Motion to supplement final ruling denied as time-barred, costs claim forfeited under 15-day deadline.

Şedinţa publică din data de 7 septembrie 2020

Asupra cererii de completare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Decizia pronunţată în recurs

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin

Decizia nr. 1347 din 5 martie 2020, a admis recursul formulat de pârâtul Fondul de

Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei nr. 258 din 26 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa atacată şi, în rejudecare, a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar a reţinut incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., reţinând, în esenţă, că fără temei a stabilit prima instanţă că adaosul de 29% se aplică asupra manoperei, astfel că anularea deciziei contestate pentru acest motiv este nelegală.

Prin urmare, adăugarea unei cote de regie asupra totalului cheltuielilor materiale nu este justificată, din perspectiva prevederilor art. 53 alin. (3) din Norma ASF nr. 23/2014.

2. Cererea de completare

Prin cererea înregistrată la instanţă data de 21 mai 2020 în Dosarul nr. x/2017, recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 1347 din 5 martie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în calea de atac a recursului, în sensul obligării intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată aferente etapei recursului prezentului litigiu, constând în taxa judiciară de timbru în valoare de 100 RON, potrivit dovezii aflate la dosar, întrucât instanţa de recurs a omis să se pronunţe în privinţa acestor cheltuieli.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de completare a deciziei pronunţate în recurs.

Înalta Curte, examinând cu prioritate excepţia invocată, în raport cu prevederile art. 248 din C. proc. civ., constată că cererea este tardiv formulată.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 444 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casare cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare".

Demersul judiciar iniţiat de parte vizează o hotărâre pronunţată în calea de atac extraordinară a recursului, situaţie în care termenul pentru exercitarea dreptului de a cere completarea dispozitivului deciziei curge de la pronunţarea deciziei în cauză.

În cauză, hotărârea a cărei completare se solicită a fost pronunţată la data 5 martie 2020, iar cererea de completare a dispozitivului acestei hotărâri a fost transmisă la instanţă, prin serviciul curierat, la data de 21 mai 2020 .

Aşa fiind, se constată că prezenta cererea de completare a fost formulată cu depăşirea termenului legal, absolut şi imperativ, de 15 zile, prevăzut de textul de lege sus-menţionat, calculat de la data pronunţării deciziei (5 martie 2020).

În conformitate cu prevederile art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel."

Instituirea unor termene de decădere pentru efectuarea diferitelor acte de procedură face parte dintre limitările admise de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în exercitarea dreptului de acces la justiţie, consacrat în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de completare ca tardiv formulată, aplicând sancţiunea juridică a decăderii, reglementată de art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., împrejurare ce face de prisos examinarea motivelor invocate în cerere, conform art. 248 alin. (1) din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea recurentului-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor, privind completarea dispozitivului Deciziei nr. 1347 din 5 martie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 septembrie 2020.