Tax execution upheld: penalties in dollars valid under enforceable title, appeal dismissed.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Litigation Section) dismissed as unfounded the appeal filed by a commercial company against Decision no. 557/30 October 2001 of the Court of Accounts of Romania – Jurisdictional Section, thereby upholding that decision and the underlying ruling that rejected the company's challenge to execution. The dispute concerned a challenge to an execution order and payment summons issued to collect a tax debt (income tax of USD 3,063.98 plus late-payment penalties of USD 1,042.39) under an enforceable title based on a prior judgment; the company argued the amounts were miscomputed and that penalties should be calculated in lei (RON) rather than US dollars. The Court held that the execution was lawfully based on the clear wording of the enforceable title, that the penalty amount was not included within the principal tax sum, and that the applicable penalty rates were those expressly prescribed by Government Decisions no. 8/1997, 251/1997, 21/1998, and 354/1999, rejecting the argument that a 6% bank interest rate applied since the case involved fiscal liabilities, not a loan. The Court also refused the company's request for suspension of execution for lack of a legal basis and failure to post the required security under Article 300 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart.9 din Legea nr.29/1990, Art. 312 Cod procedură civilă; Tax execution upheld: penalties in dollars valid under enforceable title, appeal dismissed: 557/30 October 2001 of the Court of Accounts of Romania – Jurisdictional Section, thereby upholding that decision and the underlying ruling that rejected the company's challenge to execution. The dispute concerned a challenge to an execution order and payment summons issued to collect a tax debt (income tax of USD 3,063.98 plus late-payment penalties of USD 1,042.39) under an enforceable title based on a prior judgment; the company argued the amounts were miscomputed and that penalties should be calculated in lei (RON) rather than US dollars. The Court held that the execution was lawfully based on the clear wording of the enforceable title, that the penalty amount was not included within the principal tax sum, and that the applicable penalty rates were those expressly prescribed by Government Decisions no. 8/1997, 251/1997, 21/1998, and 354/1999, rejecting the argument that a 6% bank interest rate applied since the case involved fiscal liabilities, not a loan. The Court also refused the company's request for suspension of execution for lack of a legal basis and failure to post the required security under Article 300 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGrounds for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
S-a luat în examinare recursul declarat de Societatea comercială „K” SRL împotriva deciziei nr.557 din 30 octombrie 2001 a Curții de Conturi a României – Secția jurisdicțională.
La apelul nominal au lipsit recurenta Societatea comercială „K” SRL și intimații Consiliul local Miercurea Ciuc și Curtea de Conturi a României.
Procedura completă.
S-a referit că recurenta prin cerere a solicitat suspendarea executării silite a sentinței nr.18 din 9 noiembrie 1999 pronunțată de Colegiul Jurisdicțional Harghita până la soluționarea recursului, iar prin întâmpinare Consiliul local al municipiului Harghita a solicitat obligarea recurentei la plata unei cauțiuni.
Instanța având în vedere că nu a fost indicat temeiul legal al cererii pentru a se dispune în consecință, respinge cererea, considerând că dacă temeiul era art.9 din Legea nr.29/1990, acesta se referă la suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea acțiunii deci la instanța de fond ceea ce nu este în speță iar dacă temeiul era art.300 Cod procedură civilă trebuia depusă cauțiunea, lucru de asemeni nerealizat în cauză.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Colegiul Jurisdicțional Harghita a Curții de Conturi, prin sentința nr.11 din 14 august 2001, a respins contestația la executare nr.2054 din 25 mai 2001 formulată de Societatea comercială „K” SRL împotriva ordinului de executare nr.9 din 3 mai 2001 și împotriva somației de plată nr.8147 din 21.05.2001 pentru lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu emis în baza sentinței nr.18 din 9.11.1999 a Colegiului Jurisdicțional Harghita.
A constatat că suma 1042,39 USD nu este inclusă în suma de 3063,98 USD ci se datorează în afara acestei sume.
Suma de 3063,98 USD reprezintă impozit pe venit datorat prin echivalentul în lei la cursul oficial de la data plății, iar suma de 1042,39 USD reprezintă majorări de întârziere datorate pentru întârzierea la plata sumei de 3063,98 USD calculate până la 27 februarie 1997 inclusiv și în continuare. Societatea datorează majorările de întârziere aferente sumei de 3063,98 USD calculate în procentele legale prevăzute în Hotărârile Guvernului 8/1997, 251/1997, 21/1998, 354/1999 și 564/2000, la cursul oficial leu-dolar de la data plății.
Pentru a hotărî astfel, s-a avut în vedere că Hotărârea Guvernului nr.564/2000 nu exista la momentul pronunțării sentinței nr.18 din 9 noiembrie 1999, în rejudecarea cauzei după casare, fiind legiferat ulterior motiv pentru care Colegiul jurisdicțional, la emiterea ordinul de executare nr.9 din 3 mai 2001, la sfărșitul ordinului a indicat ca organul de executare să aibă în vedere la calcularea majorărilor de întrârziere pentru perioada de după 1 august 2000, prevederile acestuia, adică 0,15% pentru fiecare zi de întârziere.
Nu se poate reține că în suma de 3063,98 USD este inclusă suma de 1042,39 USD cum pretinde societatea, dimpotrivă rezultă că suma de 1042,39 USD nu este inclusă în suma de 3063,98 USD ci se datorează separat de aceasta, suma de 3063,98 USD reprezentând impozit pe venit iar 1042,39 USD reprezintă majorări de întârziere aferente.
Din cele de mai sus a rezultat faptul că nu s-a aplicat procentul de 0,15% pe zi de întârziere întregii perioade de întârziere de după data de 27 februarie 1997, că numai pentru perioada de după 1 august 2000, iar perioadei supuse între 25 februarie 1997 și 1 august 2000 i-au fost aplicabile procentele de 0,16%, 0,25%, 0,30% prevăzute de Hotărârile Guvernului 8/1997, 251/1997, 21/1998 și 354/1999.
Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, prin decizia nr.557 din 30 octombrie 2001 a respins recursul jurisdicțional declarat de societatea comercială „K”SRL.
Considerând hotărârile netemeinice și nelegale, societatea a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, modificarea deciziei nr.557/30.10.2001 în sensul admiterii contestației la executare în ce privește întinderea dispozitivului sentinței nr.18 din 9.11.1999 a Colegiului Jurisdicțional Harghita, în sensul că datoria bugetară cu titlu de impozit pe venit este în sumă de 84.411.146 lei calculată asupra sumei de 3063,98 USD la cursul de schimb din data de 25 februarie 1997 (data scadenței datoriei bugetare), reprezentând suma de 28.782.749 lei plus penalitățile de întârziere de 0,15% până la data de 1 decembrie 2001.
Se arată că moneda națională a României este leul românesc care circulă în economia românească și totodată este și moneda în care sunt stabilite obligațiile financiare ale contribuabililor, indifirent de veniturile pe care le realizează.
In speță, conform legii, inclusiv redevențele în cadrul în care acestea se datorează, se plătesc ca și obligații la sursă, în lei și nu în dolari SUA.
Pentru acest considerent și majorările de întârziere, în cazul calculării acestora trebuie să țină cont de moneda în care se face plata, deci tot în lei și nu în dolari SUA, obligația de plată a majorărilor de întârziere este o obligație subscrisă a obligației de plată a impozitelor ori redevențelor și astfel trebuie să fie calculată și plătită în aceeași monedă, deci în lei.
Prin aplicarea penalităților de întârzere de 0,15% asupra sumelor calculate în valută, se ajunge la o dobândă de peste 54% pe fiecare an, în situația în care dobânda anuală la depozitele în valută variază între 2,5 și cel mult 4%.
In situația în care s-ar avea în vedere suma în dolari la care să se calculeze majorările de întârziere ar trebui să se aplice un procent de 6% cât este dobânda băncii.
Recursul este nefondat.
Prin sentința nr.11/14.08.2001 Colegiul jurisdicțional Harghita, în mod corect a respins contestația la executare formulată de scietate împotriva ordinului de executare nr.9/2001 și somației de plată 8147/2001.
Din dispozitivul sentinței 18/1999 a Colegiului jurisdicțional, rezultă clar că suma datorată cu titlu de impozit pe venit este de 3063,98 USD, echivalent în lei la cursul oficial de la data plății, iar suma de 1042,39 USD reprezentând penalitățile de întârziere nu este inclusă în suma datorată cu titlu de impozit pe venit.
Majorările de întârziere se aplică în procentele prevăzute de lege Hotărârile Guvernului 8/1997, 251/1997, 21/1998 și 354/1999.
Dobânda de 6% se aplică numai în cazul în care în discuție este o sumă împrumutată.
In speță, suntem în prezența unor raporturi financiar fiscale, iar societatea recurentă are obligația să achite majorările de întârziere pentru debitele datorate consiliului local, majorări de întârziere al căror procent este expres prevăzut de lege.
In consecință, recursul se privește nefondat și în baza art.312 Cod procedură civilă, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Societatea comercială „K” SRL împotriva deciziei nr.557 din 30 octombrie 2001 a Curții de Conturi a României – Secția jurisdicțională, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 martie 2003.