Appeal annulled as procedurally void; property restitution and compensation award to plaintiffs left intact.

Şedinţa publică din data de 11 iunie 2024

Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă, sub nr. x/2018, la data de 2 martie 2018, reclamanţii A., B., C. şi D. au solicitat instanţei să dispună: obligarea pârâtului E. să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de teren de aproximativ 150 mp, componentă a imobilului situat în Bucureşti, str. x (art. 563 noul C. civ.); stabilirea liniei de hotar şi grăniţuirea imobilelor aflate în proprietatea pârâtului, respectiv imobilul situat în Bucureşti, str. x aparţinând reclamanţilor şi imobilul situat în Bucureşti, str. x (art. 560, art. 561 noul C. civ.); obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri către reclamanţi egale cu contravaloarea lipsei de folosinţă a suprafeţei de teren de aproximativ 150 mp, parte componenta a imobilului situat în Bucureşti, str. x, începând cu data de 1 aprilie 2015 şi până la eliberarea efectivă a suprafeţei de teren indicate (art. 555, art. 563, art. 1357 noul C. civ.); obligarea pârâtului la plata cheltuielilor ocazionate de soluţionarea prezentei cauze (art. 453 noul C. proc. civ.).

La data de 4 mai 2018, pârâtul E. a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

Pârâtul-reclamant E. a solicitat: completarea cărţii funciare nr. x cu suprafaţa de 327,5 mp actualizată, cuprinsă între punctele 1-2-3-4-5-6-7-14-15-16-17-18-1 din anexa nr. 2 F. cu raportare la titlul de proprietate sentinţa civilă nr. 257/1996; pronunţarea unei hotărâri obiective, temeinice şi legale în baza căreia să se poată obţine autorizaţia de construcţie pe suprafaţa de 327,5 mp; respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi neprobată cu înscrisuri oficiale emise în perioada anilor 1991 până în prezent; desfiinţarea/anularea absolută/radierea/rezilierea falsului titlu de proprietate nr. x din data de 31 august 1991, a falsului proces-verbal de punere în posesie nr. x din data de 13 februarie 2006, a falsei cărţi funciare nr. x, a falsului număr cadastral x; stabilirea cheltuielilor de judecată de bun simţ privind onorariul pentru avocat şi expert; constatarea şi reţinerea faptului că emitenţii înscrisurilor false sus menţionate sunt arestaţi cu pedepse cuprinse între 1 şi 7 ani de închisoare; pronunţarea, motivarea şi statuarea în dispozitivul hotărârii asupra tuturor capetelor acţiunii nr. 1-11.

La data de 5 iulie 2018, reclamanţii-pârâţi au depus la dosar întâmpinare la cererea reconvenţională prin care au solicitat respingerea acestei cereri.

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă

Prin sentinţa civilă nr. 7318 din data de 8 noiembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

I.3. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă

Prin sentinţa civilă nr. 979 din data de 28 august 2020 Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins cererea de chemare în judecată şi cererea reconvenţională ca neîntemeiate.

I.4. Deciziile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Prin decizia civilă nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins apelul formulat de pârâtul E. împotriva sentinţei civile nr. 979 din data de 28 august 2020, pronunţate de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018, ca nefondat.

A admis apelul declarat de reclamanţiii A., B., C. şi D. împotriva aceleiaşi sentinţe şi a schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că:

A admis cererea de chemare în judecată.

A obligat pe pârât să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie, terenul situat în Bucureşti, str. x, în suprafaţă de 149 mp având următoarele puncte de contur: M - 400 - N - 12 - O - P - 14 - 15, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert G..

A stabilit linia de hotar pe aliniamentul 15 - M, potrivit aceluiaşi raport de expertiză.

A obligat pe pârât să plătească reclamanţilor lunar contravaloarea în RON a 133,33 euro, cu titlu de contravaloare lipsă de folosinţă, începând cu data de 1 aprilie 2015 şi până la eliberarea efectivă a terenului sus-menţionat.

A obligat pe pârât să plătească reclamanţilor suma de 14.121 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă.

A păstrat cealaltă dispoziţie a instanţei (privind respingerea cererii reconvenţionale ca nefondate).

L-a obligat pe apelantul-pârât să plătească apelanţilor-reclamanţi suma de 5.725 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Prin decizia civilă nr. 915A din data de 20 iunie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondate, cererile de lămurire şi de completare a deciziei nr. 342A din data de 7 martie 2023 pronunţate de aceeaşi instanţă, formulate de petentul E. în contradictoriu cu intimaţii A., B., C. şi D..

Prin decizia civilă nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia tardivităţii şi a respins cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023 înregistrată la data de 10 august 2023, formulată de petentul E., în contradictoriu cu intimaţii A., B., C. şi D., ca tardiv formulată.

A respins cererile de completare a dispozitivului a dispozitivului deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, înregistrate la datele de 27 iunie 2023 şi 24 iulie 2023, formulate de pârâtul E., ca nefondate.

I.5. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziilor civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 şi nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs pârâtul E..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 19 decembrie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2.

I.6. Motivele de recurs

Prin cererea de recurs, formulată la data de 16 iulie 2023, recurentul-pârât, susţinând incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 şi 7 C. proc. civ., a apreciat că decizia nr. 342A din 7 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2018 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, este netemeinică şi nelegală.

În esenţă, a arătat că pentru imobilul din str. x, în suprafaţă de 372 mp, cuprins între punctele x, cu vecinii: la Nord - str. x, la Est - str. x, la Sud - str. x şi la Vest - str. x (vilă) - şi nr. 22B şi nr. 24, având o formă geometrică neregulată, legal se poate emite o singură autorizaţie, cea solicitată de acesta, cu trimitere la suportul juridic invocat - Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 35 alin. (3) şi Legea pompierilor, a mediului înconjurător, a sănătăţii publice şi C. civ., precum şi la rapoartele şi expertizele tehnice judiciare efectuate de experţii H., I. şi J., precum şi la cartea funciară cu încheierea nr. 3540 din 29 decembrie 1996.

Totodată, a apreciat că solicitările sale din cererea reconvenţională sunt întemeiate, iar decizia recurată a avut în vedere raportul de expertiză întocmit de expert G., raport pe care nu l-a primit şi al cărui conţinut nu îl cunoaşte, astfel că îl contestă.

În opinia recurentului-pârât, decizia recurată a fost pronunţată contrar celor ce rezultă din înscrisurile de care a înţeles să se folosească, fără a exista probe care să susţină dreptul părţilor adverse cu privire la imobilul situat în str. x, Bucureşti.

Prin cererea de recurs, formulată la data de 10 august 2023, recurentul-pârât, susţinând incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 şi 7 C. proc. civ., a formulat critici cu privire la deciziile nr. 342A din data de 7 martie 2023 şi nr. 915A din data de 20 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018.

În esenţă, raportat la situaţia de fapt şi la probele administrate, a reluat susţinerile formulate prin cererea de recurs din data de 16 iulie 2023.

Prin cererea din data de 24 noiembrie 2023, recurentul-pârât, în completarea cererii de recurs depuse la data de 10 august 2023, a formulat, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7 C. proc. civ., critici cu privire la deciziile nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 şi nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunţate în dosarul nr. x/2018 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Astfel recurentul-pârât a reluat susţinerile formulate prin cererile anterioare şi, în plus, a făcut referire la dosarul nr. x/2023 al Judecătorie Sectorului 6 Bucureşti (în care s-a dispus încuviinţarea executării silite în temeiul titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 342A din data de 7 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018), apreciind că executarea silită a fost dispusă prematur.

A mai arătat şi că decizia nr. 342A din data de 7 martie 2023 nu rezolvă cauza pe fond (privind suprapunerea) şi este o hotărâre netemeinică şi subiectivă, fiind avute în vedere în mod greşit mai multe înscrisuri şi fiind săvârşite mai multe infracţiuni, fapte prevăzute de C. pen.

Recurentul-pârât a subliniat că este eronat raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul G. (raport care nu i-a fost comunicat), iar părţile adverse nu au produs probe cu privire la imobilul situat în Bucureşti.

Totodată, a apreciat că este subiectivă şi netemeinică încheierea de şedinţă din data de 7 noiembrie 2023 pronunţată prematur în dosarul nr. x/2023 (încuviinţare executare silită), dosarul de executare silită nr. 29 din data de 7 noiembrie 2023 fiind subiectiv, netemeinic şi ilegal, astfel că a declarat recurs la data de 10 august 2023.

Ca atare, a solicitat să se reţină ilegalitatea şi prematuritatea executării silite, prin dosarul de executare nr. 29 din data de 7 noiembrie 2023, iar instanţă de recurs, să dispună: desfiinţarea titlului de proprietate nr. x din data de 31 august 1999; desfiinţarea procesului-verbal nr. x/N.F. din data de 13 februarie 2006; desfiinţarea cărţii funciare nr. x; desfiinţarea nr. cadastral x; desfiinţarea raportului de expertiză topo întocmit de expert G.; desfiinţarea parţială a preambulului deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauza cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018 şi recunoaşterea şi respectarea suportului juridic invocat prin cererea reconvenţională şi în căile de atac formulate în termen; desfiinţarea în totalitate a dispozitivului decizie civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauza cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018; desfiinţarea încheierii din data de 27 septembrie 2023 prin care a fost încuviinţată executarea silită a hotărârii pronunţate în dosarul nr. x/2018, deşi formulase recurs în data de 10 august 2023; desfiinţarea dosarului de executare silită nr. 29 din data de 7 noiembrie 2023; comunicarea terţilor creditori încetarea executării silite (dosarul de executare nr. 29 din data de 7 noiembrie 2023 al executorului K.); menţionarea în dispozitiv, prin hotărâre separată a suprafeţei de 372 mp, astfel cum o identifică în cuprinsul cererii; să se constate că suprafaţa de 372 mp are o formă geometrică neregulată şi că pe aceasta se poate emite legal o singură autorizaţie de construire, cu trimitere la suportul juridic reprezentat de Legea pompierilor, Legea sănătăţii publice, Legea mediului înconjurător, Legea nr. 50/1991, autorizarea noilor construcţii; suprafaţa de 372 mp este, din anul 1995, este delimitată, grăniţuită şi împrejmuită pe toate laturile cu gard din beton şi plasă; pronunţarea unei hotărâri obiective şi temeinice cu trimitere la suportul juridic pe care l-a invocat, care să îi permită obţinerea autorizaţiei de construire pe suprafaţa de 372 mp.

Făcând o prezentare a situaţie de fapt, a susţinut că: intimaţii-reclamanţi nu au urmat procedura cerută de Legea fondului funciar nr. 18/1991; înscrisurile pe care şi-au întemeiat acţiunea părţile adverse sunt obţinute în urma unor infracţiuni; în mod ilegal a fost încuviinţată executarea silită anterior soluţionării recursului.

Cu adresa emisă la data de 3 ianuarie 2024, în dosarul nr. x/2018 (înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 9 ianuarie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a înaintat: cererea de recurs declarată de pârâtul E. împotriva deciziilor nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 şi nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018 (înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti la data de 18 decembrie 2023) şi completarea motivelor de recurs (înregistrată la data de 3 ianuarie 2024).

În esenţă, prin aceste cereri [invocând incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5. 6, 7 şi 8 C. proc. civ..], recurentul-pârât a reluat susţinerile formulate prin cererile anterioare şi a adus critici cu referire la încuviinţarea executării silite în cauză, apreciind că aceasta a fost dispusă în mod nelegal.

A solicitat ca instanţa de recurs să reţină că se aplică pe teritoriul României legile Uniunii Sovietice din anul 1948, iar soluţia a fost pronunţată în lipsa unor probe cu privire la imobilul din str. x, fără existenţa vreunui drept al părţilor adverse şi fără ca aceştia să aibă calitate procesuală.

Recurentul-pârât a apreciat că expertul G. a întocmit greşit raportul de expertiză în cauză şi nu a lămurit pricina, precum şi că nu poate fi executat în condiţiile în care a declarat recurs împotriva hotărârii pronunţate în cauză.

Astfel, a solicitat: desfiinţarea celor trei hotărâri atacate, care, în opinia sa, sunt subiective, netemeinice, nelegale şi nu au rezolvat cauza - nu s-au pronunţat asupra tuturor cererilor pe care le-a dedus judecăţii, prin raportare la probatoriul administrat şi la temeiurile de drept invocate; desfiinţarea titlului executoriu - dosar nr. x din data de 29 noiembrie 2023 - încheierea nr. 3 din 22 noiembrie 2023 (contestaţia la executare face obiectul dosarului nr. x/2023); restabilirea situaţie anterioare zile de 5 decembrie 2023, când a fost executat silit în mod nelegal; instanţa să se pronunţe asupra capetelor de cerere numerotate 1-11; acordarea de cheltuieli de judecată în cuantum de 15.000 RON şi daune morale de 30.000 RON.

A subliniat că este executat silit în mod ilegal, în condiţiile în care a declarat recurs şi a formulat contestaţie la executare.

Prin completarea acestor motive de recurs, recurentul-pârât îi indică în calitate de intimaţi pe K. - executor judecătoresc, L. - expert tehnic judiciar, M. - judecător la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi formulează susţineri şi solicitări referitoare la executarea silită demarată împotriva sa în temeiul deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018 - contestaţie la executare ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 Totodată, reia solicitările anterior formulate în cauză.

I.7. Apărările formulate în cauză

În termen legal, intimaţii-reclamanţi-pârâţi A., B., C. şi D. au depus întâmpinare prin care au solicitat, în principal, admiterea excepţie nulităţii recursului, cu consecinţa constatării nulităţii şi respingerii recursului formulat de către partea adversă, iar, în subsidiar, respingerea cererii de recurs ca neîntemeiate.

În susţinerea excepţiei nulităţii recursului, au arătat că, în speţă, criticile părţii adverse nu pot fi încadrate în motivele de casare indicate de aceasta, fiind invocate doar formal.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-pârât, combătând apărările părţilor adverse, a solicitat, în principal, admiterea recursului şi a cererii reconvenţionale, iar, în subsidiar, admiterea cererii de recurs, ca întemeiată şi probată, şi, în consecinţă, desfiinţarea/anularea deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

I.8. Procedura de filtru

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reţinut că, în opinia raportorului: recursul este legal timbrat; calea de atac este declarată şi motivată în termenul prevăzut de lege; cererile de recurs îndeplinesc condiţiile de formă prevăzute, sub sancţiunea nulităţii, de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ. părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziilor recurate.

În ceea ce priveşte criticile formulate, raportorul a reţinut că recurentul-pârât invocat incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8 C. proc. civ., iar intimaţii-reclamanţi au invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor formulate în cazurile de casare invocate.

Completul de filtru nr. 2, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia către părţi, pentru formularea punctelor de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor în data de 23 aprilie 2023.

Prin punctele de vedere formulate cu privire la raportul întocmit în cauză, recurentul-pârât a reluat criticile formulate în susţinerea recursului, solicitând admiterea căii de atac promovate, iar intimaţii-reclamanţi au reiterat excepţia nulităţii recursului.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, prin rezoluţia din data de 16 mai 2024, a fost fixat termen în vederea analizării admisibilităţii în principiu a recursului la data de 11 iunie 2024, când Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare prin prisma excepţie nulităţii recursului, invocată de intimaţii-reclamanţi.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În prealabil, Înalta Curte reţine că obiectul prezentei căi de atac este reprezentat de deciziile civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 şi nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, iar cadrul procesual este cel în care acestea au fost pronunţate, nefiind permisă în această etapă lărgirea cadrului procesual în sensul indicat de parte, prin cererile ulterioare în care a făcut trimitere la dosarul de executare silită.

Examinând, în condiţiile art. 493 alin. (5) şi ale art. 499 teza finală C. proc. civ., recursul declarat de pârâtul E., în raport cu excepţia nulităţii, invocată de intimaţii-reclamanţi, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Pot forma obiect al cercetării judecătoreşti în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecăţii în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, şi din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalităţii acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa dezvoltării unor motive de nelegalitate dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., grefate pe cele reţinute în hotărârea recurată, obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

Cum, recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar numai prin prisma conformităţii sale cu regulile de drept material şi/sau procesual aplicabile, părţile nu au posibilitatea de a o critica pentru motive de netemeinicie.

Cu alte cuvinte, în recurs se exercită strict un control de legalitate al hotărârii, prin raportare la motivele de casare prevăzute, în mod expres şi limitativ, la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanţei de recurs reanalizarea mijloacelor de probă administrate sau reevaluarea situaţiei de fapt.

Prin urmare, faptele sunt stabilite, în mod suveran, de instanţele de fond, în timp ce instanţa de recurs judecă hotărârea, iar nu procesul, în sensul că nu rejudecă tot dosarul, ci verifică modalitatea în care au fost aplicate, de către instanţa de apel, normele de drept procesual şi/sau de drept material situaţiei de fapt deja stabilite.

Scopul recursului transcede interesului particular şi constă în asigurarea unui cadru juridic coerent şi unitar, printr-o interpretare şi aplicare uniformă a legii materiale şi/sau procesuale, în timp ce interpretarea mijloacelor de probă este de resortul convingerii judecătorului de fond, care administrează probele şi le poate aprecia (în primă instanţă) sau, după caz, reaprecia şi completa (în apel).

În acest context, nu se poate pretinde instanţei de recurs cenzurarea aprecierii probatoriului, transformând-o într-o a treia instanţă de fond, în mod vădit contrar rolului şi funcţiilor căii extraordinare de atac a recursului.

În speţă, deşi recurentul-pârât a susţinut incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8 C. proc. civ., această invocare este pur formală, în contextul în care partea nu a adus critici concrete de nelegalitate hotărârilor recurate, ci şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la soluţia pronunţată în cauză, apreciind că pretenţiile sale sunt întemeiate şi probate, iar cele ale părţilor adverse nu au fost dovedite, că raportul de expertiză întocmit de expert G. este greşit, iar instanţa de apel a avut în vedere înscrisuri false, obţinute în urma săvârşirii unor infracţiuni.

O astfel de modalitate de motivare a recursului nu poate fi circumscrisă niciuneia dintre ipotezele prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-pârât nesupunând analizei instanţei de recurs niciun motiv de nelegalitate a deciziei atacate, ci contestă valoarea dată de către instanţă probelor administrate.

Or, aşa cum s-a arătat anterior, instanţei de recurs nu îi este permis să procedeze la reaprecierea probelor administrate în cauză şi nici să stabilească o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţele de fond, atare analiză fiind străină de cea ce se poate realiza în prezenta cale de atac, întrucât vizează aspecte de netemeinicie şi nu de nelegalitate a judecăţii finalizate prin deciziile recurate.

În plus, Înalta Curte constată că nu pot fi identificate critici de nelegalitate la adresa deciziilor pronunţate de către curtea de apel cu privire la cererile de lămurire şi de completare (decizii atacate, de asemenea, de către recurentul-pârât), partea formulând aceleaşi critici pe care le-a adus deciziei prin care au fost soluţionate apelurile declarate în cauză.

Ca atare, cum criticile formulate de recurentul-pârât nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), precum şi la art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâtul E. împotriva deciziilor civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 şi nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2024.