CNSAS declaration of Securitate collaborator status based on written denunciations of negative opinions

Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) l-a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4836 din 23 noiembrie 2018, a admis acţiunea reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, formulată împotriva pârâtului A. şi, în consecinţă, a constatat calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului A..

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, recurentul arată că prin întâmpinarea formulată la fond a arătat pe larg că:

"Prin cererea introductivă, reclamanta formulează "Acţiune în constatare: Urmând, ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, la această data, să apreciaţi asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnul A."

Cererea a fost întemeiată pe disp. art. 2 lit. b), art. 3 lit. g), art. 5 alin. (1). art. 8 lit. a) şi art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/200S coroborate cu art. 31 alin. (1) şi art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNSAS.

Potrivit disp. art. 8. lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 "Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va lua în discuţie nota de constatare şi, după caz: aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice, introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia... ".

În speţa de faţă, deşi cererea introductivă este intitulată "Acţiune în constatare", reclamanta nu solicită expresis verbis "Să se constate calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnul A.", ci "să se aprecieze asupra calităţii de colaborator, al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnul A..,. ", ceea ce creează o contradicţie in terminis între titulatura cererii, respectiv "acţiune în constatare", şi solicitarea din cuprinsul cererii, respectiv "apreciere".

Faţă de o asemenea formulare se poate aprecia că reclamanta nu are cu adevărat o solicitare privind constatarea calităţii de colaborator, ci pur şi simplu lasă totalmente la aprecierea instanţei soluţia ce urmează a fi pronunţată în speţă, inducând astfel fie şi voalat ideea că reclamanta însăşi nu este convinsă de propria-i solicitare."

Instanţa de fond, subrogându-se în competenţele unui expert grafolog, exprimă o serie de considerente de strictă specialitate care, însă, nu pot fi făcute decât de un expert în materie şi nicidecum în mod direct de către instanţa de judecată, aceasta în condiţiile în care în raport de susţinerile sale instanţa de fond nu a dispus efectuarea în cauza a unei expertize grafoscopice, pe care să-şi bazez considerentele de natura celor exprimate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefundat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că obiectul cauzei îl reprezintă constatarea calitatăţii de colaborator al Securităţii a pârâtului A..

Înalta Curte constată că, nu pot fi reţinute susţinerile recurentului referitoare la obiectul cererii de chemare în judecată, deoarece din modul de formulare a cererii şi din expunerea motivelor de fapt, reiese că reclamantul a formulat o acţiune în constatare a calităţii de colaborator al Securităţii, care reiese inclusiv din temeiul legal la care reclamantul a făcut referire şi anume art. (2) lit. b), art. 3 lit. g), art. 5 alin. (1), art. 8 lit. a) şi art. 11 alin. (1) ale O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 293/2008.

Referitor la situaţia de fapt, prin Nota Informativă scrisă de recurent în data de 04.07.1985, acesta a transmis Securităţii faptul că mama numitului B. "discută în rândul membrilor cooperatori că fiul ei care este fugit în străinătate o duce bine în comparaţie cu condiţiile pe care le avea în România. Că acolo sunt condiţii mult mai bine, că acesta le trimite din străinătate lucruri şi medicamente care le sunt necesare. A mai rezultat că mama numitului Bl nu regretă faptul că acesta a fugit din România"".

De asemenea, prin Notele Informative scrise de recurent în data de 20.09.1985 şi, respectiv, 16.03.1986 acesta sesizează Securităţii faptul că C.:

• "zicea că nu e mulţumit, că nu e plătit după cum munceşte". (x, f. x);

• "acesta adresa injurii conducerii CAP-ului, cât şi altor organe de stat şi partid de la comună, pentru făptui că nu realizează cîştiguripe măsura posibilităţilor şi nu poate face faţă nevoilor familiale', (x, f. x);

Or, furnizarea oricăreia dintre aceste informaţii este suficientă pentru reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii, astfel cum este aceasta definită de prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,

Este îndeplinită atât condiţia legală cu privire la denunţarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât şi condiţia legală referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.

Recurentul a activat ca informator în perioada 1985-1989, fiind recrutat de I.J. Olt, pentru acoperirea informativă şi cunoaşterea stărilor de spirit din com. Făgeţelu, jud. Olt.

Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care erau denunţate activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist, ce se regăsesc în notele informative din 4.07.1985 şi 16.03.1986.

Prin colaborator al Securităţii, în înţelesul legii speciale şi al modului de interpretare, prin prisma Deciziei nr. 672/2012 a Curţii Constituţionale (Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 672/2012 a constatat că sintagmele "indiferent sub ce formă" şi "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale), se înţelege persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor.

Potrivit textului legal pentru colaborarea prin furnizarea de informaţii trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile ca furnizarea informaţiilor, prin notele şi rapoarte scrise etc., să se refere la denunţarea activităţilor sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist şi să fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Aşadar, prima condiţie este ca informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Din notele olografe furnizate de către pârât, reiese că acestea se referă la comentariile negative ale altor persoane la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist.

Pe baza informaţiilor furnizate de către pârât, ofiţerii din cadrul Securităţii au dispus următoarele:

- "Numitul C. figurează în evidenţe la poziţia FAPP. Este lucrat în SI. Sarcini: Să discute în continuare cu elementul şi să ne informeze dacă discută negativ la adresa conducerii de partid şi de stat sau încearcă să creeze stări de spirit negative în rândul membrilor cooperatori.".

Se observă că Securitatea monitoriza comentariile negative ale cetăţenilor la adresa fostului regim comunist; ca atare, orice formă de contestare a deciziilor politice luate de către conducerea comunistă reprezenta o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist.

În legătură cu această primă condiţie, interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit. b) din actul normativ incident conduce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al securităţii persoanelor care, prin denunţurile lor nu au menajat interesele celor denunţaţi, deşi puteau să facă acest lucru, nefiind constrânşi, şi, mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice.

Comentările injurioase la adresa politicii partidului şi a statului pe care le redă recurentul reprezentau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

De asemenea, este îndeplinită şi condiţia referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.

Astfel, art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 se referă la vizarea îngrădirii unor drepturi fundamentale - şi nu neapărat încălcarea propriu-zisă a acestor drepturi.

Recurentul putea şi trebuia să conştientizeze posibilele urmări ale informaţiilor furnizate. Şi această condiţie este îndeplinită, întrucât recurentul trebuia să realizeze faptul că, odată ce furniza astfel de informaţii, asupra persoanei denunţate ar fi putut să se desfăşoare o acţiune de investigare din partea Securităţii. Această acţiune presupunea cel puţin încălcarea dreptului la viaţă privată, prin căutarea şi obţinerea de noi informaţii despre opiniile, viaţa personală sau anturajul persoanelor denunţate, fără acordul acestora.

În acest mod, recurentul i-a expus pe cei denunţaţi unor posibile noi încălcări ale dreptului la viaţă privată ce puteau veni din partea Securităţii.

Legiuitorul nu cere furnizarea, de către foştii informatori ai Securităţii, a mai multor informaţii care să îndeplinească cerinţele art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, fiind suficient şi un singur astfel de caz, pentru reţinerea calităţii de colaborator ai Securităţii.

Astfel, delimitând sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, legiuitorul a urmărit ca, pe de o parte, să excludă denunţurile care, de obicei, rămâneau fără urmări asupra celui denunţat, şi, pe de altă parte, să excludă şi denunţurile care ar fi putut avea urmări, dar care sunt compatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică.

Prin urmare, nesocotind interesele celui denunţat, pârâtul a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa celui denunţat atât timp cât a acceptat că persoana denunţată putea să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţului său.

Altfel spus, prin furnizarea acestor informaţii, pârâtul a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în furnizarea de informaţii pot fi luate măsuri de urmărire şi de verificare (încălcarea dreptului la viaţă privată) şi, deci, a vizat această consecinţă.

În concluzie, informaţiile furnizate de către pârâtul A. au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la opinie, prevăzute de art. 17 şi art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, care a fost adoptat prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 pentru ratificarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (publicat în B.Of. nr. 146/20 nov. 1974).

Acest act normativ prevedea că nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa particulară şi că orice persoană are drept la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni. De asemenea, nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale.

În mod corect instanţa de fond a analizat documentele depuse în probaţiune, observând că nu au fost contestate de către recurent şi că acesta "speculează unele inadvertenţe cu rol probatoriu secundar", apreciind însă că "actele respective propuse de reclamant cuprind suficiente elemente de certitudine privind persoana pârâtului".

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât A. împotriva sentinţei nr. 4836 din 23 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2020.