapt, recurenţii-revizuenţi au invocat faptul că recurentului A. i-a fost încălcat liberul acces la justiţie, deoarece instanţa de recurs a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii, deşi instanţa avea îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză.

În ceea ce priveşte cererea formulată, revizuenţii au susţinut că revizuirea este axată pe chestiuni de fapt şi se formulează împotriva oricăror hotărâri, dacă soluţionează sau evocă fondul, însă în anumite ipoteze revizuirea se poate face şi împotriva unor hotărâri care nu evocă fondul.

3. Apărările formulate de părţi

Intimata Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar a Comunei Hilişeu-Horia a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, în parte, a cererii de revizuire în ceea ce priveşte obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Intimata Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Instituţiei Prefectului jud. Botoşani, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi pct. 7 C. proc. civ., prioritar cu privire la admisibilitatea acesteia în raport de decizia atacată şi de motivele re revizuire formulate, Înalta Curte reţine următoarele:

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare care oferă posibilitatea desfiinţării unor hotărâri judecătoreşti, constituind un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situaţii excepţionale care au făcut ca o hotărâre să fie viciată chiar în substanţa sa.

Cum retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice civile, legea reglementează posibilitatea exercitării acestei căi de atac numai în cazuri strict determinate.

Conform dispoziţiilor art. 322 alin. (1) din C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire, inclusiv al celei întemeiate pe pct. 4 şi pct. 7 al art. 322 C. proc. civ., cum e cazul în litigiul pendinte, pot fi hotărârile date de instanţa de recurs, atunci când acestea evocă fondul.

Evocarea fondului de către instanţa de recurs, ca expresie a uneia din condiţiile prealabile de admisibilitate a cererii de revizuire, presupune fie stabilirea unei alte situaţii de fapt decât cea care fusese reţinută în etapele procesuale anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră pe deplin stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii decât cea care fusese aleasă până în acel moment.

O instanţă de recurs evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit faţă de modalitatea în care au făcut-o instanţele anterioare, pronunţă o soluţie proprie şi diferită de cele anterior date în aceeaşi cauză.

Condiţia ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac care este o cale de retractare, prin care se cere instanţei de judecată care a soluţionat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunţării hotărârii.

Se constată că în cauza dedusă judecăţii, în mod evident, ipoteza reglementată de textul de lege nu este respectată sub acest aspect, întrucât prin hotărârea instanţei de recurs supusă revizuirii a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenţii A., B., prin procurator C., D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 266 din 27 aprilie 2022 şi a încheierii nr. 11 din 12 mai 202, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Cum prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, instanţa supremă nu a stabilit o altă stare de fapt decât cea care fusese reţinută în faza de judecată anterioară de către curtea de apel pe fondul cauzei, nu a aplicat alte dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite şi nici nu a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii, decizia atacată nu întruneşte cerinţele legale în raport de care să poată fi supusă revizuirii, întrucât, deşi este dată în recurs, în cuprinsul ei nu a fost evocat fondul, împrejurare care conduce la soluţia de respingere a cererii ca inadmisibilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii...", astfel că analiza condiţiilor specifice reglementate de pct. 2 şi pct. 7 al art. 322 C. proc. civ. se priveşte ca fiind un demers inutil.

Faţă de cele ce preced, în temeiul de drept sus-menţionat, coroborat cu dispoziţiile art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de revizuenţii A., E., D., B., prin procurator C. împotriva deciziei nr. 658 din 27 aprilie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 ianuarie 2024.