Negative conflict of competence resolved in favor of Vatra Dornei District Court for judicial authorization to sell ward's share of inherited real estate
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled in favor of the initial court, ordering that the Vatra Dornei District Court has jurisdiction to hear the case. The dispute involved a negative conflict of competence arising from a request by a legal guardian to obtain judicial authorization to sell his share of an inherited real estate property owned by his ward, who was under legal interdiction; the first instance court had initially declined territorial jurisdiction in favor of the Curtea de Argeş District Court based on the ward's domicile, but that court subsequently declined jurisdiction back to Vatra Dornei, citing the location of the immovable property. The decisive legal basis for the resolution is Article 114(2) of the Code of Civil Procedure, which establishes alternative territorial competence for requests authorizing legal acts concerning immovables (allowing choice between the court of the protected person’s domicile or the court where the property is located), combined with Article 116, which permits the plaintiff to choose among equally competent courts, thereby fixing jurisdiction definitively with the initially seized court and prohibiting it from declining jurisdiction ex officio against the plaintiff's valid selection.
Legislator headnote
AI generatedart. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, art. 114 alin. (2) din C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 936 C. proc. civ, art. 114 C. proc. civ; Negative conflict of competence resolved in favor of Vatra Dornei District Court for judicial authorization to sell ward's share of inherited real estate: The dispute involved a negative conflict of competence arising from a request by a legal guardian to obtain judicial authorization to sell his share of an inherited real estate property owned by his ward, who was under legal interdiction; the first instance court had initially declined territorial jurisdiction in favor of the Curtea de Argeş District Court based on the ward's domicile, but that court subsequently declined jurisdiction back to Vatra Dornei, citing the location of the immovable property. The decisive legal basis for the resolution is Article 114(2) of the Code of Civil Procedure, which establishes alternative territorial competence for requests authorizing legal acts concerning immovables (allowing choice between the court of the protected person’s domicile or the court where the property is located), combined with Article 116, which permits the plaintiff to choose among equally competent courts, thereby fixing jurisdiction definitively with the initially seized court and prohibiting it from declining jurisdiction ex officio against the plaintiff's valid selection.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited for the final order establishing the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2024
deliberând asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, la data de 20 decembrie 2023 sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să i se încuviinţeze, ca în calitate de tutore al pârâtei B., conform sentinţei civile nr. 98, pronunţată la data de 23 ianuarie 2013 de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. x/2012, vânzarea cotei parte de 1/2din imobilul situat in municipiul Vatra Dornei, str. x, Bl. Gl. judeţul Suceava, dobândită prin moştenire de pe urma defunctei C..
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 370 din 20 februarie 2024, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 936 conform cărora cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.
A reţinut că această competenţă specială se aplică şi în prezenta procedură, raportat la dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, şi a apreciat că nu este competentă teritorial să soluţioneze cauza, declinând competenţa în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
2.2. Învestită prin declinare, prin sentinţa civilă nr. 762/2024 din 16 aprilie 2024, Judecătoria Curtea de Argeş a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 98/23.01.2013 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunţată în dosarul nr. x/2012, s-a admis cererea formulată de petentul A., s-a dispus punerea sub interdicţie a numitei B., s-a numit în calitate de tutore pentru ocrotirea numitei B. petentul A., urmând ca acesta să-şi îndeplinească obligaţiile prevăzute de lege.
A menţionat că, raportat la obiectul prezentei cauze, ce vizează autorizare act de dispoziţie, şi anume vânzarea cotei-părţi din imobilul situat în mun. Vatra Dornei, str. x jud. Suceava, sunt incidente dispoziţiile art. 114 alin. (2) din C. proc. civ.
Totodată, reţinând că potrivit dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, a apreciat că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Vatra Dornei, ca instanţă prim sesizată şi în circumscripţia căreia se află imobilul.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul demersului judiciar care a determinat declanşarea conflictului negativ de competenţă îl constituie cererea reclamantului A., prin care a solicitat ca instanţa să autorizeze vânzarea cotei de 1/2 din imobilul situat în mun. Vatra Dornei, proprietatea acestuia şi a surorii sale, B., persoană pusă sub interdicţie şi al cărui tutore legal este.
Cele două instanţe din conflict s-au raportat diferit la normele care stabilesc competenţa de soluţionare a cauzelor ce au ca obiect cererea de încuviinţare act de dispoziţie, prima instanţă reţinând aplicabilitatea prevederilor art. 936 C. proc. civ., respectiv că este competentă instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul persoana ocrotită, în timp ce instanţa învestită prin declinare s-a raportat la dispoziţiile art. 114 din acelaşi cod, reţinând o competenţă alternativă în favoarea instanţei de tutelă şi a instanţei în a cărei circumscripţie este situat imobilul.
Potrivit dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ.:,,(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită. (2) În cazul cererilor privind autorizarea de către instanţa de tutelă şi de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită priveşte un imobil, este, de asemenea, competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie teritorială este situat imobilul. În acest caz, instanţa de tutelă şi de familie care a pronunţat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanţei de tutelă şi de familie în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cel ocrotit.’’
Faţă de obiectul cererii deduse judecăţii, în speţă operează o competenţă teritorială alternativă, în favoarea, fie a instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, fie a instanţei în a cărei circumscripţie teritorială este situat imobilul.
Reclamantul a ales să sesizeze Judecătoria Vatra Dornei, instanţă în raza căreia este situat imobilul, dar şi instanţa care a hotărât punerea sub interdicţie a persoanei ocrotite, B., şi, în consecinţă, prin alegerea făcută de acesta, în considerarea dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe, însă cu condiţia ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal această instanţă cu soluţionarea cauzei, fixând astfel în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia.
În această situaţie, instanţa iniţial învestită nu putea să dispună, din oficiu, fără a încălca voinţa reclamantului, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
Pentru argumentele reţinute, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 septembrie 2024.