Exclusive territorial jurisdiction for succession debt claims despite concurrent property partition action

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2024

deliberând asupra conflictului de competenţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele şi obiectul litigiului:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 23 mai 2023, reclamanta a solicitat: 1. ieşirea din indiviziune cu privire la imobilul situat în Localitatea Comarnic, judeţ Prahova, identificat cu număr cadastral x, intabulat în Cartea Funciară nr. x a localităţii Comarnic, judeţul Prahova, prin atribuirea acestuia către reclamantă, în schimbul unei sulte, în favoarea pârâtelor, proporţional cu cota-parte ce revine fiecăreia;

2. completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei A., decedată la data de 1 februarie 2021, cu ultimul domiciliu în Municipiul Bucureşti, Bd. x, în sensul includerii pasivului succesoral în valoare de 48.000 RON şi obligarea pârâtelor la suportarea pasivului succesoral, proporţional cu cota-parte a fiecăreia şi, pe cale de consecinţă, obligarea pârâtelor la plata în favoarea subsemnatei a sumei de 48.000 RON.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 1818/2024 din 6 februarie 2024, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâte, prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta B. în contradictoriu cu pârâtele C. şi D., în favoarea Judecătoriei Sinaia.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut, că potrivit art. 117 C. proc. civ., cererile privitoare la imobile se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul.

De asemenea, a reţinut şi incidenţa art. 123 C. proc. civ., potrivit cărora cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120 din acelaşi cod.

Totodată, a reţinut că coproprietatea cu privire la imobilul situat în localitatea Comarnic, obiect al litigiului, nu a rezultat din moştenire; părţile din prezenta cauză nu au autori comuni, fiecare a dobândit o cotă din imobil prin moştenire de la un autor diferit. La rândul lor, autorii părţilor au dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare, iar între ei nu a existat o relaţie de rudenie sau afinitate.

Referitor la suma de 48.000 RON solicitată prin capătul 2 de cerere, a reţinut instanţa că, din cuprinsul cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamanta urmăreşte obligarea pârâtelor la plata sumei de 48.000 RON reprezentând cota de 1/2 din suma de 96.000 RON, obţinută ca urmare a vânzării imobilului situat în oraşul Comarnic, str. x tarlaua x P789, adică o veritabilă acţiune în pretenţii.

Drept urmare, statuând că se aplică dispoziţiile art. 117, şi nu cele ale art. 118 C. proc. civ., a apreciat că Judecătoria Sinaia este instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză.

2.2 Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare, prin sentinţa nr. 482/2024 din 31 mai 2024, Judecătoria Sinaia a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, în ceea ce priveşte capătul 2 de cerere, având ca obiect completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei A., a declinat competenţa de soluţionare a acestui capăt de cerere în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Această instanţă a constatat că, prin cererea iniţială, reclamanta a solicitat atât sistarea stării de indiviziune existentă cu privire la un imobil situat în Comarnic, cât şi completarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei A., decedată la 1 februarie 2021, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, prin includerea sumei de 48.000 RON în pasivul succesoral, situaţie în care competenţa teritorială a instanţei este determinată potrivit art. 118 C. proc. civ.

A constatat că reclamanta, în calitate de pretins creditor al defunctei A., a formulat o pretenţie împotriva celor două pârâte, dată fiind calitatea lor de moştenitoare ale acestei defuncte, astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. x din 31.01.2023 eliberat de notar public E. în dosar succesoral nr. x/2021, conexat cu dosar succesoral nr. x/2022.

A mai reţinut că aparţine Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti competenţa teritorială de soluţionare a capătului 2 de cerere, având ca obiect completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei A., în raport cu dispoziţiile art. 118 alin. (1) C. proc. civ., incidente în ceea ce priveşte cererile în materie de moştenire, aceasta fiind instanţa în circumscripţia căreia defuncta A. a avut ultimul domiciliu.

Drept urmare, a disjuns acest capăt de cerere şi a declinat competenţa de soluţionare a acestuia în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:

Conflictul negativ de competenţă s-a ivit în legătură cu soluţionarea capătului 2 de cerere, disjuns din cererea iniţială, prin care reclamanta B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C. şi D., completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei A., decedată la 1 februarie 2021, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, în sensul includerii pasivului succesoral în cuantum de 48.000 RON, şi obligarea pârâtelor la suportarea pasivului succesoral proporţional cu cota-parte a fiecăreia.

Înalta Curte constată că pluralitatea petitelor deduse judecăţii de reclamantă creează premisele aplicării normelor imperative prevăzute de art. 99 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora: "Când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte."

Prin capătul 2 al cererii iniţiale, reclamanta, în calitate de pretins creditor al defunctei A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele, dată fiind calitatea lor de moştenitoare ale defunctei A., includerea sumei de 48.000 RON în pasivul succesoral, fiind astfel aplicabile dispoziţiile imperative ale art. 118 C. proc. civ.

Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ. "În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1.cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2.cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar."

Pentru stabilirea instanţei competente din perspectiva prevederilor art. 118 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că sunt relevante dispoziţiile art. 954 alin. (2) C. civ., potrivit cărora moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

În cauza dedusă judecăţii, din certificatul de moştenitor nr. x din 31 ianuarie 2023, aflat la dosarul Judecătoriei Sinaia, reiese că ultimul domiciliu al defunctei A. a fost în Bucureşti, în raport cu acesta urmând a se stabili competenţa teritorială de soluţionarea a cauzei.

Faţă de aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a capătului 2 de cerere, având ca obiect completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, ca instanţă în circumscripţia căreia se regăseşte ultimul domiciliu al defunctei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 septembrie 2024.