Territorial jurisdiction for international judicial assistance on banking data assigned to the bank's location over the defendant's domicile.

Comisie rogatorie internaţională. Cerere de transmitere a unor date bancare. Locul efectuării actului actului judiciar solicitat de autoritatea străină. Competenţă teritorială

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Competenţa instanţelor judecătoreşti

Index alfabetic: comisie rogatorie

autoritate judiciară străină

probe

Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970, art. 2, art. 6

Legea nr. 189/2003, art. 24, art. 25

Competenţa teritorială de soluţionare a cererii formulate de o autoritate judiciară străină, având ca obiect asistență judiciară internațională, prin care s-a solicitat transmiterea unor informaţii privind datele bancare ale unei persoane pentru toate conturile deschise la o anumită unitate bancară, aparţine, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 189/2003, instanţei în a cărei rază teritorială se află sediul băncii, aceasta fiind instanţa în circumscripţia căreia actul judiciar urmează a fi efectuat.

I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 2154 din 10 octombrie 2024

Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la 06.12.2023, petentul Ministerul Justiţiei a înaintat adresa nr. 77305/22.11.2023, emisă de instanţa din Turcia prin intermediul comisiei rogatorii internaţionale, prin care se solicită comunicarea unor informaţii bancare cu privire la pârâtul A. pentru toate conturile deschise la Banca X către instanţa competentă din Turcia.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Convenţiei de la Haga din 18 martie 1970.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 1282 din 06.03.2024, Judecătoria sectorului 1 București a admis excepţia necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București reținând, în esență, că în raport de prevederile art. 107 alin. 1 C.proc.civ. și având în vedere că potrivit referatului nr. 2109 din 20.12.2023, din baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, domiciliul actual al pârâtului A. este în Bucureşti, Sector 3, competența aparține acestei instanțe.

Prin sentința civilă nr. 7223 din 25.06.2024, Judecătoria sectorului 3 București a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, reținând că, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Convenția privind obținerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 2970, coroborat cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 189/2993 și având în vedere că obiectul comisiei rogatorii vizează obținerea de probe cu privire la transmiterea unor extrase de cont ale pârâtului A. pentru toate conturile deținute de acesta la pârâta Banca X pe o perioadă de 3 ani retroactiv, de la 01.02.2023, competența aparține Judecătoriei Cluj- Napoca, ca instanță în circumscripția căreia se află sediul entității care urmează să furnizeze informațiile solicitate.

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentința civilă nr. 3837/C din 25.07.2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect comisie rogatorie internaţională, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, și constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, a suspendat soluţionarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului spre soluţionarea conflictului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut incidența în cauză a prevederilor art.

1072 C.proc.civ. și față de împrejurarea căactul solicitat a fi efectuat nu este dependent de identificarea razei teritoriale unde urmează a se efectua actul judiciar solicitat, a constatat incidentă competenţa reziduală a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C.proc.civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin Legea nr. 175/2003, România a aderat la Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970.

Conform art. 2 din Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970 „Fiecare stat contractant desemnează o autoritate centrală care îşi asumă sarcina de a primi comisiile rogatorii emanând de la o autoritate judiciară a unui alt stat contractant şi de a le transmite autorităţii competente în scopul executării. Autoritatea centrală este organizată potrivit normelor prevăzute de statul solicitat.”, iar potrivit art. 6 din aceeaşi convenţie „În caz de necompetenţă a autorităţii solicitate, comisia rogatorie este transmisă din oficiu şi fără întârziere autorităţii judiciare competente a aceluiaşi stat, în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia acestuia.”

Totodată, potrivit art. 24 din Legea nr. 189/2003 „(1) Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală competentă să primească cererile de comisii rogatorii prezentate de autorităţile judiciare din străinătate. (2) Ministerul Justiţiei transmite cererile de comisii rogatorii judecătoriei în a cărei rază teritorială urmează a se efectua actul judiciar solicitat.”, iar conform art. 25 din acelaşi act normative „(1)Autoritatea judiciară solicitată execută comisia rogatorie conform regulilor de procedură din legea română; totuşi se va lua în considerare, la cererea autorităţii judiciare solicitante, folosirea unei proceduri speciale, cu condiţia ca aceasta să nu contravină legislaţiei române. (2) Dacă comisia rogatorie este transmisă unei autorităţi judiciare necompetente, aceasta o trimite, din oficiu, autorităţii competente, notificând Ministerului Justiţiei această împrejurare. (3) Instanţa română va informa autoritatea judiciară solicitantă asupra datei şi locului efectuării comisiei rogatorii, putând permite, la cerere, participarea magistraţilor străini.”

Instanţa constată că la 06.12.2023, Ministerul Justiție a înaintat Judecătoriei Sectorului 1 București cererea formulată de autorităţile competente din Turcia având ca obiect asistență judiciară internațională prin care s-a solicitat transmiterea unor date bancare ale pârâtului A. pentru toate conturile bancare deschise la Banca X către instanța competentă din Turcia.

Înalta Curte reține că aceste informații urmează să fie furnizate de către pârâta Banca X al cărei sediu se află în Municipiul Cluj Napoca, așa cum reiese din referatul întocmit ca urmare a interogării de către instanță a bazei de date RECOM, aflat în circumscripția Judecătoriei Cluj Napoca.

Prin urmare, se constată că actul judiciar urmează a fi efectuat în circumscripția Judecătoriei Cluj Napoca, acesteia revenindu-i, aşadar, competența teritorială în soluționarea cererii de comisie rogatorie internațională.

Înalta Curte reține că nu prezintă relevanță în cazul cererii de comisie rogatorie domiciliul pârâtului A. cu privire la care se solicită informațiile întrucât actul judiciar este reprezentat de obţinerea unor informații ce urmează a fi transmise de către Banca X al cărui sediu este situat în Cluj Napoca, astfel cum s-a arătat anterior.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a stabilit competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu pârâţii A. şi Banca X, având ca obiect „comisie rogatorie internaţională.” în favoarea favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, Secţia civilă.