Recusal of court-appointed lawyer for absence at final hearing: appeal dismissed as unfounded

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare la data de 14.02.2020 sub dosar nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, Baroul Satu Mare, B. şi Decanul Baroului Satu Mare a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să constate că i s-a încălcat/restrâns dreptul la apărare, restrâns accesul la justiţie prevăzut de art. 1, art. 6 din H.G. nr. 51/2008 şi a art. 6, art. 13 CEDO, respectiv asigurarea apărării/respectiv acces liber la actul de justiţie, să se constate că a suferit un abuz şi să dispună realizarea drepturilor la despăgubire pecuniare ce vor fi stabilite de instanţă ca sume cu titlu de drept bănesc pentru încălcarea/restrângerea dreptului la apărare.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 16, art. 21 din Constituţia României, art. 6, art. 8 din H.G.. nr. 51/2008 coroborat cu art. 1, art. 5 din O.U.G.. nr. 80/2013, art. 6, art. 13 TAR-UE.

Prin sentinţa civilă nr. 3/PI/CC/2022 din data de 11 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2020, conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Satu Mare şi Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă s-a soluţionat în sensul stabilirii competenţei de soluţionare în favoarea Tribunalului Satu Mare, secţia I civilă.

În urma soluţionării conflictului de competenţă, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă sub dosar nr. x/2020, la data de 19.01.2022.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 64/D din 23.03.2022 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă în dosar nr. x/2020, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

S-a respins cererea principală formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare, Baroul Satu Mare, B. şi Decanul Baroului Satu Mare, ca neîntemeiată.

S-a confirmat onorariul final cuvenit domnului avocat C. din Baroul Sălaj în valoare de 1.567 RON şi s-a dispus plata onorariului de către DEFA - Tribunalul Satu Mare din bugetul special alocat în acest sens.

Împotriva sentinţei civile nr. 64/D din 23.03.2022 pronunţate de Tribunalul Satu Mare a formulat apel reclamantul A. solicitând desfiinţarea ca nelegală a hotărârii atacate, reluarea judecăţii pe fond şi administrarea probaţiunii cu martori şi interogatoriile solicitate prin acţiunea dedusă judecăţii.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă

Prin decizia civilă nr. 1660/2022-A din 09 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a fost respins ca nefondat apelul civil declarat de apelantul A., în contradictoriu cu intimaţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare, Baroul Satu Mare, B. şi Decanul Baroului Satu Mare împotriva sentinţei civile nr. 64/D din 23.03.2022 pronunţate de Tribunalul Satu Mare, sentinţă menţinută în întregime.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ., prin care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunţate de apel şi trimiterea cauzei în vederea rejudecării la Curtea de Apel Oradea.

5. Motive de recurs

Prin motivele de recurs, recurentul susţine că instanţa de apel, prin decizia recurată nr. 1660/09.11.2022 a omis să se pronunţe asupra motivului de apel constând în aceea că instanţa de fond a pronunţat sentinţa civilă nr. 64/23.03.2022 cu încălcarea normelor de procedură privind asigurarea apărării câştigate prin încheierea fără număr din 13 mai 2020 a Judecătoriei Satu Mare.

Un alt motiv de recurs priveşte faptul că pârâţii, în special B., se fac vinovaţi de crearea unui prejudiciu, săvârşind o faptă ilicită în dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Satu Mare, unde pârâtul mai sus-menţionat a fost desemnat să-i asigure apărare şi nu s-a prezentat pentru a pune concluzii, pentru a propune proba cu martori, aspect recunoscut la interogatoriu. Învederează că la termenul din 10 aprilie 2018, reclamantul nu se afla în România, termenul fiind acordat ca urmare a schimbării preşedintelui completului C3.

A arătat că potrivit dispoziţiilor art. 70, art. 72, art. 90 şi următoarele din Legea nr. 51/1991 privind statutul şi organizarea profesiei de avocat, avocaţii au obligaţia de a fi prezenţi la toate termenele, dispoziţii legale nerespectate în cauză.

A invocat prevederile art. 480 şi art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

6. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul Statul Român prin Ministerul Finanţelor reprezentat de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prin întâmpinare, intimatul B. a invocat excepţia nulităţii recursului formulat de reclamantul A. pentru neîncadrarea motivelor invocate în ipotezele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi pe fond, respingerea cererii de recurs, ca nefondată.

7. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin rezoluţia din 22 septembrie 2023, Înalta Curte a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la 23 ianuarie 2024.

Prin încheierea de şedinţă din data de 24.01.2024, Înalta Curte a respins excepţia nulităţii recursului, ca nefondată.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Prin motivele de recurs, recurentul susţine că instanţa de apel, prin decizia recurată nr. 1660/09.11.2022, a omis să se pronunţe asupra motivului de apel constând în aceea că instanţa de fond a pronunţat sentinţa civilă nr. 64/23.03.2022 cu încălcarea normelor de procedură privind asigurarea apărării câştigate prin încheierea fără număr din 13 mai 2020 a Judecătoriei Satu Mare.

Analizând acest motiv de recurs, Înalta Curte îl reţine a fi nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinute de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care reglementează rolul judecătorului în aflarea adevărului, judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

Raportând cele expuse la litigiul pendinte, Înalta Curte reţine că respectiva critică privind neevaluarea motivelor din apel relative la încălcarea dreptului la apărare şi pierderea astfel a procesului, a fost evaluată de instanţa de apel.

Astfel, prin decizia recurată, instanţa de apel a reţinut că reclamantul avea dreptul la asistenţă juridică prin avocat din oficiu, iar pârâtul B. a fost prezent la termenele de judecată din 13.12.2017, 15.12.2017, 05.01.2018, 31.01.2018, 27.02.2018, 28.02.2018 şi 01.03.2018, lipsind la ultimul termen de judecată fixat în cauză la data de 10.04.2018.

Curtea de apel a mai reţinut că pârâtul, în calitate de avocat desemnat să asigure apărarea, nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată, însă, validând raţionamentul logico - juridic al primei instanţe, a relevat că reclamantul nu a dovedit producerea unui prejudiciu, deşi avea această obligaţie procesuală, reţinând totodată, şi faptul că respectiva cauză se afla în primul ciclu procesual, fiind ulterior deschisă şi calea de atac a apelului, în situaţia unei hotărâri potrivnice reclamantului, hotărârea pronunţată în prima instanţă nefiind definitivă, astfel că nu se poate fi primită ideea unei prejudicieri în condiţiile ante-menţionate.

Aşadar, contrar susţinerilor recurentului potrivit cărora acest motiv de apel nu a fost analizat, se reţine că instanţa de apel a efectuat o analiză a acestui ansamblu de critici, aşa cum s-a expus supra, relevând un raţionament logico-juridic care cuprinde argumentele care au stat la baza soluţiei de respingere a acestui motiv, şi anume prezenţa avocatului la mai multe termene de judecată, nedovedirea unui prejudiciu.

Un alt motiv de recurs priveşte faptul că intimaţii pârâţi, în special B., se fac vinovaţi de crearea unui prejudiciu, săvârşind o faptă ilicită în dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Satu Mare, unde pârâtul mai sus-menţionat a fost desemnat să-i asigure apărare şi nu s-a prezentat pentru a pune concluzii, pentru a propune proba cu martori, aspect recunoscut la interogatoriu. Învederează că la termenul din 10 aprilie 2018, reclamantul nu se afla în România, termenul fiind acordat ca urmare a schimbării preşedintelui completului C3.

A arătat de asemenea, că potrivit dispoziţiilor art. 70, art. 72, art. 90 şi următoarele din Legea nr. 51/1991 privind statutul şi organizarea profesiei de avocat, avocaţii au obligaţia de a fi prezenţi la toate termenele, dispoziţii legale nerespectate în cauză.

Or, acest ansamblu de critici de recurs vizează existenţa prejudiciului. Or, existenţa sau inexistenţa pagubei e indubitabil un element al situaţiei de fapt care excede controlului de legalitate al instanţei de recurs. Aceasta întrucât, în analiza motivelor de nelegalitate, instanţa de recurs nu poate proceda la o reapreciere a probelor, pentru a reţine o altă stare de fapt prin reinterpretarea acestora.

Aşadar, Înalta Curte consideră, grefat pe situaţia de fapt stabilită în mod definitiv de către instanţa de apel, de care instanţa de recurs este ţinută, date fiind limitele controlului său jurisdicţional exclusiv de legalitate, configurate de prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 488 C. proc. civ., că în cauză, din perspectiva criticilor formulate de recurentul-reclamant, s-a realizat de către curtea de apel o corectă aplicare şi interpretare a prevederilor legale incidente, criticile din recurs aferente nefiind fondate.

Pentru toate aceste considerente, reţinând că motivele de recurs invocate, examinate prin prisma art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ., nu sunt întemeiate, astfel încât în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat, recursul declarat de recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1660A din 9 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Decanul Baroului Satu Mare, Baroul Satu Mare, B., Statul Român prin Ministerul Finantelor prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca prin Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1660A din 9 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Decanul Baroului Satu Mare, Baroul Satu Mare, B., Statul Român prin Ministerul Finantelor prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca prin Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 ianuarie 2024.