Salary difference claim moot after payment; inflation adjustment and statutory interest upheld

Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., procurori în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara şi birourile din subordine Arad şi Caraş-Severin au chemat în judecată pe pârâta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, solicitînd instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună revocarea ordinului nr. 36 din data de 23 ianuarie 2018 emis de procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin care s-a dispus ca, începând cu data de 01.01.2018 procurorii şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de drepturile salariale prevăzute în anexele care fac parte integrantă din ordinul anterior menţionat; obligarea pârâtei să emită un nou ordin de salarizare a procurorilor şi personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care să cuprindă indemnizaţia brută lunară stabilită prin ordinele nr. 434/VI/3/21.12.2016 şi nr. 46 din 20.01.2017 ale procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (cu o valoare de referinţă sectorială de 405 RON) prin includerea procentului de 4% prevăzut de O.G. nr. 13/2008, la care să se adauge procentul de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS (405 RON+4%)xl0% şi după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, cu respectarea prevederilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare, potrivit dispoziţiilor art. 5 din Capitolul VIII al Anexei V din Legea nr. 153/2017.

Reclamanţii mai solicită obligarea pârâtei la plata către fiecare reclamant a diferenţei de drepturi salariale dintre suma încasată, cu titlu de indemnizaţie, şi suma ce ar fi obţinut-o dacă drepturile salariale ar fi fost stabilite prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de (405 RON+4%)xl0% şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 153/2017, în sensul celor ce vor fi expuse în continuare, diferenţă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie, cu plata dobânzii legale penalizatoare aferente diferenţei de drepturi salariale sus-menţionate.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 5339 din 13 decembrie 2018, a respins excepţia lipsei de interes ca nefondată, excepţie invocată de către pârâtă în cauza privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., în contradictoriu cu pârâta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor De Criminalitate Organizată şi Terorism, a respins ca rămase fără obiect capetele de cerere 1 şi 2 ale acţiunii introductive de instanţă, a admis capătul 3 de cerere şi a obligat pârâta la plata către fiecare reclamant a diferenţei de drepturi salariale, actualizată cu indicele de inflaţie, la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor De Criminalitate Organizată şi Terorism a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că în od nelegal instanţa de fond a obligat pârâta la plata către fiecare reclamant a diferenţei de drepturi salariale.

Cu încălcarea limitelor stabilite prin cererea de chemare în judecată şi contrar probatoriului administrat în cauză, prima instanţă a obligat pârâta la plata diferenţelor de drepturi salariale calculate potrivit ordinelor noi emise - 192/26.04.2018 şi nr. 193/27.04.2018.

Prin Ordinul nr. 36/23.01.2018 emis de procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism s-au stabilit drepturile salariale ale procurorilor şi personalului de specialitate juridica asimilat magistraţilor din cadrul acestei structuri, începând cu data de 01.01.2018.

Prin Ordinul nr. 192/26.04.2018 al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiurulor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus modificarea drepturilor salariale ale procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat judecătorilor şi procurorilor şi altor categorii de personal din cadrul acestei structuri de parchet, stabilite în perioada 09,04.2015-31.12.2017.

Prin Ordinul nr. 193/27.04.2018 al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism s-a dispus modificarea drepturilor salariale ale procurorilor şi personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul acestei structuri de parchet stabilite începând cu data de 01.01.2018, prin luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială în cuantum de 463,50 RON (suma de 405 RON + 4% procent prevăzut de O.G. nr. 13/2008 + 10% procent prevăzut de Legea nr. 293/2015).

Aşadar, drepturile salariale determinate în baza ordinului nr. 36/2018, a cărui revocare s-a solicitat în prezenta cauza, au fost recalculate prin luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială în cuantum de 463,50 RON, urmare a emiterii ordinului nr. 193/2018.

Drepturile băneşti determinate conform ordinului 192/2018 nu fac obiectul pretenţiilor deduse judecăţii.

În acest context, prin soluţia pronunţată judecătorul fondului a acordat mai mult decât s-a cerut.

Din probatoriul administrat rezultă că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a plătit reclamanţilor drepturile băneşti stabilite în baza ordinului nr. 193/2018, de la 01.01.2018.

Conform fluturaşilor de salariu privind drepturilor băneşti ale reclamanţilor aferente lunii aprilie 2018 au fost incluse şi diferenţele de drepturi salariale solicitate în prezenta cauză, acordate de la 01.01.2018 şi plătite la 11.05.2018.

În contextul în care de la 01.01.2018 salarizarea reclamanţilor se face prin raportare la o valoare sectorială de (405 RON+4%)x10%, sens în care s-a emis Ordinul nr. 193/27.04.2018 şi s-a făcut plata în beneficiul reclamanţilor la 11.05.2018, şi pretenţia acestora de obligare a pârâtei să achite fiecărui reclamant diferenţa de drepturi salariale dintre suma încasată şi suma ce ar fi obţinut-o dacă drepturile salariale ar fi fost stabilite prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de (405 RON +4%)xl0% şi după intrarea în vidare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, a rămas fără obiect.

Cu privire cererile accesorii de obligare la plata diferenţelor băneşti actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale, cereri admise de prima instanţă, învederează instanţei de control judiciar următoarele:

Prin urmare, în cazul în care în mod nejustificat debitorul nu-şi execută obligaţia şi se află în întarzierer creditorul in realizarea dreptului său la îndeplinirea integrala, exactă şi la timp a obligaţiei, poate opta, fără a pierde dreptul la daune-inteiese, să folosească, atunci când este cazul, orice mijloace prevăzute de lege pentru realizarea dreptului său.

În acest context, chiar dacă prejudiciul pretins de reclamanţi ar exista, el nu a fost produs printr-o fapta ilicită. Împrejurarea că plata diferenţelor rezultate din aplicarea Ordinului nr. 193/2018 s-a efectuat după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism -ordonator teţiar de credite - nu poate fi imputată acestuia. Prin urmare, neavând nici o culpă, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu poate fi obligată să plătească despăgubiri

Acest context juridic demonstrează într-un mod evident că nu se poate stabili existenţa unui raport de cauzalitate între presupusul prejudiciu şi presupusa fapta ilicită şi de asemenea nici existenţa vinovăţiei ordonatorului terţiar de credite.

Prin urmare, în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale.

4. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimaţilor, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanţii au contestat Ordinul nr. 36/23.01.2018 emis de procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aceştia urmând calea recursului graţios, la care au primit răspuns prin hotărârea procurorului şef D.I.I.C.O.T. nr. 271/VI/14/2018 de respingere a contestaţiei formulate de aceştia împotriva Ordinului nr. 36/23.01.2018. Ulterior, prin ordinul nr. 192/26 04.2018 al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus modificarea drepturilor salariale ale procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi altor categorii de personal din cadrul acestei structuri de parchet, stabilite în perioada 09.04.2015 - 31.12.2017, după cum urmează: în perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, salarizarea prin acordarea valorii de referinţă sectorială în sumă de 421,36 RON, respectiv VRS 405 + 4% procent prevăzut de O.G. nr. 13/2008; în perioada 01.12.2015 - 31.12.2017 - salarizarea prin acordarea valorii de referinţă sectorială în sumă de 463,50 RON, respectiv VRS 405 + 4% procent prevăzut de O.G. nr. 13/2008 +10%, procent prevăzut de Legea nr. 293/2015. Prin ordinul nr. 193/27.04.2018 al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus modificarea drepturilor salariale ale procurorilor şi personalului de specialitate juridică asimilat" magistraţilor din cadrul acestei structuri de parchet, stabilite începând cu data de 01.01.2018, prin luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială în cuantum de 463,50 RON (suma de 405 RON + 4% procent prevăzut de O.G. nr. 13/2008 + 10% procent prevăzut de Legea nr. 293/2015). În acest sens, au fost depuse la dosarul cauzei ordinele respective şi fluturaşii de salariu privind drepturile băneşti ale reclamanţilor aferente lunii aprilie 2018.

Înalta Curte are în vedere că de la 01.01.2018 salarizarea reclamanţilor se face prin raportare la o valoare sectorială de (405 RON+4%)x10%, sens în care s-a emis Ordinul nr. 193/27.04.2018 şi s-a făcut plata în beneficiul reclamanţilor la 11.05.2018, astfel încât pretenţia acestora de obligare a pârâtei să achite fiecărui reclamant diferenţa de drepturi salariale dintre suma încasată şi suma ce ar fi obţinut-o dacă drepturile salariale ar fi fost stabilite prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de (405 RON +4%)xl0% şi după intrarea în vidare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, a rămas fără obiect.

În raport de aspectele mai sus menţionate, Înalta Curte apreciază că solicitarea reclamanţilor a rămas fără obiect.

Înalta Curte menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei de fond cu privire la pretenţia reclamanţilor de actualizare a creanţei pretinse cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală, de la scadenţă până la plata efectivă, întrucât actualizarea are caracter compensatoriu, ce rezidă din faptul că prin aceasta se urmăreşte păstrarea valorii reale a obligaţiilor băneşti, în timp ce dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţă.

Natura juridică a dobânzii este diferită de cea a actualizării obligaţiei băneşti, întrucât prima reprezintă o sancţiune (daune moratorii pentru neexecutarea obligaţiei de plată la scadenţă), iar a doua reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii (daune compensatorii), astfel încât, prin cumularea lor, nu se ajunge la o dublă reparaţie a aceluiaşi prejudiciu, ci la repararea integrală a prejudiciului cauzat prin neplata despăgubirilor la scadenţă. Dreptul general, respectiv Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, la art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi şi art. 1.535 alin. (1) consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligaţiei, principiu conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans); potrivit aceloraşi dispoziţii, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge capătul 3 de cerere doar în ceea ce priveşte obligarea pârâtei la plata către fiecare reclamant a diferenţei de drepturi salariale, ca rămas fără obiect, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva sentinţei nr. 5339 din 13 decembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată şi rejudecând;

Respinge capătul 3 de cerere doar în ceea ce priveşte obligarea pârâtei la plata către fiecare reclamant a diferenţei de drepturi salariale, ca rămas fără obiect.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2020.