Revizuire petition against civil judgment violating res judicata barred by one-month statutory deadline

Şedinţa publică din data de 18 aprilie 2024

Asupra cererii de revizuire deduse judecăţii, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin sentinţa civilă nr. 2723 din 23 decembrie 2008 a Judecătoriei Paşcani, s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul C.. A fost obligat pârâtul să lase în deplină proprietate şi liniştită folosinţă terenul în suprafaţă totală de 7.790,78 mp, situat în comuna Sireţel, sat Slobozia, jud. Iaşi, compus din următoarele suprafeţe: 2.433 mp, din T24, P4 (692/2/2), delimitată de punctele 24-25-12-26-24 în schiţa anexă 3 la raportul de expertiză topografică întocmit de expertul D., 3.354 mp, din T24, A5 (697/1), delimitată de punctele 25-26-10-11-12-25 în schiţa anexă nr. 3 la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul D. şi 2.003,78 mp, situată în extravilan, T21, A (631/2/1), delimitată de punctele 2-5-10-9-2 în schiţa anexă nr. 4 la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul D.. S-a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect ridicarea construcţiilor. A fost obligat pârâtul să plătească reclamanţilor cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 RON.

Prin decizia civilă nr. 1381 din 9 iunie 2009 a Tribunalului Iaşi, s-au respins recursurile formulate de reclamanţii A. şi B. şi pârâtul C., ca nefondate.

Prin decizia civilă nr. 460 din 28 octombrie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul C. împotriva deciziei civile nr. 1381 din 9 iunie 2009 pronunţate de Tribunalul Iaşi.

2. Cererea de revizuire

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani, sub nr. x/2019, ulterior precizată, pârâtul C. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 2723 din 23 decembrie 2008, pronunţate de Judecătoria Paşcani, în dosarul nr. x/2008, a deciziei nr. 1381 din 9 iunie 2009, pronunţate de Tribunalul Iaşi, în dosarul nr. x/2008, precum şi a deciziei nr. 460 din 28 octombrie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2008.

Revizuentul apreciază că aceste hotărâri sunt nelegale şi încalcă autoritatea de lucru judecat a unor hotărâri penale, în care s-a stabilit că nu a fost săvârşită infracţiunea de tulburare de posesie. Terenul în litigiu a aparţinut părinţilor săi şi l-a primit ca zestre, fiind întocmit şi un act în acest sens. La decesul mamei sale, soţul supravieţuitor a vândut parte din teren, fără acordul celorlalţi moştenitori, astfel că E. nu are acte valabile asupra acestuia. Instanţele au admis acţiunea, parţial, fără a sesiza că pârâtul este proprietar, astfel că au încălcat dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Faţă de aceste precizări, solicită rejudecarea cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 1712 din 24 septembrie 2021, Judecătoria Paşcani a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de intimaţii A. şi B., prin întâmpinări. A declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, formulate de revizuentul C., în favoarea Tribunalului Iaşi.

Prin sentinţa civilă nr. 2832 din 17 noiembrie 2022, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a disjuns cererea de revizuire formulată de revizuentul C. împotriva sentinţei civile nr. 2723 din 23 decembrie 2008 pronunţate de Judecătoria Paşcani, în dosarul nr. x/2008, şi a dispus formarea unui dosar separat, cu termen de judecată la data de 26 ianuarie 2023. A păstrat cererile de revizuire formulate împotriva deciziei nr. 1381 din 9 iunie 2009, pronunţate de Tribunalul Iaşi, în dosarul nr. x/2008, şi împotriva deciziei nr. 460 din 28 octombrie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2008. A admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Iaşi în soluţionarea cererilor de revizuire formulate de revizuentul C. împotriva deciziei nr. 1381 din 9 iunie 2009, pronunţate de Tribunalul Iaşi, în dosarul nr. x/2008 şi împotriva deciziei nr. 460 din 28 octombrie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2008. A declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate împotriva deciziei nr. 1381 din 9 iunie 2009, pronunţate de Tribunalul Iaşi, în dosarul nr. x/2008, în favoarea Curţii de Apel Iaşi. A declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate împotriva deciziei nr. 460 din 28 octombrie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2008, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2022.

3. Apărări formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la data de 9 ianuarie 2023, intimaţii A. şi B. au invocat excepţia necompetenţei teritoriale, apreciind că dosarul ar trebui soluţionat de către Tribunalul Iaşi şi excepţia tardivităţii cererii de revizuire. Pe fond, au solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

4. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

După verificarea competenţei, prin încheierea din data de 26 ianuarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost suspendată pentru lipsa părţilor, iar prin rezoluţia din data de 1 februarie 2024, a fost repusă pe rol pentru discutarea excepţiei de perimare.

La termenul din data de 18 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că nu sunt îndeplinite cerinţele legale pentru a opera perimarea şi a dat cuvântul părţilor asupra excepţiei tardivităţii cererii de revizuire, rămânând în pronunţare asupra acesteia.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de revizuire

Analizând cererea de revizuire, sub aspect formal, din perspectiva excepţiei tardivităţii căii extraordinare de atac, invocată de intimaţi, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul căii extraordinare de atac îl reprezintă decizia civilă nr. 460 din 28 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, cu privire la care se solicită retractarea în temeiul dispoziţiilor art. 322 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865.

Reglementarea motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. are drept scop protejarea autorităţii de lucru judecat a unei alte hotărâri judecătoreşti, pentru a asigura ordinea şi stabilitatea juridică. Însă, pentru a conduce la anularea hotărârii care încalcă autoritatea de lucru judecat, este necesară respectarea unor cerinţe, inclusiv de ordin procedural.

Potrivit dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: 1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunţarea ultimei hotărâri".

În dreptul procesual civil, căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Prin urmare, termenul de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a exercita calea de atac, iar momentul de la care curge acesta este data pronunţării ultimei hotărâri.

În cauza pendinte, decizia civilă nr. 460/2009 a Curţii de Apel Iaşi, supusă revizuirii, a fost pronunţată la data de 28 octombrie 2009, iar în considerarea dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., acesta este momentul de la care curge termenul de o lună, stabilit de legiuitor.

Calculul acestui termen procedural se realizează în conformitate cu prevederile art. 101 din acelaşi act normativ potrivit cu care "Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare".

Aplicând dispoziţia legală la speţa dedusă judecăţii, reiese că termenul de o lună, în care se putea solicita revizuirea deciziei nr. 460 din 28 octombrie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, a expirat la data de 28 noiembrie 2009.

Prin urmare, depunând cererea de revizuire la data de 25 aprilie 2019, aceasta este tardiv formulată.

Cum instanţa de contencios european a drepturilor omului a statuat, într-o jurisprudenţă constantă, că dreptul de acces la un tribunal independent şi imparţial reglementat de lege nu este unul absolut, ci este supus, prin natura sa, unor limitări legale care însă trebuie să urmărească un scop legitim şi să fie necesare şi proporţionale, reţinând că, în cazul căilor extraordinare de atac de retractare, scopul reglementării unor termene îl reprezintă principiul securităţii raporturilor juridice, Înalta Curte apreciază că impunerea unui termen de exercitare a căii de atac a revizuirii nu este în sine contrară dreptului de acces şi nu încalcă, în circumstanţele concrete ale cauzei, în care părţile interesate nu au putut demonstra niciun motiv întemeiat pentru nerespectarea acestui termen, dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (a se vedea în acest sens cauza Lungoci împotriva României, hotărârea din 26 ianuarie 2006).

În acelaşi sens, este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, exprimată în decizia nr. 353 din 2 mai 2006 şi decizia nr. 214 din 28 februarie 2008.

În consecinţă, pentru argumentele expuse, Înalta Curte urmează a admite excepţia tardivităţii şi a anula, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul C. împotriva deciziei civile nr. 460 din 28 octombrie 2009 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Înalta Curte reţine că, prin încheierea din 24 martie 2022 a Tribunalului Iaşi, s-au admis cererile de ajutor public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru şi sub forma asistenţei prin avocat formulate de revizuentul C.. Faţă de înlocuirea avocatului iniţial desemnat, şi numirea unui nou avocat din oficiu, respectiv a doamnei avocat F., în temeiul dispoziţiilor art. 20 şi 22 din O.U.G. nr. 51/2008, stabileşte onorariul cuvenit acesteia la suma de 680 RON, ce urmează a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca tardiv declarată, cererea de revizuire formulată de revizuentul C. împotriva deciziei civile nr. 460 din 28 octombrie 2009 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Stabileşte onorariul cuvenit avocatului din oficiu F. la suma de 680 RON, ce urmează a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2024.