Military medical unfitness appeals: one withdrawal noted, remaining appeals dismissed as unfounded.

Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată la data de 10.07.2019, reclamanţii au formulat contestaţie împotriva deciziilor medicale emise de Comisia Centrală de Expertiză Medico Militară din cadrul M.Ap. N. respectiv decizia nr. A 4747 din 4.06.2019 privind pe A., decizia 4747 din 4.06.2019 privind pe B., decizia nr. 477 din 4.06.2019 privind pe C., decizia 4747 din 4.06.2019 privind pe D. şi decizia 4747 din 4.06.2019 privind pe E., solicitând atât anularea cât şi suspendarea efectelor acestor decizii individuale, prin care au fost declaraţi inapţi pentru profesia de militar activ în cadrul M.Ap. N., până la soluţionarea definitivă a cauzei.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 180 din 6 decembrie 2019, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanţii A., E., D., C. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Direcţia Medicală din M.AP.N. - Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară, având ca obiect, anulare act administrativ şi suspendare executare act administrativ.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanţii A., E., D., C. şi B. au declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că în urma administrării probatoriului solicitat şi încuviinţat de instanţă, a rezultat şi s-au identificat membrii comisiei care nu aveau trecute calitatea, gradul militar şi ce instituţie reprezintă.

Recurenţii susţine că au invocat prevederile Ordinului M66 din 17.05.2016 al Ministrului Apărării Naţionale pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea şi funcţionarea Comisiei Centrale de expertiza Medico-Militare din MApN, întrucât nu au fost respectate cerinţele art. 12 din acest Regulament.

La art. 2 se arată că: din compunerea acestor comisii fac parte la lit. a) 3 sau 4 medici specialişti/medici primari de specialitate şi ceilalţi membrii.

Or, în cazul celor 5 decizii contestate rezultă că la poz. 3 a fost un medic psiholog, la poz. 4 a fost un medic ortopedie/traumatologie, la poz. 5 a fost un medic psihiatru, şi la poz. 6 a fost un medic reumatolog.

Recurenţii precizează că la data când s-a întrunit această comisie centrală medico-militară reclamanţii nu au fost chemaţi şi evident nu au fost prezenţi.

Se mai susţine că nu a fost niciun medic de specialitate oftalmologie pentru a analiza diagnosticul evaluat şi consemnat de către comisia medicală de la Spitalul Militar Focşani, pentru a stabili dacă acest diagnostic este încadrat corespunzător.

Instanţa de fond a motivat că textul legal invocat nu conţine o asemenea condiţie astfel încât nu se poate reţine nelegalitatea actului administrativ contestat.

Ori, este o interpretare abuzivă în motivarea hotărârii atacate, deoarece textul legal arată că o astfel de comisie medico-militară trebuie să fie formată din medici de specialitate, deci fără echivoc rezultă că trebuia să fie oftamologi.

Mai mult, aceşti medici de specialitate din comisie pot să evalueze diagnosticul prin aplicarea cerinţelor art. 13, alin. (2) din ordinul menţionat pentru Internarea militarilor reclamanţi într-o clinică de specialitate din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau chiar din reţeaua ministerului sănătăţii, pentru o precizare cât mai exactă a diagnosticului clinic şi funcţional.

Instanţa de fond a motivat în mod eronat faptul că în sarcina comisiei nu este nicio obligaţie ci doar o posibilitate, sens în care nu a reţinut nicio posibilitate de a răsturna prezumţia de legalitate a actelor administrative contestate.

În textul legal arătat nu se face referire la atributul posibilitate, ci textul legal arată că decizia comisiei constă şi în a dispune internarea celor în cauza şi nicidecum posibilitatea unei asemenea măsuri.

Totodată, aceasta comisie are în componenţă reprezentanţi ai Direcţiilor Juridice şi Resurse umane din ministerul apărării, tocmai pentru ca împreuna să evalueze particularităţile medicale sub acest diagnostic în vederea oferirii conducerii ministerului soluţii pentru menţinerea în activitate a reclamanţilor, evident în cadrul altor specialităţi militare, ca urmare nici conducerea ministerului apărării naţionale, dar nici instanţa de fond nu a motivat în niciun fel activitatea de circa 13-18 ani, cu participarea la misiuni externe operative în teatrele de operaţii, toţi având calificative de Foarte Bine şi Excepţional.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Apărării Naţionale, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al Direcţiei Medicale a M.AP.N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

În ceea ce priveşte recursul declarat de E.

Înalta Curte constată că acesta a formulat o cerere prin care învederează instanţei că înţelege să renunţe la judecata recursului formulat.

Potrivit dispoziţiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ. "Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă."

Înalta Curte ia act de cererea de renunţare la judecarea acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamant, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale din România şi Direcţia Medicala din M.A.P.N. - Comisia centrala de expertiza medico-militară.

În ceea ce priveşte recursul declarat de C., A., B., D.

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul formulat de este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Astfel, nulitatea absolută poate fi invocată pentru prima oară ca motiv de casare, dacă legea nu interzice în mod expres acest lucru, iar nulitatea relativă poate fi invocată ca motiv de casare numai de partea ocrotită prin norma încălcată.

Nulitatea actelor de procedură este prevăzută la art. 174 -179 C. proc. civ., însă în cuprinsul motivelor de recurs recurenţii-reclamanţi nu au indicat care sunt actele de procedură anulabile, astfel încât Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este fondat, urmând a fi respins.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că deciziile medico - militare emise de Comisia de expertiză medico-militară de la nivelul Spitalului de Urgenţă " F." Focşani, respectiv decizia nr. A 1803/10 din 11.04.2019 privind pe A., decizia nr. A 1803/8 din 11.04.2019 privind pe reclamantul E., decizia nr. A 1803/14 din 11.04. 2019 privind pe D., decizia nr. A 1803/13 din 11.04.2019 privind pe reclamantul C., decizia nr. A 1803/11 din 11.04.2019 privind pe reclamantul B., au fost contestate de aceştia.

În urma reexaminării de către Comisia centrală de expertiză medico-militară au fost emise decizia nr. 4747din 04.06.2019 privind pe A., decizia 4747 din 04.06.2019 privind pe reclamantul E., decizia nr. 4747 din 04.06. 2019 privind pe D., decizia 4747 din 04.06.2019 privind pe reclamantul C., decizia 4747/11 din 04.06.2019 privind pe reclamantul B., prin care a fost menţinut diagnosticul de discromatopsie cât şi, menţiunea inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt limitat la război.

Principala critică a recurenţilor-reclamanţi a fost aceea că nu au fost respectate cerinţele prevăzute de art. 12 din regulamentul privind constituirea şi funcţionarea Comisiei Centrale de Expertiză Medico - Militară din MApN, aprobat prin Ordinul M 66/17.05.2016.

În conformitate cu art. 12 din regulamentul privind constituirea şi funcţionarea Comisiei Centrale de Expertiză Medico - Militară din MApN, aprobat prin Ordinul M 66/17.05.2016 "(2) Componenţa comisiilor centrale de expertiză medico-militară este următoarea:

a) preşedinte: medic specialist sau primar în specialitatea expertiza medicală a capacităţii de muncă, cadru militar/funcţionar public cu statut special;

b) membri - 3 sau 4 medici specialişti/medici primari de specialitate, un reprezentant al Direcţiei management resurse umane, un psiholog specialist/principal în specialitatea psihologie clinică pentru comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului Afacerilor Interne, un reprezentant al Direcţiei pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică, pentru Ministerul Apărării Naţionale şi câte un reprezentant al Direcţiei juridice pentru Serviciul Român de Informaţii şi al Direcţiei generale juridice pentru Ministerul Afacerilor Interne;

c) secretar - fără drept de vot, desemnat din cadrul direcţiilor medicale ale instituţiilor menţionate la alin. (1).

(3) Componenţa nominală a comisiei centrale de expertiză medico-militară pentru fiecare instituţie în parte se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne, respectiv al directorului Serviciului Român de Informaţii, după caz."

Înalta Curte constată că, în cauză, Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară, care a emis deciziile contestate, a fost compusă din preşedinte, medic specialist în expertiza medicală a capacităţii de muncă, şi alţi 5 membri, respectiv 3 medici primari şi psihologi. La solicitarea instanţei de fond pârâta a indicat nominal cine sunt membrii care au semnat deciziile contestate pe poziţiile 1 şi 2. Astfel s-a arătat că unul dintre membri era consilier juridic din cadrul Direcţiei generale management resurse umane, iar celălalt director la Direcţia generală Juridică. Potrivit adresei Ministerului Apărării Naţionale nr. 8544/14.10.2019, aceste persoane sunt nominalizate în Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 146/2019 privind componenţa nominală a Comisiei de expertiză medico-militară.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond că, în cauză, componenţa Comisiei Centrale de Expertiză Medico - Militară respectă dispoziţiile art. 12 din Regulamentul menţionat, instanţa neputând să îşi însuşească argumentele reclamanţilor în sensul că dintre cei 3 sau 4 medici specialişti/primari trebuia să fie cel puţin un medic în specialitatea oftalmologie având în vedere natura diagnosticului. Textul legal analizat nu conţine o asemenea condiţie astfel încât nu se poate susţine nelegalitatea unui act administrativ pentru neîndeplinirea unei condiţii neprevăzute de lege .

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurenţi sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul E. şi va anula în parte sentinţa recurată, în ceea ce îl priveşte pe acesta, va lua act de cererea de renunţare la judecarea acţiunii formulate de reclamantul E. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apararii Nationale şi Directia Medicala din M.A.P.N. - Comisia centrala de expertiza medico militara şi va respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C., A., B., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant E. împotriva sentinţei nr. 180 din 06 decembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Anulează în parte sentinţa recurată, în ceea ce priveşte pe reclamantul E..

Ia act de cererea de renunţare la judecarea acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul E. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale din România şi Direcţia Medicală din M.A.P.N. - Comisia centrală de expertiza medico-militară.

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C., A., B., D. şi împotriva aceleiaşi sentinţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2020.