Challenge to public authority's factual response on petition under O.G. 27/2002, rejecting unjustified refusal to process

Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 13.09.2018 sub numărul x/2018, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtului la soluţionarea petiţiei nr. 7508/18.06.2018.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 227 din 22 ianuarie 2019, a respins excepţia lipsei de obiect, ca neîntemeiată şi a respins cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta A. a declarat recurs.

În motivarea recursului, arată că instanţa de fond a emis o sentinţă lipsită de logică, obiectivitate şi solicită casarea acesteia, ca nefondată, netemeinică şi nemotivată, motivând că nu s-a pus în discuţie nicio obiecţie logică invocată de reclamantă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Tineretului şi Sportului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de către intimatul Ministerul Tineretului şi Sportului Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că, prin cererea de recurs, recurentul-pârât a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reţine lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Pe fondul recursului, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin cererea înregistrată la Ministerul Tineretului şi Sportului sub nr. x/18.06.2018, reclamanta A. a solicitat să i se comunice "Câte cluburi afiliate a avut B. în anii 2010, 2011, 2012, 2013 şi 2014, ani în care a primit finanţări bugetare?".

Prin adresa nr. x/02.11.2018, pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului a comunicat reclamantei răspuns la petiţia înregistrată sub nr. x/18.06.2018.

Potrivit art. 8 alin. (1) O.G. nr. 27/2002 Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă, iar potrivit art. 10 O.G. nr. 27/2002 (1) În cazul în care un petiţionar adresează aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate petiţiile primite. (2) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, la numărul iniţial făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, dreptul comun în materia contenciosului administrativ, refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i), reprezintă exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane, iar nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, în sensul art. 2 alin. (1) lit. h), reprezintă faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.

Făcând aplicarea în cauză a dispoziţiilor legale mai sus redate, instanţa de fond în mod corect a constatat că în cauză nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat de soluţionare.

În situaţia în care autoritatea sau instituţia publică nu respectă termenul de 30 de zile, petiţionarul/solicitantul va putea sesiza instanţa de judecată competentă cu o acţiune ce va avea ca obiect obligaţia de a face, respectiv obligarea autorităţii la soluţionarea petiţiei.

Prin adresa nr. x/02.11.2018, pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului a comunicat reclamantei răspuns la petiţia înregistrată sub nr. x/18.06.2018, respectiv nr. 8952/18.07.2018.

Astfel, autoritatea publică şi-a îndeplinit obligaţia instituită de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002 de comunicare a unui răspuns la petiţie, acesta fiind motivat în raport de soluţia conţinută de adresa emisă.

Faptul că în urma procedurii legale parcurse cererea formulată nu a fost soluţionată în sensul dorit de recurenta-reclamantă, nu conduce automat la reţinerea existenţei unui refuz nejustificat, atât timp cât soluţia adoptată de autoritate nu a fost adoptată cu exces de putere, ceea ce nu este cazul în speţă.

De asemenea, adresa emisă de Minister nu este de natură a naşte, modifica sau stinge raporturi juridice, adică de a fi calificată ca şi act administrativ unilateral ci conţine un punct de vedere asupra unei situaţii de fapt şi a interpretării anumitor dispoziţii legale.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurentă sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 227 din 22 ianuarie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2020.