Challenge to candidacy rejection in professional body elections dismissed for lack of interest due to failure to contest final election result

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 09.01.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania (C.E.C.C..A.R)., a solicitat să se constate ca CECCAR, prin Preşedinte şi Consiliul Superior, i-au îngrădit dreptul de a participa la alegerea pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului CECCAR-Filiala Ialomiţa, prin încălcarea reglementarilor corpului si, în consecinţa, sa se dispună anularea tuturor actelor întocmite în procedura alegerii preşedintelui Consiliului Filialei Ialomiţa.

A arătat reclamantul că în data de 05.12.2017 si-a depus declaraţia de candidatura la funcţia de Preşedinte al Consiliului Filialei CECCAR Ialomiţa, mandatul 2018-2022, înregistrată la CECCAR-Filiala Ialomiţa sub nr. x din 05.12.2017.

Comisia de nominalizare a candidaturii, formata din Preşedintele CECCAR, d-nul B., directorul general executiv, C., şi un membru din Consiliul Superior, d-nul D., a întocmit procesul-verbal privind analizarea declaraţiilor de candidatura la funcţia de Preşedinte al Consiliului Filialei CECCAR Ialomiţa, mandatul 2018-2022, prin care nu a fost validata candidatura reclamantului.

Comisia de nominalizare nu a validat candidatura sa, aşa cum rezulta din procesul-verbal înregistrat sub nr. x/09.12.2017, afişat pe site-ul CECCAR, fără însă sa fie ataşat şi referatul nr. x/09.12.2017 sau 11322/09.12.2017, întocmite de comisia de nominalizare referat în care reclamantul bănuieşte ca sunt înscrise motivele pentru care nu a fost validata candidatura .

Prin cererea formulata la 05.03.2018, reclamantul a solicitat suspendarea procesului-verbal din data de 15.12.2017 privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului Filialei Ialomiţa privind mandatul 2018-2022,în temeiul art. 14-15 din Legea 554/2004.

În şedinţa publică din data de 08.05.2018, reclamantul a solicitat să se ia act de renunţarea la cererea de suspendare, iar instanţa a dispus in sensul celor solicitate. Totodata, i-a fost pus in vedere reclamantului sa precizeze cuantumul pretentiilor si sa timbreze in consecinta.

În şedinţa publică din data de 19.06.2018, instanţa a pus în vedere reclamantului să indice fără echivoc actele a căror anulare o solicită prin acţiunea dedusă judecăţii.

Prin cererea formulată la data de 28.08.2018, reclamantul a aratat că solicită anularea procesului-verbal nr. x/09.12.2017 prin care nu a fost validata candidatura sa, referatul x/09.12.2017, cu privire la motivele nevalidarii candidaturii sale si hotararea nr. 17/421/13.12.2017, prin care i-a fost respinsa contestatia, solicitand repunerea în dreptul de a fi ales, obligarea paratului sa organizeze noi alegeri si la plata unei indemnizatii lunare brute pentru perioada 15.04.2018 pana la data organizarii de noi alegeri. În subsidiar, în eventualitatea respingerii cererii referitoare la organizarea alegerilor, sa fie obligat paratului sa-i plateasca despăgubiri, respectiv indemnizatia lunara bruta de presedinte de filiala pentru un mandat de 4 ani, incepand cu data de 15.04.2018.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 4136 din 16 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia lipsei de interes, s-a respins cererea principală formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România (C.E.C.C.A.R.), ca lipsită de interes, s-au respins cererile accesorii, ca nefondate.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile a formulat recurs reclamantul A., invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A susţinut recurentul că cererea de chemare in judecată a fost respinsă prin admiterea excepţiei lipsei de interes, însă excepţia invocata din oficiu de instanţa de fond este neîntemeiata si sentinţa civila a fost data cu încălcarea legii întrucât nu s-a ţinut cont de faptul că, candidatura recurentului a fost depusa cu respectarea măsurii privind alegerile respectiv punerea in aplicare a prevederilor pct. 24 alin. (3) si pct. 67 alin. (3) din Regulamentul de Organizare si Funcţionare al CECCAR, dar si cu respectarea dispoziţiilor legale, respectiv Legea nr. 554/2005.

Respingerea candidaturii s-a făcut fără temei legal si fara motive temeinice de către Comisia de Nominalizare si respingerea contestaţiei de către Consiliul Superior CECCAR pentru ca nici unul din motivele invocate de comisie si consiliul superior nu s-a sprijinit pe ROF si nu s-a adus vreo dovada in sprijinul lor, aspect de care instanţa de fond nu a ţinut cont.

Respingerea candidaturii era supusa contestaţiei adresata Consiliului Superior CECCAR fiind singurul act administrativ -a se vedea pct. 25 din Masuri privind alegerile si Graficul de organizare (proces-verbal nr. x/09.12.2017) supus contestaţiei in procedura alegerilor -a se vedea masuri privind alegerile respectiv punerea in aplicare a prevederilor pct. 24 alin. (3) si pct. 67 alin. (3) din Regulamentul de Organizare si Funcţionare al CECCAR dar si Graficul de organizare a alegerii preşedintelui consiliului filialei, din care rezulta ca nu se supunea contestaţiei procesul-verbal nr. x/15.12.2018 ora 19:30 privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al consiliului filialei Ialomiţa mandatul 2018-2022, dar nici Hotărârea 18/10/29.03.2018.

Pe site-ul CECAR se retine transparenta totala, totuşi la solicitarea mea pe adresa de e-mail ceccar filiala a solicitat d-nei director executiv E. in data de 05.11.2018 si cu revenire in data de 13.11.2018 sa-i comunice in copie xerox masuri privind alegerile respectiv punerea in aplicare a prevederilor pct. 24 alin. (3) si pct. 67 alin. (3) din Regulamentul de Organizare si Funcţionare al CECCAR dar si Graficul de organizare a alegerii preşedintelui consiliului filialei, înscrisuri pe care au refuzat sa i le transmită la prezenta anexez email din data de 05.11.2018 si data de 13.11.2018 (înscrisurile privind Graficul si Masuri privind alegerile anexate la prezenta au fost extrase de pe site-ul CECCAR)

A se vedea ca potrivit procesului-verbal nr. x/29.03.2018 (a cărui conţinut trebuia preluat in sensul ca p.v. nr. 2909/15.12.2017 a fost prezentat in Adunarea Generala, prezentare care trebuia reţinuta exact si in Hotărârea 18/10/2903.2018) pe care il retine eronat si instanţa de fond in hotărâre incheiata in urma desfăşurării Adunării Generale la pag. 3, prim alin., cu semnaturiile celor in drept se spune foarte clar ca d-na F. prezintă procesul-verbal 2909/15.12.2018 asa cum se precizează si in Masuri privind alegerile si nu ca a fost supus votării de către membrii prezenţi, votarea s-a făcut in procedura alegerilor si asa cum am arătat procesul-verbal nr. x/15.12.2018 de alegere a preşedintelui filialei nu era supus contestaţiei (nu prevede Reglementările corpului mai precis Masuri privind alegerile si Graficul de organizare) dar nici procesul-verbal nr. x/29.03.2018 si nici Hotărârea 18/10/29.03.2018.

Arată recurentul că împotriva soluţiei date in contestaţie nu exista o alta cale administrativa de atac ci numai calea instanţei pe care acesta a utilizat-o.

Instanţa de fond a făcut o greşita aplicare a legii prin aceea ca nu a făcut aplicarea principiului "accesorium sequitur principalem" in sensul ca, constatând nelegalitatea respingerii candidaturii recurentului(proces-verbal nr. x/09.12.2017) si a contestaţiei trebuia sa constate ca sunt nule toate actele ce au urmat după nevalidarea candidaturii sale adică toate actele subsecvente.

Interesul este pe deplin justificat fiind legitim, propriu, născut si actual.

Hotărârea nr. 18/10/29.03.2018 a Filialei CECCAR Ialomiţa nu era supusa contestaţiei in procedura alegerii si, mai mult, daca nu a atacat expressis verbis Hotărârea, este de la sine inteles ca a intentonat sa solicite sa se constate nelegalitatea respingerii candidaturii sale ceea ce a dus la nelegalitatea întregii proceduri subsecvente(ulterioare).

Solicită instanţei de recurs sa retina ca potrivit procedurii alegerii, procesul-verbal nr. x/15.12.2018 ora 19:30 privind rezultatul alegerilor pentru functia de Preşedinte al Consiliului Filialei Ialomiţa, mandatul 2018-20 si nici Hotărârea 18/10/29.03.2018 nu sunt supuse contestaţiei.

Arată recurentul că prin nevalidarea candidaturii sale pentru motive care nu exista si care nu sunt probate i-a fost încălcat un drept fundamental al dreptului omului "dreptul de a fi ales" motiv pentru care in cazul unei soluţii cu încălcare drepturilor sale intenţionează sa se adrese la CEDO.

Instanţa de fond a procedat nelegal in sensul ca in şedinţa publica din 16.10.2018(la al treilea termen) invocând din oficiu excepţia lipsei de interes nu i s-a respectat si nu i s-a asigurat un drept la o apărare efectiva pentru ca nu i s-a dat posibilitatea sa-şi pregătească apărarea pe acest aspect pentru un nou termen ulterior. Aceasta, in condiţiile in care instanţa de fond a observat ca nu are avocat si nici studii juridice care sa-i permită o apărare corespunzătoare făcuta instant.

Arată recurentul că instanţa de fond, din oficiu a reţinut la al treilea termen excepţia lipsei de interes deoarece la primele doua termene a constatat ca prin răspunsul la întâmpinare, note scrise, precizări si completări toate depuse de reclamant la dosarul cauzei a demontat toate acuzele aduse de pârât în cauza si daca s-ar fi dat soluţia la fond nu putea sa fie dacat in favoarea sa.

S-a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes fara ca instanţa de fond sa cunoască Reglementările corpului si mai ales care sunt actele supuse contestaţiei in procedura alegerii. Singurul act supus contestaţiei este proces-verbal nr 11323/09.12.2017 analizarea declaraţiilor de candidatura la funcţia de Preşedinte al Consiliului filialei Ceccar Ialomita-mandatul 2018-2022, ceea ce recurentul a făcut.

Recurentul a mai arătat că este expert contabil din anul 1988, are experienţa de 30 ani de activitate, a efectuat foarte multe expertize contabile judiciare, experienţa care să îi permită sa constate când o soluţie in instanţa este data cu încălcarea legii, hotărâre pe care o consideră ca a fost data cu incalcarea Reglementarilor corpului si a legii.

In ce priveşte capătul de cerere accesoriu referitor la despăgubirile solicitate pe care instanţa il retine printr-o interpretare greşita, arată ca ele sunt perfect solicitate in conformitate cu prevederile art. 1349 din C. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât a depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentinţa atacată şi la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Obiectul principal al cauzei deduse judecătii a constat în anularea actelor întocmite de parat cu ocazia analizării candidaturii reclamantului la funcţia de preşedinte al Filialei Ialomita a CECCAR, mai exact a procesului-verbal de respingere a candidaturii reclamantului si a hotararii de respingere a contestatiei impotriva procesului-verbal.

Prin Hotararea nr. 18/10/29.03.2018 a Adunării Generale a Filialei Ialomita CECCAR s-au validat alegerile pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Filialei Ialomiţa (mandat 2018-2022), fiind desemnata în aceasta calitate doamna G. .

În procesul-verbal al sedinţei Adunării Generale din data de 29.03.2018 s-a menţionat ca a fost întocmita lista membrilor cu drept de vot la 28.02.2017, iar doamna G. a obţinut 166 de voturi "pentru" si 2 "impotriva",fiind anulate 5 voturi .

În şedinţa publică din data de 16.10.2018, prima instanţă a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes a reclamantului în formularea acţiunii, întrucât reclamantul nu a înţeles să conteste şi rezultatul alegerilor şi desemnarea în calitate de preşedinte a doamnei G..

Este nefondată critica recurentului potrivit căreia instanţa de fond a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes si astfel nu i-ar fi respectat dreptul la apărare, nu i-ar fi dat posibilitatea de a-si pregăti apărarea.

Instanţa de judecata s-a conformat dispoziţiilor legale, a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes si a pus-o în discuţia părtilor la termenul de judecată din data de 16.10.2018, cu respectarea principiului contradictorialitati.

Dispoziţiile procedurale nu impun acordarea unui termen in mod obligatoriu, iar reclamantul, de altfel, nici nu a solicitat termen pentru a-şi pregăti apărarea. Împrejurarea că nu a fost reprezentat de apărător, in condiţiile in care nu a solicitat termen pentru lipsa de apărare, nu îi poate fi imputat instanţei de judecata ca motiv de nelegalitate, iar recurentul nu a indicat o prevedere care sa fi fost încălcata la soluţionarea cauzei prin invocarea din oficiu a excepţiei lipsei de interes.

Prin urmare, nu este întemeiată critica recurentului potrivit căreia nu s-a respectat si nu i s-a asigurat un drept la o apărare efectiva.

În mod corect prima instanţă, la termenul de judecată din data de 16.10.2018, a invocat din oficiu excepţia lipsei de interes a reclamantului în formularea acţiunii, întrucât, în conditiile în care candidatura reclamantului nu a fost singulara, existand si aceea a doamnei G., iar aceasta din urma a fost validata prin Hotararea nr. 18/10/29.03.2018 a Adunării Generale a Filialei Ialomita CECCAR, demersul acestuia de anulare a deciziei pârâtului de respingere a propriei candidaturii nu îi poate aduce nici un folos practic .

Astfel cum corect a reţinut prima instanţă, Înalta Curte reţine că în lipsa unei solicitări de verificare a legalităţii alegerilor desfăşurate si, implicit, a hotararii de desemnare a preşedintelui ales, reclamantul nu obtine niciun folos practic de natura a justifica declansarea mecanismului judiciar.

Cat timp există un atare act administrativ care se bucură de prezumţia de legalitate, iar reclamantul nu a înţeles să îl conteste, este lipsit de interes demersul reclamantului pentru recunoaşterea dreptului său de a fi ales şi, implicit, obligarea autorităţii la organizarea de noi alegeri.

Recurentul-reclamant nu a contestat rezultatul alegerilor desfăşurate in perioada 14-15 decembrie 2017, ca urmare a cărora a fost ales candidatul G. in funcţia de preşedinte al filialei, o contestare a alegerilor şi a acestui act aferent fiind necesar să urmeze procedura prevăzuta de legea contenciosului administativ.

Pentru aceste considerente, având în vedere că soluţia respingerii acţiunii pentru lipsa de interes este corectă, este nefondată critica recurentului potrivit căreia instanţa de fond a făcut o greşita aplicare a legii "prin aceea ca nu a făcut aplicarea principiului accesorium sequitur principale in sensul ca, constatând nelegalitatea respingerii candidaturii recurentului(proces-verbal nr 11323/09.12.2017) si a contestaţiei trebuia sa constate ca sunt nule toate actele ce au urmat după nevalidarea candidaturii sale adică toate actele subsecvente" şi nu vor fi examinate celelalte critici formulate de reclamant, privind nevalidarea candidaturii sale pentru motive care nu exista şi care nu sunt probate şi încălcarea unui drept fundamental, "dreptul de a fi ales".

Fata de petitul subsidiar formulat de reclamant, potrivit căruia, constatând nelegalitatea procedurii alegerilor Preşedintelui Filialei Ialomiţa si vătămarea unui drept fundamental, daca nu se va dispune anularea alegerilor, a solicitat obligarea CECCAR sa-i plătească indemnizaţia pentru mandatul 2018-2022, prin nevalidarea candidaturii sale cu încălcarea reglementarilor Corpului, în mod corect s-a reţinut că nu exista premisele legale care sa permită acordarea unor astfel de despăgubiri ("indemnizaţia aferenta mandatului 2018-2022"), in condiţiile in care acţiunea nu a fost admisa in sensul constatării unor nelegalitati si încălcării unor drepturi care sa atragă plata de despăgubiri.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, nefiind fondate motivele de recurs invocate.

În ceea ce priveşte cererea intimatei-pârâte privind acordarea cheltuielilor de judecată, instanţa constată că este întemeiată, raportat la dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că "Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", în acest sens având în vedere factura nr. CIAAA 0001271 din 23.04.2020, în sumă de 5.757,46 ron, reprezentând onorariu conform contractului de asistenţă juridică seria x nr. x/19.03.2020. Înalta Curte va face aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ. şi, apreciind că acesta este vădit disproporţionat în raport cu complexitatea cauzei, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei, va obliga recurentul-reclamant la plata sumei de 2000 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimatul-pârât.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 4136 din 16 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

În temeiul art. 451 alin. (2) C. proc. civ., obligă recurentul-reclamant la plata sumei de 2000 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât.

Definitivă

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2020